Perioada post-

partum

Lăuzia se defineşte ca o perioadă de timp în care

are loc involuţia modificărilor locale şi generale
induse de sarcină, cu revenirea la starea
morfofiziologică precedentă, excepţie constituind
glanda mamară,restabilirea activității sistemului
hipotalamo-hipofizo-ovarian
 PLANUL
1. Scopurile îngrijirii în perioada post-
partum
2. Etapele perioadei de lăuzie
3. Modificările organismului matern
în lăuzie
4. Îngrijiri în perioada post-partum
5. Probleme posibile și semne de
urgență privind starea mamei
 Scopurile îngrijirii în perioada post-partum
• Serviciile postpartum trebie să conţină toate elementele
esenţiale necesare pentru sănătatea mamei şi a copilului nou-
născut, şi trebuie realizate într-un mod integrat.
• Îngrijirea profesională şi identificarea timpurie a problemelor
ar putea reduce incidenţa decesurilor şi a dizabilităţilor,
împreună cu accesul la servicii funcţionale de referinţă şi
transfuzie a sîngelui şi a capacităţii chirurgicale efective.
• În ceea ce priveşte planificarea vizitelor postnatale, contactul
cu sistemul medical sau a medicului este un moment crucial
în identificarea complicaţiilor şi asigurarea necesităţilor.
 Îngrijirea postpartum trebuie să răspundă
necesităţilor speciale ale mamei şi copilului şi
trebuie să includă:
 prevenirea şi detectarea timpurie a complicaţiilor şi
maladiilor, şi acordarea serviciilor şi sfaturilor pentru
alăptarea la sîn, imunizarea şi alimentarea maternă
Scopurile îngrijirii din perioada post-
partum:
• prevenirea şi reducerea cazurilor de
fatalitate şi mortalitate maternă în
perioada post-partum.
 Obiectivele îngrijirilor post-natale
• Monitorizarea mamei/nou-născutului după naştere
• Îngrijiri post-partum (igiena femeii, încurajarea alăptării şi managementul
complicaţiilor materne);
• Întreprinderea unor măsuri profilactice în postpartum (imunizarea cu anti-
D-gama-globulină în caz de sarcină Rh-negativă);
• Depistarea precoce, diagnosticul şi managementul complicaţiilor
(hemoragia, infecţia sau eclampsia);
• Asigurarea timpurie a transportării femeii în perioada post-partum.
• Prestarea asistenţei calitative utilizând: protocoalele naţionale, personalul
instruit şi calificat, echipamentul şi utilalajul disponibil, rezervele de sânge
şi substituienţi sanguini la necesitate în caz de urgenţă.
• Informarea şi consilierea în planificarea familiei;
• Prevenirea şi tratamentul ITS;
• Prevenirea şi tratamentul stărilor depresive în perioada post-partum;
• Programarea vizitelor în perioada post-partum.
 Lăuzia are trei etape importante:

I. Lăuzia imediată – cuprinde primele 24 ore după naştere. La nivelul

plăgii placentare se instalează hemostaza prin contractarea uterului.
Caracteristic acestei etape este starea de astenie, oboseală, adinamie,
transpiraţii, somnolenţă, bradicardie, hipertermie fiziologică şi nu în ultimul rând
riscul complicaţiilor hemoragice.
II. Lăuzia propriu-zisă – cuprinde zilele 2-12 după naştere. În acestă
perioadă intensitatea procesului de involuție este maximă. (procesul de
revenire a uterului la dimensiunile normale.)
  Atenţie deosebită la complicaţiile septice şi trombembolice.
III. Lăuzia tardivă – urmează din ziua a 13-a până la a 42-a. Perioadă ce se
caracterizează prin modificări lente a organismului ce revin la starea morfo-
funcţională pregestaţională. La fel are loc refacerea endometriului cu reapariţia
menstruaţiei la 6-8 săptămâni după naştere la femeile ce nu alăptează.Aceasta
perioada se caracterizează prin blocajul funcțional al aparatului genital în cazul
instalării și persistenței lactației.
 
