CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN MEDICINĂ ȘI FARMACIE „RAISA PACALO”

CATEDRA OBSTETRICĂ ȘI GINECOLOGIE

SUPORT TEORETIC

BAZINUL STRÂMTAT

T. Sulima
profesoară la disciplina
obstetrică şi ginecologie
cu nursing specific, grad didactic unu
 PLANUL :

 Istoric. Actualitatea.

 Bazin strîmtat, noţiune.

 Etiologia bazinului strîmtat.

 Clasificarea bazinului strîmtat.

 Diagnosticul bazinului strîmtat.

 Evoluţia sarcinii în bazin strîmtat.

 Conduita sarcinii în bazin strîmtat .

 Evoluţia naşterii în bazin strîmtat.

 Conduita naşterii în bazin strîmtat.

 BAZIN STRÎMTAT

ISTORIC

 Influienta bazinului strâmtat asupra evoluţiei travaliului a fost mult timp îngrădită de
părerea greşita a lui Hipocrate, după care inelul osos al bazinului se deschide la fiecare
naştere, permiţând astfel trecerea fătului. Aceasta părere greşita excludea necesitatea
studierii bazinului osos în naştere.
 Învăţătura lui Hipocrate nu a fost dezminţita nici de cercetările eminente ale
renumitului anatomist Vezalii (1543)şi ale discipolului sau Aranţi (1572), care au
descoperit nu numai imobilitaea simfizei pubiene în naştere ci şi strâmtorării anatomice
pronunţate ale bazinului.
 Rolul bazinului osos în evoluţia naşterii a fost înţeles pe deplin de abia la inceputul sec.
XVIII (1701) când Deventer a pus bazele unui studiu obstetrical al bazinului, dezvoltat
mai apoi de Ştein, Neagele, Litzman, Smelli primul a folosit pelvimetria. Alţi învăţaţi:
Michaelis, Levret, Rederer.
 Aceste studii se completează prin introducerea în practică a modului de apreciere a
naşterii cu bazinele strâmtate.
 Mai târziu s-au remarcat în mod deosebit noi cercetări privind sistematizarea studiului
obstetrical al bazinului şi fixarea datelor ştiinţifice ale aprecierii dimensiunilor bazinului
prin practica obstetricala. Cu toate acestea problema bazinului osos rămâne una din cele
mai complicate pentru medicii obstetricieni.

Bazinul feminin este un recipient solid pentru organele genitale feminine, vezica
urinara, rect şi ţesuturile pelviene.
 formează scheletul trunchiului format din coloana vertebrala, stern, coaste + bazin;
 formează canalul dur (osos) pe care înaintează fătul în timpul naşterii.
In practica obstetricala una din cele mai frecvente dereglări ale travaliului este cauzată
de diferite anomalii ale bazinului osos (alteraţii de formă, dimensiuni şi înclinaţii).
Bazinul strâmtat constituie o piedica reala pentru avansarea Fatului şi în special al
craniului.
Bazinul strâmtat - viciat – distocic - este o problema importantă şi complicată în
obstetrică deoarece în bazin strâmtat apar complicaţii periculoase atât pentru mamă cât şi
pentru făt.
Incidenţă 3-9% (1,04 - 7,7 %)
Malinovschi defineşte noţiunea de bazin strâmtat astfel:
 Un bazin poate fi considerat strâmtat în cazul, în care scheletul lui osos a suferit
modificări de aşa grad, încât fătul, mai ales craniul întâlneşte obstacole şi dificultăţi de
natura mecanica.
 Bazinul anatomic strâmtat - este acel bazin în care cel puţin una din dimensiuni este
micşorata cu 2 sau mai mulţi centimetri în comparaţie cu cea normală.
 Observaţiile clinice permanente arată că bazinul anatomic strâmtat nu reprezintă
întotdeauna o piedica la naştere. Dacă contracţiile uterine sunt energice, fătul nu este mare,
iar craniul are capacitatea de configuraţie pronunţata naşterea evoluează normal.
  În cazul insuficienţei contracţiilor uterine, făt mare, un bazin de aceleaşi dimensiuni
reprezintă un obstacol în naştere - bazin clinic strâmtat.
 Deci un bazin anatomic strâmtat nu este strâmtat şi din punct de vedere clinic.