 
 Modificările organismului matern în lăuzie
Ele domină în primele două etape având un caracter rapid.
• Organele genitale externe – are loc refacerea şi cicatrizarea leziunilor
traumatice din timpul naşterii.
• Organele genitale interne – Involuţia uterină - după naştere de la
nivelul ombilicului uterul revine în bazinul mic, prin micşorarea
zilnică a înălţimii fundului acestuia cu 1-2 cm.
• Există situaţii de subinvoluţie falsă atunci când avem o vezică urinară
plină. Dar, subinvoluţia uterină poate avea loc şi în mod normal:
naşterea cu făt macrosom, cu feţi gemelari, după operaţie cezariană.
• Colul uterin se reface: orificiul intern după 5-6 zile, orificiul extern
după 10 zile. Canalul cervical este permeabil pentru un deget în
primele 7-10 zile, iar după 14 zile este practic închis.
• Lohiile – După naştere locul unde a fost inserată placenta
reprezintă o plagă vastă. Procesul de vindecare al acestei răni
decurge cu eliminarea secretului rănii – lohii. în mod normal au
miros specific dar nu respingător, iar la o infecţie miros fetid. În
primele zile depăşesc 50 ml, apoi ajung la 10-15 ml/zi.
Caracterul lohiilor :
 Sangvinolente (rubra) în zile 1-3;
 sero-sangvinolente în zilele 4-5;
 Seroase (fusca) în zilele 6-10,
 Gălbui (flavo) în zilele 10-21
 alb-lăptoase (alba) în zilele 22-42.
• Uneori în zilele 20-25 ale lăuziei poate apărea o mică hemoragie
timp de 1-3 zile (mica menstruaţie).
• După 10-14 zile, lohiile devin albe sau galbene şi se reduc până
la dispariţie în 30-40 zile.
• Sistemul cardiovascular – pulsul şi TA revin la normal în primele 2-3
zile.
• Sistemul digestiv – apetitul este bun concomitent cu o senzaţie mai
mare de sete. Sunt posibile constipaţiile şi crizele hemoroidale, ce
decedează treptat în prima săptămâna.
• Sistemul urinar – poliurie în primele zile şi dispariţia hipotoniei căilor
urinare în 4 săptămâni.
• Sistemul hematic – Hb şi Ht scad, leucocitoză crescută în sarcină
poate creşte şi mai mult în lăuzie. Fibrinogenul este uşor crescut la fel
ca şi VSH-ul.
• Sistemul nervos – labilitate neuro-psihică uşoară.
• Temperatura – se menţine sub 370C. Frisonul în perioada de lăuzia
imediată este fiziologic la fel ca si ascensiunea termică ce poartă
caracter fiziologic, în prima zi după cezariană de până la 380C
(durează  24 ore şi dispare spontan) şi în ziua 3-4 după naştere până
la 380C ( 24 ore) ce coincide cu instalarea secreţiei lactate-furia
laptelui. Ascensiunea peste 380C, ce persistă  24 ore trebuie să fie
suspectă de un proces infecţios, fapt ce va cere cercetarea cauzei
acestuia.
• Disconfortul în timpul urinării de obicei are loc timp de cîteva
zile după naştere. În primele zile după naştere lăuza simte nevoia
să se urineze des.
• Constipaţia poate avea o durată diferită şi va depinde de modul
de alimentare a femeii. Se recomandă de folosit lichide, fructe,
legume, pîine din făină integrală şi cereale.
• Femeile care au avut hemoroizi în timpul gravidităţii, ar putea fi
deranjate un timp şi după naştere, cu timpul hemoroizii dispar.
Consiliaţi lăuza să aplice o pungă cu gheaţă în regiunea anusului,
să evite constipaţia, să folosească creme sau unguente speciale
(antihemoroidale), să se spele după fiece scaun cu săpun şi apă
fiartă răcorită.
• Durerile de spate pot continua şi după naştere. Evitarea:o
poziţie corectă în timpul alăptării; să îngrijească copilul pe o
masă amenajată cu acest scop, să ţină spatele drept atunci cînd
merge sau cînd şede pe scaun.
Semnele perioadei postpartum cu evoluţie fiziologică:
• Stare de sănătate satisfăcătoare la mamă
• Hemoragia în naştere nu mai mare de 250 ml
• Uterul s-a contractat satisfăcător
• Lipsesc edeme în regiunea perineului
• TA, pulsul şi t°C normale
• Lăuza nu este palidă
• Nu are probleme cu sânii, dacă alăptare decurge cu succes
• Nu are febră sau durere
• Nu are probleme cu urinarea
 Principii în acordarea asistenţei combinate
mamă/copil în perioada post-partum
• Se va evita perturbarea relaţiei apropiate dintre părinte şi copil în
cele cîteva ore cruciale de după naştere; între timp, este încurajat
contactul direct fizic dintre copil, mamă şi tată. Examinarea
copilului în prezenţa mamei.
• Se va încuraja părinţii să pună întrebări în mod liber şi să discute
preocupările lor cu medicul, asistenta medicală sau alte mame.
• Echipa de asistenţă medicală în post-partum vor instrui mama în
examinarea şi îngrijirea copilului, precum şi va oferi susţinere
emoţională pozitivă, dîndu-i îndrumări, făcîndu-i sugestii şi
acordîndu-i ajutor în caz de necesitate.
• Membrii familiei li se vor permite să stea cu mama şi copilul cît
doresc.
• Examenul abdominal de rutină nu se va efectua.
• Se va evalua starea emoţională a mamei la prezenţa
indispoziţiilor în post-partum, depresia post-partum şi la prezenţa
psihozei postpartum şi asigura ajutor specializat.
• Se va evalua mama după operaţie cezariană.
• Se va evalua femeia pentru externare în baza a două seturi de
criterii – fiziologice şi cognitiv-emoţionale.
• Se vor realiza procedurile specifice profilactice sau de screening
prevăzute de Ghidul C.
• Durata spitalizării post-partum depinde de calitatea serviciilor
post-partum prestate de maternităţi şi instituţiile medicale
comunitare.
• Se va oferi înainte de externare, femeii (familiei) informaţii
scrise.
 Îngrijiri în perioada post-partum

Primele 2 ore după naştere:

• Mama se va afla împreună cu nou-născutul în aceiaşi odaie
(dacă nu există motive de separare).
• În prima oră mama va fi supravegheată fiecare 15 min.,
min va fi
monitorizat Ps, TA, volumul eliminărilor, va fi efectuată
palpaţia uterului, toate datele se vor nota.
• În următoarea oră mama va fi supravegheată după aceleaşi
principii la fiecare 30 min.
min Mama şi nou-născutul nu vor fi
lasaţi fără supraveghere. Mamei i se va recomanda eliberarea
vezicii urinare.
 Îngrijiri 1 - 6 ore după naştere:
• Mama împreună cu nou-născutul vor fi transferaţi în salonul mamă-
copil, temperatura odăii nu va fi mai joasă de 250C.
• Plasarea mamei şi a copilului în aceeaşi odaie pe tot parcursul
spitalizării, inclusiv în timpul nopţilor. Această măsură diminuează
riscul infecţiilor nou-născuţilor şi ameliorează succesul alimentării
la sân.
• La transfer se va evalua starea generală a mamei şi nou-născutului,
apreciate Ps, Ta, volumul hemoragiei.
• Mamei şi/sau persoanei de suport li se vor da sfaturi privind
alimentaţia, consumul de lichide, igiena zilnică, regimul de odihnă şi
adresarea imediată după ajutor în caz de survenirea unor complicaţii
(intensificarea durerii, hemoragie, vertije, cefalee, dereglări a vederii,
dureri în reg. epigastrală), sfaturi privind alimentaţia şi îngrijirea nou-
născutului.
• La fiecare oră va fi apreciată starea generală a femeii, Ps, Ta,
volumul eliminărilor.
 Îngrijiri 6 - 24 ore după naştere:
• Mama va fi supravegheată fiecare 3 ore, apreciată starea
generală, volumul eliminărilor.
• Tuturor femeilor trebuie apreciaţi anticorpii anti-D la 32 săpt şi
se efectueză vaccinarea cu 200 mcg de anti-RhD timp de 24-72
ore, dacă copilul e Rh pozitiv. Aceasta e considerată una din
cele mai eficiente intervenţii imunologice.

1-6 zile după naştere:

• Mama va fi examinată zilnic, apreciată starea generală, volumul
eliminărilor.
 Îngrijiri 7-42 zile după naştere:
• Durata spitalizării post-partum depinde de calitatea serviciilor
post-partum prestate de maternităţi şi instituţiile medicale
comunitare. De regulă, actualmente este practicată externarea
timpurie, în zilele 3–4 de viaţă ale copilului .
• Formularul de externare din maternitate este Carnetul Medical
Perinatal.
• Mama va fi examinată la externare, apreciată starea generală,
volumul eliminărilor, va fi consiliată privind alimentaţia ei în
perioada de lactaţie, igiena personală, cunoaşterea semnelor de
urgenţă ce pot apărea în perioada post-partum şi să se adreseze
imediat la spital după ajutor, sfaturi privind alimentarea şi
îngrijirea nou-născutului, semnele de pericol la nou-născut.
 La momentul externării din maternitate lăuza
trebuie să fie consiliată în următoarele subiecte:
• În care situaţii şi când se apeleze după ajutor medical
• Asistenţa postpartum, igiena şi alimentaţia
• Spaţierea dintre naşteri şi planificarea familiei. Referiţi femeia
pentru consiliere pentru planificarea familiei
• Necesitatea suplimentă rii cu pastile de Fe timp de 3 luni şi
acordul femeii
• Promovarea conduitei integrate a mamei şi copilului
• Înregistrarea datelor despre mamă şi copil în foaia detaşabilă a
Carnetului medical perinatal cu înmânarea carnetului mamei
• Termenii de control la medic după naştere 4-6 săptămâni
 Semne privind starea mamei
Consiliaţi femeia sa se adreseze imediat la spital/maternitate,
ziua sau noaptea, fără a aştepta, daca sînt prezente oricare
din următoarele semne:
• Hemoragie vaginala:
• Mai mult de 2 sau 3 pachete igienice îmbibate în 20-30
minute după naştere, sau
• Hemoragia sporeşte dar nu descreşte în perioada
postpartum
• Convulsii
• Respiraţie frecventa sau dificilă
• Febra şi slăbiciuni astfel încît se simte slăbita sa coboare
din pat
• Dureri abdominale pronunţate
Consiliaţi femeia să se prezinte la CMF sau maternitate cît mai
devreme posibil dacă sînt prezente oricare din următoarele
semne:
• Febră
• Dureri în abdomen
• Se simte bolnavă
• Glandele mamare tumefiate, roşii sau dureroase, sau areola
este inflamată
• Dureri în timpul micţiunii
• Dureri în regiunea perineului sau puroi din plagă
• Lohii cu miros neplăcut
 Consiliaţi lăuza să ceară asistenţă în următoarele cazuri:
• Dacă apare melancolie sau depresie după naştere,
• Dacă după naştere apare o hemoragie vaginala abundentă:
a) circa 2 - 3 tampoane igienice îmbibate în 20-30 min; b)
hemoragia nu se micşorează în perioada de după naştere,
• Dacă lohiile capătă o culoare sau miros neobişnuit,
• Dacă sunt dificultăţi (dureri, usturimi) în timpul urinării,
• Dacă sunt dureri abdominale pronunţate,
• Dacă sunt dureri pronunţate în regiunea anusului, când
femeia are scaun,
• Dacă sunt hemoroizi,
• Apare febră (38C°) şi slă biciuni care nu-i
permit femeii să coboare din pat,
• Apar dureri în regiunea glandelor mamare,
• Apar semne de inflamaţie a sâ nilor: sînii
sunt umflaţi, roşii sau dureroşi, iar areola
inflamată ,
• Dacă are convulsii;
• Dacă respiră frecvent sau dificil;
• Dacă are dureri în regiunea perineului sau
scurgeri de puroi din plaga de după
cezariană .
 După externarea din maternitate prima vizită trebuie efectuată în
primele 3 zile pentru a identifica starea atât a lăuzei cât şi a nou-
născutului.

 Controlul postnatal de rutină este un control al stării generale la

aproximativ 6 săptămâni după naştere,poate fi efectuat de medicul
de familie, de medicul obstetrician-ginecolog sau de asistenta
medicului de familie în perinatologie. Se face un control general şi
un control în valve, pentru a vedea dacă uterul a revenit la normal.
 Sfaturi femeilor -- Alimentaţia în perioada post-partum.
 Aprovizionarea femeilor însărcinate cu proteine şi energie, în
special în timpul celui de al treilea trimestru, şi a femeilor care
alăptează, în cazul dacă ele suferă de malnutriţie.
 Femeile care alăptează au nevoie de un surplus de energie de 10%-
20% faţă de cele care nu alăpteză, în funcţie de ce activitate fizică
ce o au.
 E foarte importantă asigurarea necesităţilor nutriţionale ale acestor
femei pentru menţinerea lactaţiei.
 Prevenirea deficienţelor micronutriţionale:
 Oferirea mamelor care alăptează o doză de 200 000 UI a vitaminei A,
oral (în capsue) pentru regiunile endemic deficitare c vitamina A.
 Prevenirea deficitului de Iod: copiilor <1 an li se oferă doze de 200
mg (1 capsulă) de lipiodol oral, sau 240 mg injectabil, pentru
regiunile în care nu sa realizat încă iodarea produselor alimentare.
 Pentru prevenirea deficitului de fier: în ariile cu incidenţa mare a
anemiei oferirea a 400 mg de Fersulfat (2 tablete o data in zi) o dată
pe săpt. şi 250 micrograme de Folat mamelor ce alăptează. Pentru
prevenirea anemiei la nou-născut se recomandă clamarea tardivă a
cordonului ombilical în naşterile normale.
 Se va recomanda în alimentaţie utilizarea: produselor proaspete, carne,
peşte, terciuri, lactate, legume, se vor da sfaturi femeii că ia poate
consuma orice aliment. Se va discuta cu membrii familiei despre
alimentaţia raţională a mamei şi abţinerea de la efort fizic.
 