Strîmtarea clinică a bazinului depinde de :

 intensitatea contracţiilor uterine, eforturilor expulzive ;
 mărimea craniului fetal;
 capacitatea craniului de a se configura.
Bazinul clinic strâmtat - este acel bazin, care prezintă obstacole în evoluţia naşterii
curente.
ETIOLOGIA
(congenitale sau câştigate)
 Bazinul strâmtat este unul din simptomele principale a dezvoltării insuficiente a
organismului (infantilism);
 Condiţiile nefavorabile de viata;
 Boli grave şi prelungite în perioada copilăriei, pubertăţii - duc la reţinerea dezvoltării
organismului şi dezvoltării bazinului strâmtat;
 Rahitismul;
 Tuberculoza oaselor şi articulaţiilor (genunchilor , coxofemorală, coloana vertebrala);
 Fracturi ale oaselor bazinului;
 Luxaţii şi consolidarea atipica a fracturilor membrelor inferioare;
 Tumorile oaselor bazinului;
 Spondilolisteza anterioara a V vertebre lombare ş. a.;
 Modificările curburilor coloanei vertebrale atât fiziologice (cifoza, lordoza)
accentuarea lor cât şi apariţia curburii patologice – scolioza;
 Munca fizică grea în copilărie;
 Condiţii nefavorabile de trai;
 Alimentare insuficientă.

Clasificarea
Foarte des întâlnite
1. Bazin strâmtat transvers :
 55 % sunt mărite toate diametrele drepte;
 28,5 % este micşorat diametrul drept a1 planu1ui părţii late a excavaţiei bazinu1ui;
 16,5 % este mărita conjugata vera.

2. Bazin în general şi uniform strâmtat:

 bazin infantil;
 bazin masculin;
 bazin pitic.

3. Bazin plat :
bazin simplu plat (Deventer) turtit antero-posterior;
  bazin rahitic turtit;
 bazin cu micşorarea diametrului antero-posterior al părţii late a excavaţiei bazinului.

4. Bazin în general strâmtat şi turtit -sunt micşorate toate diametrele, dar cel mai mult
cele drepte.

Forme rare :
 osteomalacic;
 chifotic;
 spondilolistezic;
 oblic deplasat
 bazin în formă de pâlnie;
 bazin cu extoze
 bazin turtit
 transversal
După grad (Litzman)

Conjugata vera
Gr. I – 11 - 9 cm ;
Gr. II – 9 – 7,5 cm;
Gr. III – 7,5 - 6~5 cm ;
Gr. IV – < 6~5 cm.

Bazin strâmtat transvers

Gr. I – 12, 5 – 11,5 cm;
Gr. II – 11,5 – 10,5 cm;
Gr. III – < 10,5 cm.

Se apreciază după dimensiunea diametrului transvers al planului părţii superioare a

bazinului.

Este folosita pe larg în ţările occidentale clasificarea după Caldwell şi Moloy (1933) .

Aceşti autori deosebesc 4 tipuri de bazine feminine :

1. Ginecoid – bazin normal ;

2. Antropoid (asemănător cu bazinul strâmtat ransvers) ;
3. Android (asemănător cu bazinul feminin şi masculin) ;
4. Platipeloid ( cu bazinul plat) ;
Ele reprezintă variante ale normalului.

Bazin strâmtat transvers:

 1. Micşorarea diametrului transvers al planului părţii superioare a bazinului –forma
planului părţii superioare oval –alungită;
2. Sacrul este aplatizat şi alungit;
3. Unghiul pubian devine ascuţit ;
4. Simfiza – este micşorată lăţimea ei;
5. < diametrul transvers ale bazinului mare şi mic;
6. < diametrul transvers al rombului Mihaelis.

Bazin în general şi uniform strâmtat.

Toate dimensiunile sunt scurtate în aceiaşi măsura cu 1-2 cm

 la femeile de statura mica,

 şi la cele cu semne de infantelism (hipoplazia glandei mamare, pilozitate insuficienta),
 femei îna1te cu muşchi dezvoltaţi, cu oase groase şi masive (cu particularităţi
caracteristice bazin masculin, os sacru îngust, arcada pubiana strimtă cavitatea bazinului
are formă de pi1nie.)

Bazinul plat.

Sunt micşorate diametrele antero-posterioare, celelalte sunt normale.

Bazin turtit antero – posterior.

 tot osul sacru se afla la o distanţă mica de simfiză;

 oasele bazinului şi scheletului nu sunt deformate, femeile au o constituţie normala.

Bazin rahitic turtit.

 Este micşorată numai conjugata vera. Aripile oaselor iliace sunt desfăcute, d.spinarum
se apropie de d.cristarum sau chiar este egala sau mal mare.
 Osul sacru este scurtat turtit şi răsucit în aşa fel încât baza lui se afla aproape de
simfiza iar coccisul este orientat înapoi, promontoriul înaintează mult inainte.
Dimensiunile strâmtorii inferioare sunt mărite.

Bazin în general strâmtat şi turtit

 Toate diametrele sunt micşorate, dar mai mult cele drepte.
 Cea mai micşorată este conjugata vera.
 Se formează de obicei prin asocierea a două procese patologice - infantelism şi
rahitism în copilărie. Acest bazin prezintă un obstacol considerabil pentru naştere.

Diagnosticul bazinului strâmtat

 Diagnosticul precoce contribuie la prevenirea complicaţiilor ce pot surveni în sarcină,
naştere.

ANAMNEZA
1. Precizarea rahitismului în copilărie (a început târziu să meargă sau dinţii au apărut cu
întârziere);
2. Tuberculoza oaselor şi articulaţiilor ;
3. Infantilism (inf. Prelungite în copilărie şi pubertate duc la dezvoltarea infantilismului);
4. Fracturi ale membrelor inferioare ;
5. La multipare cu bazin strâmtat anamneză obstetricală are o mare importanţă (naştere
grea, intervenţii obstetricale sau chiar mortalitate) putem constata nu numai bazin
anatomic ci şi clinic strâmtat.

EXAMENUL OBIECTIV
Inspecţia corpului

1. Statura mica mai ales 145 cm. şi mai puţin de obicei bazinul este strâmtat
2. Semne de infantilism
3. Intersexualitatea (înaltă hipertricoza sau hirsitism)
4. Rahitism (cap pătrat, curburi patologice ale coloanei vertebrale chitoză, lordoză.,
scolioză)
5. Anchiloza şi luxaţia articulaţiei coxofemorale. Talia, greutatea, toate acestea sunt
indici ai bazinului strâmtat.
6. Forma rombului Michaelis (lombo-sacrat). In normă se apropie de pătrat.
11 cm

9 cm = conjugata vera

 în bazinul rahitic turtit - jumătatea superioară este mai mica decât cea inferioara., iar
dacă bazinul rahitic pronunţat are forma unui triunghi
 bazin în general şi uniform strâmbat - unghiul inferior şi superior
7. Indicele Soloviev. Putem aprecia cât de masive şi groase sunt oasele bazinului. În
regiunea radiocarpiană se măsoară cu linie centimetrică diametrul ei (14-18 cm). Cu cât
este mai mare diametrul cu atât oasele sunt mai masive, şi cavitatea bazinului mic va fi
mai mică.
8. Forma abdomenului. La sfârşitul sarcinii capul nu se poate aplica la intrarea în
bazinul mic (sau chiar fixa) de aceea balotează până la începutul naşterii. Fundul uterin nu
coboară cavitatea abdomenului este mai mică, uterul nu încape în cavitatea lui de aceea la
Primipare - abdomen în obuz (in desaga)
Multipare - abdomen ptoza
Deoarece fundul uterului este împins înainte.

9. Pelvimetria externă
a) diametrul bispinos ,
 b) diametrul bicrest
c) diametrul bitrohanterian
Diametrele oblice:
- distanţa dintre spina iliaca antero-superioara de pe o parte şi spina iliaca postero-
superioara de pe partea opusa şi invers = 22 -22,5cm
Laterale
- distanţa de la spina iliaca antero-superioara până la spina iliaca postero-superioara pe
aceeaşi parte = 14 - 14,5 cm
- corelaţia dintre talia gravidei şi inalţimea fundului uterin (talia - înălţimea fundului
uterin)
120 şi mai mult -N
120 -110 -?
< 110 - disproporţie cefalopelviană.