 Principiile modului sănătos de viaţă în perioada
alăptării
 Evitarea utilizării alcoolului, deoarece acesta pătrunde în lapte
 Fumatul diminuează producerea laptelui şi conţinutul de Vit. C în lapte, de
aceea niciodată nu se va fuma în odaia copilului
 Evitarea cafelei, ceaiului şi colei în cantităţi mari, deoarece cofeina din
băuturile menţionate cauzează o excitabilitate crescută la copil şi un somn
superficial
 Contactul cu persoane ce suferă de boli infecţioase.
 De obicei după naştere femeile slăbesc fără mare efort (în circa 6-8
săptămîni), dacă în timpul sarcinii au avut o alimentaţie echilibrată şi
sănătoasă. Pentru recăpătarea mai rapidă a siluetei pot fi reluate aceleaşi
exerciţiile fizice din perioada de sarcină.
 Tuturor lăuzelor li se va recomanda mobilizarea precoce, în primele 12 ore
după naştere. Lăuza va coborî din pat din prima zi, uneori ciar din sala de
naştere cu începerea gimnasticii corespunzător stării lăuzei.
 Ijiena prevede ijiena mâinilor, sânilor şi perineului. Scutele se vor schimba
la fiecare 4-6 ore la necesitate şi mai frecvent.
 Tualeta vulvo-perineală se va efectua zilnic.
 Durerile din zona perineului sunt destul de frecvente în postpartum. Febra
şi amplificarea durerii pot fi semne ale infecţiei. În aşa caz suturile se scot şi
plaga se prelucrează. Îngrijirea durerilor perinele constă din examinarea
regulată a perineului şi vulvei, administrarea de paracetamol, băi calde.
Pentru prevenirea acestor dureri OMS recomandă utilizarea cu restricţii a
episiotomiei.
 În caz de complicaţii în perioada de lăuzie de origine hemoragică, tromb-
embolică şi infecţioasă pacientele vor necesita spitalizare şi tratament în
secţiile centrelor perinatale de nivelul II.
 Revenirea menstruaţiei. Menstruaţia poate să revină în a patra săptămînă
după naştere. Dacă femeia alăptează ciclul poate începe după înţărcarea
copilului.
 Reluarea activităţii sexuale. Consiliaţi femeia să reia relaţiile intime numai
după ce se cicatrizează toate leziunile vaginale şi, eventual, urmările operaţiei
prin cezariană. În general, revenirea femeii la o stare fizică normală are loc în
6 – 7 săptămîni. La început femeile pot avea o dorinţă sexuală scăzută
cauzată de tensiunile psihice şi emoţionale prin care au trecut, disconfortul
fizic, şi grija permanentă pentru nou-născut.
 
 Practicile care sunt dăunătoare şi evident ineficiente,
care trebuie eliminate
 Utilizarea de rutină a ergometrinei per os pentru femeile care au născut
recent.
 Plasarea copilului în altă odaie decît mama în spital sau maternitate.
 Tratarea cu hormoni a depresiei postpartum.
 Contactul restrictiv al mamei cu copilul după naştere.
 Furnizarea sticluţelor cu supliment pe bază de apă, glucoză sau lapte copiilor
sugari atunci cînd alăptarea la sîn este stabilită.
 Limitarea timpului de sugere la 10 minute pentru fiecare sîn sau oricare altă
perioadă arbitrară.
 Impunerea restricţiilor în frecvenţa alăptării o dată la 3 ore, sau oricare altă
perioadă arbitrară.
 Oferirea biberoanelor artificiale şi suzetelor copiilor care se alăptează la sîn.
 Inhibarea lactaţiei cu estrogeni sau bromocriptin.
 Prescrierea contraceptivelor hormonale în timpul primelor 6 săptămîni
postpartum pentru mamele care alăptează.
 Consiliere separată a femeii pe problema alăptării şi a contracepţiei.
 