10. Pelvimetria internă – c. Diagonala ,c.vera:

 daca este turtit sau nu osul sacru ;
 daca sunt alte deformaţii ale bazinului, exostoze, tumori
Odată cu schimbarea condiţiilor de trai s-a observat o micşorare considerabila a bazinelor
strâmtate cu un grad avansat (III-IV), au dispărut aşa forme ca Bazin chifotic, rahitic;
 până în 1900 forma bazinului strâmtat mai frecventa era bazin plat;
 1900-1950 - cea mai frecventa forma era bazinul în general şi uniform strâmtat;
 ultimii 10-20 ani mai des se întâlnesc:
a) bazin strâmtat transvers aproximativ 50% ;
b) bazin „alungit” 32% ;
c) bazin cu micşorarea diame1rului drept al planului părţii late a excavaţiei bazinului
Se observa acum bazine strâmtate de gr. I cu masa mare a fătului, sau cu prezentaţii
nefavorabile a capului fetal (bregmatică, frontală, faciala).
In obstetrica modernă un rol important îl ocupă problema bazinului clinic strâmtat care
după datele Calganova se întâlnesc în 0,3 % în bazin normal şi :
 30% în bazin strâmtat (1,5-5-6%)
 60% - gr. I + făt mare
 23-24% - prezentaţii anormale nefavorabile ale capului.

Evoluţia sarcinii

I - jumătate a sarcinii evoluează în mod obişnuii

II- jumătate se constată:

 gestoze tardive
 dispnee ( capul nu se angajează şi fundul uterin nu coboară)
 fătu1 este mobil - prezentaţii pelviene oblice, prezentaţii ale craniului în def1exie
 ruperea prematura a pungilor apelor .
 Conduita sarcinii

 evidenţa speciala
 spitalizare urgentă la apariţia oricărei complicaţii
II jumătate a sarcinii :
 să stea mai mult culcata
 să nu ridice greutăţi, sa evite efortul fizic
 să poarte bandaj
 spitalizare cu 2-3 săptămâni înainte de naştere.

Evoluţia naşterii

Bazinul de gradul III -IV este întotdeauna anatomic şi clinic str1mtat

Bazinul gradul I - II naşterea depinde de :
 poziţia şi prezentarea fătului
 capacitatea de configuraţie şi angajare a craniului
 intensitatea contracţiilor uterine în cursul travaliului
In caz de asociaţie favorabila a factorilor menţionaţi mai ales bazin de gradul I naşterea
poate să evolueze normal. La bazin strâmtat de gradul II complicaţiile survin mai des.
Perioada de dilatare în bazin strâmtat:

 ruperea precoce a lichidului amniotic cu procidenţă de cordon - asfixie sau prolabarea

mâinii fătului în vagin - micşorează şi aşa volumul mic al bazinului şi constituie o piedica
suplimentara în expulzarea fătului
 scurgerea lichidului amniotic - reţine procesul de dilatare al colului uterin, contracţiile
uterine s1nt dureroase, se prelungeşte I perioada
 perioada alichidiana prelungita -microbii din vagin patrund 1n cavitatea uterina -
endometrita puierperala şi corioamnionita în naştere.
 Insuficienta fortelor de expulzie primara şi secundara
 Ruperea uterului la dispr.cef-pelv.

Perioada de expulzie :

 Sub influenţa contracţiilor uterine de intensitate excesiva capul fătului este supus unei
configuraţii pronunţate - se acomodează la forma bazin strâmtat
 perioada de expulzie este prelungită - pentru trecerea fătului prin aşa bazin necesita
contracţii uterine intense
 capul rămâne timp îndelungat în planurile bazinului mic - ţesuturile moi ale canalului
de naştere se comprima între oasele bazinului şi craniului fetal - se dereglează circulaţia
sanguina - edem -cianoză - necroză tisulară care la a 5- 7 -a zi după naştere se formează
fistule vezico - vaginale sau recto - vaginale
 este posibila comprimarea nervilor Ufnlata de pareza muşchilor piciorului
 la trecerea dificila a capului prin bazin uneori survine lezarea simfizei pubiene
 ruperea de perineu
 Perioada de delivrenţă

Des au loc hemoragii din cauza anomaliilor de decolare a placentei Paiturienta obosită cu
uterul şi presa abdominală supraextinsă, nu poate dezvolta contracţii suficiente necesare
pentru decolarea fiziologică a placentei, ea se decolează parţial.

Lăuzia
 hemoragii prin hipo -, atonie uterina
 traumatism ( rupturi de col, canal de naştere )- ~oc
 tardiva - infecţii puerperale, fistu1e, lezarea articulaţiilor bazinului.
Din partea fătului
 naştere prelungita, insuficienţa forţelor de expulzie - hipoxia şi asfixia fătului
 comprimarea violenta a craniului, deplasarea excesiva a oaselor în regiunea suturilor
duce la hemoragie sub periostul unui os parietal sau ambelor oase – cefalohematom
 înfundări şi fisuri ale oaselor craniene
 bosa sero-sanguina este mare - este o tumoare, din cauza micşorării reflexului venos -
infiltraţia ţesuturilor pe partea cea mai avansata a părţii prezentate. Apare după ruperea
pungilor apelor, numai la feţi vii. La naşteri normale nu atinge dimensiuni mari şi dispare
spontan la câteva zile după naştere.
 Fractura claviculei, mânuţei
 Mortalitatea este mare cit şi afecţiunile pos1natale.

Particularităţile biomecanismului naşterii

1. Asinclitism oblic (Robert) angajarea capului cu sutura sagitala în diametrul oblic al
planului părţii superioare cu suprapunerea unui os temporal asupra celuilalt
2. Prezentarea mediana primitiva a craniului - moment compensator când diametrul drept
este mărit capul se aplica la intrarea în bazinul mic cu sutura sagitată în diametrul drept (se
prelungeşte perioada de expulzie, insuficienţă Secundara, oprirea progresiunii capului
celelalte complicaţii) Varietatea posterioară prognosticul este mai puţin favorabil când
occiputul este îndreptat spre simfiza (poz. occipitalis pubica) .
3. Varietatea posterioară a prezentaţiei occipitale.

Bazin în general şi uniform strâmtat

1. Capului din toate părţile i se opune aceeaşi rezistenţă pe care el o învinge prin
tensiune excesivă coborând cu diamterul de la vertex până la fosa suboccipitală - este mai
mic de cât diametrul oblic mic.
2. A doua particularitate - sutura sagitală se afla în unul din diametrele oblice ale
structurii superioare. Diametrul biparietal al craniului trece prin diametrul oblic al
structurii superioare care este mai mare decât diametrul drept capul în stare de flexiune
excesiva efectuează aceleaşi mişcări ca la biomecanismul normal al naşterii, însa toate
mişcările le efectuează relativ mai încet şi este nevoie de un efort mai mare din partea
parturientei la deflexia capului, fosa suboccipitală nu se poate aplica la simfiza din cauza
unghiului pubian ascuţit şi de aceea capul se îndreaptă mai mult în direcpa perineului -
ruperea lui
 Bazin rahitic turtit. Particularităţile.

1. Capul cu sutura sagitala se găseşte mult timp în diametrul transversal al bazinului chiar
daca contracpile uterine sunt de intensitate suficienta
2. O mica deflexie a capului în urma careia f. mare se situiaza mai jos de cea mica -
permite capului sa treaca prin diamterul drept cu diamterul bitemporal (8 cm. )
3. Angajarea capului prin asinclitism anterior - osul parietal posterior se sprigina de
promontoriul proieminent, iar cel anterior coboara treptat în excavaţia bazinului. Sutura
sagitala se atlă mai aproape de promontoriu fontanela mare este situata mai jos declt cea
mica. în aceasta poziţie capul rămine în structura superioara a bazinului până cind nu se
produce configurafia necesara. Apoi osul parietal posterior aluneca pe promontoriu
asinclitismul dispare, capul se flexeaza şi mai departe au loc aceleaşi momente ale
biomecanismului naşterii ca la varietatea anterioara. Rar se intilneşte asinclitism posterior
- cînd sutura sagitala este mai aproape de simfiza.
4. Dupa ce stă timp indelungat în strimtoarea superioară expulzia fătului se produce
foarte repede, deoarece diametrele exavaţiilor sunt marite, iar strimtoarea superioara este
largita. Capul trece rapid prin excavaţie şi stIimtoarea inferioara "naştere în asalt " -
ruperea perineului, bosa sero- sanguina, infundarea osului cranian
Bazin turtit antero- posterior

Deoarece diametrele drepte sunt micşorate rotatia intema a capului nu are loc, capul
ajunge la strîmtoarea inferioară cu sutura sagitala în diametrul transvers al bazinului -
angajarea capului în occipitotransversă. În unele cazuri capul se roteşte pe planşeul pelvian
şi se naşte spontan.
Daca rotatia nu se produce (asfixia, insuficienta secundara) se indica naşterea prin
interventie chirurgicala - embriotomie
In bazin în general strâmtat şi turtit - naşterea evoluiaza greu.
Condnita naşterii

Praturienta sa stea culcata în pat în acel decubit lateral care corespunde pozifiei -
favoriziaza coborirea occipitului şi pastrarea lichidului amniotic. Atit timp cît punga
amniotica este intacta complicaţii nu vor avea loc.
Adapatarea dimensiunilor craniului fetal.
Numai după scurgerea lichidului amniotic şi dilatarea completă a colului uterin se
poate spune, dacă bazinul anatomic este şi clinic strîmtat.
In acest scop indata dupa ruperea pungelor apelor - t. v: dilatarea
colului, oasele, suturile, fontanelele, Conjugata diagonala. În continuare permanent
trebuie supravegheate forţele de expulzie, starea fătului, angajarea capului, starea uterului
mai ales a segmentului inferior, inelul de contracţie al uterului, starea ligamentelor
rotunde, a vezicii urinare.
Starea generală a parturientei.