Contracepţia postpartum
 Informarea femeilor însărcinate şi a celor postpartum despre toate posibilităţile de contracepţie în perioada
postpartum. Combinarea discuţiei despre alimentarea la san cu discuţia despre amenoreia lactaţională(AL) şi
alte metode de contracepţie este considerată o practică eficientă). Punerea accentului pe metodele non-
hormonale (AL, metoda de barieră şi DIU) care sunt opţiunile cele mai potrivite pentru mama care alăptează.
Amenoreia de lactaţie este o metodă eficientă dacă se respectă următoarele condiţii:
 Alimentarea la san este completă: copilul e alăptat la cerere, zi şi noapte, intervalul între alăptari nu depăşeşte 6
ore. Alăptarile fiind rărite, creşte probablilitatea aparişiei ovulaţiie.
 Dacă după 8 săpt ai lăuziei menstruaţia se reîntoarce, femeia e sfătuită să complementeze metoda cu alte
metode, revenirea menstruaţiei fiind un semn al reîtoarcerii complete a ferilităţii.
 După 6 luni, chiar şi în condiţiile alăptării complete la san, şansa sarcinii de a surveni devine mai mare şi
femeia e sfătuită să complementeze metoda cu alte metode de contracepţie.
 Iniţierea metodelor bazate pe progestogen numai după 6 săptămîni postpartum la femeile care alăptează, dacă este
alegerea femeii. Studiile au demonstrat că utilizarea metodelor bazate pe progestageni după a 6 săpt de lăuzie
nu influenţează alăptarea, dezvoltarea şi sănătatea copilului.
 Consilierea împotriva utilizării contraceptivelor orale combinate pentru femeile care alăptează în timpul primelor
6 luni, sau pînă la înţărcare. Studiile au demonstrat că utilizarea COC e asociată cu descreşterea lactaţiei şi
diminuarea alimentaţiei la san.
 Introducerea DIU fie postpartum imediat (<2 zile) sau peste 4-6 săptămîni, dacă aceasta este metoda aleasă.
 Steriletul cu Levonorgestrel are cea mai mare eficacitate, dar poate fi întrodus la a 4-6 săpt. după naştere .DIU
poate fi întrodus şi în intervalul de 48 după naştere, dar aceasta se asociază cu un risc mai mare al expulsiei.
 Realizarea sterilizării chirurgicale în perioada postpartum (la femei şi bărbaţi) este o opţiune medicală
convenabilă, dacă este alegerea informată şi benevolă a femeii/cuplului.Aceasta trebuie efectuată numai după o
consiliere minuţioasă şi apar cand cuplul este absolut sigur.
 SFATURI PENTRU LĂUZE:
După naştere lăuza trebuie să evite:
 Fumatul atît activ, cît şi pasiv:
 Copiii ce se alimentează natural de la mamele ce fumează au o pondere mai joasă
de creştere decît copiii ce se alimentează de la mamele nefumătoare
 Fumatul trebuie evitat în camera copilului
 Dacă nu se poate abţine - să fumeze îndată după alăptare, ulterior să se spele pe
dinţi
 Cafeaua:
 Cofeina este transportată în laptele matern. Este dovedit că copilul ce se
alimentează natural va primi 1,5-3mg de cofeină după o singură ceaşcă de cafea
consumată de mamă
 Perioada de eliminare a cofeinei la n-n la termen este de 80ore, la prematur 97ore
 Ca rezultat al acumulării de cofeină în organismul copilului alimentat de mama ce
face abuz de cafea sau alte băuturi cofeinizate survine starea de iritabilitate crescută
şi dereglări de somn
 Contactul cu boli infecţioase este periculos atît pentru mamă, cît şi pentru n-n.
 Folosirea medicamentelor fără indicaţia medicului
 PROBLEME POSIBILE ÎN LĂUZIE
  HEMORAGIA
VAGINALĂ
FEBRA