 Este condiţia de baza pentru evoluţia nonnala a naşterii, ştim ca naşterea fiziologica
necesita de la parturienta eforturi rnari ; cu atît rnai mult efort solicita naşterea în bazin
strîmtat.
  Este nefavorabila asocierea bazinului strîmtat cu gestoze.
 TA, ps, CVS, respiratia - fiecare 2 ore
 Starea forţelor de expulzie. Epuizarea forţelor de expulzie duce la endometritei, fistule,
hipoxia fătului. Contractiile uterine şi nesistematizate - pot duce la ruptura uterina.
 greşala mare este stimularea cu ocitocice
 în bazin strirntat - starea vezicii urinare. Vezica urinara supraurnpluta trebuie golită,
daca e nevoie - cu cateterul
 -deosebit de favorabil functioneaza asupra parturientei organizarea ratională a
regirnului curativ de protectie, pregatirea psihoprofilactică
 starea segrnentului inferior şi inelul de contractie - durerile sau subtierea pronunfată a
segmenului uterin inferior, situatia inalta şi oblica a inelului de contractie, asimetria
ligamentelor rotunde şi durerea lor la palpaţie - indica disproportia cefalo-pelviană -
irninenta de ruptura uterină - cea rnai periculoasă complicatie a naşterii.
-Starea fătului :
 batăile cordului fetal
 mişcările fetale
 modul de angajare al părtii prezentate în bazin, duritatea oaselor craniene, mobilitatea
lor reciprocă, fontanelele, suturile.
 progresiunea craniului fetal
Deşi capul fătului are proprietatea de a se configura - poate lua forma canalului
pelvigenital, adaptarea lui anatomică are o insemnatate colosală pentru evolutia fiziologică
a naşterii.
 BIBLIOGRAFIE de specialitate:

1. Olga Cerneţchi, Stelian Hodoroja, Oleg Potacevschi, catedra USMF”N. Testemiţanu

„Utilizarea marcherilor biochimici în prognozarea preeclampsiei recurente”,
Chişinău 2013.
2. O.Cerneţchi, M.Ştemberg, L.Grib,” Sarcina asociată bolilor cardiovasculare”,
Chişinău, 2012
3. Frank A.Chervenak, Asim Kujak, Radu Vladareanu, “Tratat de ultrasonografie în
obstetrică şi ginecologie”, Bucureşti,2012.
3. Sava Ţibuleac” Afecţiuni hepatobiliare la gravide”,Chişinău, 2011.
4. O.Cernețchi, Z. Sîrbu, C. Ostrofeț, ”Sănătatea reproductivă și herpesul genital”
Medicina, Chișinău, 2010
4. Hortolomei Valerian,”Hipertensiunea arterială în evoluția sarcinii”, Tipografia
Reclama, Chișinău, 2010
6. Moga M., ”Obstetrica şi ginecologie”, Editura Universităţii, Transilvania, Braşov
7. V. Friptu, M. Țăruș, G. Rusu, ”Infecția HIV/ SIDA cu transmitere materno –
fetală, AO "VIS – Viața, Informație, Sănătate”, Chișinău, 2008
8. V.Friptu, O.Cerneţchi, S.Hodorogea”Hemoragiile obstetricale”,Chişinău, 2006
9. V.Friptu, I.Metaxa, O.Cerneţchi,”Afecţiunile purulento-septice în obstetrică”,
Chişinău, 2005.
10. M.Ştemberg, E.Gladun, V.Friptu, N.Corolcova,”Patologia sarcinii”, Chişinău,
2002

BIBLIOGRAFIE psihipedagogică:
1. Sclifos L., Goraș – Postică V., Cosovan O., O competență – cheie: a învăța să înveți,
ghid metodologic, Editura ProDidactica, Chișinău, 2010
2. Carlateanu T., Cosovan O, Goraș – Postică V., Lîsenco S, Formare de competențe
prin strategii didactice interactive, Chișinău, 2008