 
Reziduuri Poate fi un semn
placentare al sînilor angorjaţi
Rupturile căilor Unul din primele
moi de semne ale mastitei
naştere,nedepistate puierperale
la controlul Endometrita
postnatal puierperală
Endomiometrita
 DUREREA

 
 
În regiunea sînilor ca rezultat al lactostazei sau a
procesului inflamator
 În regiunea inferioară a abdomenului în caz de
proces septico-purulent al organelor genitale
 În regiunea perineală ca rezultat al plăgilor
postnatale şi hemoroizilor
 În regiunea membrelor inferioare, în regiunea
anusului cu semne de inflamaţie locală şi dilatarea
varicoasă a venelor – consecinţă a tromboflebitei sau
flebotrombozei.
 
 CONSULTAŢI MEDICUL ÎN CAZ DE:
 
Stare de melancolie sau depresie după naştere
Febră
Dureri în glandele mamare
Sîngerare abundentă din vagin
Durere în regiunea inferioară a abdomenului
Dacă lohiile capătă o culoare sau miros neobişnuit
Dureri perineale pronunţate
Dureri pronunţate în regiunea anusului în timpul defecării
RECOMANDĂRI PRIVIND ÎNGRIJIREA
POSTNATALĂ
 

IGIENA PERSONALĂ
 Se recomandă duşurile frecvente cu apă caldă.
 Dacă nu sunt condiţii de a face duş, corpul, fosele axilare, organele genitale se
spală cu apă curgătoare.
 Organele genitale după WC se spală cu apă curgătoare şi se şterg de la muntele
Venus spre anus.
ALIMENTAŢIA
 Deşi multe femei doresc să revină la siluieta de pînă la sarcină, perioada postnatală
nu este cea mai bună perioadă pentru a ţine un regim.
 Alimentaţia trebuie să fie obişnuită, cu limitarea sau chiar excluderea preparatelor
picante, preparatelor prăjite în primele 6luni.
 Dacă începe un fel de mîncare nou, trebuie să folosească în cantităţi mici şi să
atragă atenţie la starea copilului. Este folositor ceaiul din plante.
 Nu este bine de folosit cafea sau băuturi cofeinizate deoarece s-a stabilit, că cafeina
pătrunde uşor în laptele matern. O ceaşcă de cafea consumată de mamă echivalează
cu 1,5-3,1mg de cafeină în laptele copilului.Perioada de eliminare a cafeinei la un
n-n la termen este de aproximativ 80ore, îar la prematur – 97,5ore. Ca rezultat al
acumulării de cafeină în organismul copilului survine starea de iritabilitate
crescută, apar dereglări de somn.
 
 
STAREA GLANDELOR MAMARE
 La a II-IV zi după naştere cînd începe secreţia laptelui lăuza
va simţi sînii mai plini şi mai grei.
 Se recomandă de purtat sutien de bumbac să susţină sînii,
alimentaţia la sîn frecventă, stoarcerea laptelui din glandele
mamare.
REVENIREA MENSTRELOR
 La 85% din lăuze menstra lipseşte atîta timp cît alăptează
(prolactina inhibă ovulaţia).
 La 15% din lăuze menstra se instalează de la a IV săptămînă
după naştere pînă la a VI lună după naştere.
 În lăuzie este necesar de evitat:

Contactul cu boli infecţioase

Folosirea medicamentelor fără indicaţia
medicului
Alcoolul şi drogurile
Fumatul. Dacă nu se poate abţine, să
fumeze îndată după alăptare, ulterior să
se spele pe dinţi.
 
 
 PROBLEME POSIBILE ÎN LĂUZIE

 ANGORJAREA SÎNILOR
În decurs de 36ore orice senzaţie de disconfort legată de
producerea laptelui trebuie să dispară.
 CONSTIPAŢII, HEMOROIZI
Se recomandă să bea mult lichid
De a consuma fructe, legume, pîine din tărîţă, cereale
Să nu stea mult timp în picioare
Să aplice compresă cu gheaţă pentru micşorarea durerilor
 OBOSEALA
Îngrijirea unui nou-nîscut poate fi
obositoare. Grija mare pentru
micuţ, nopţile nedormite,
schimbarea obiceiurilor şi a
regimului zilei, modificările
hormonale prin care trece femeia
pot duce la senzaţii de extenuare.
Se recomandă ca ea să se
odihnească căt mai mult. Cînd
copilul doarme, poate să doarmă şi
mama.
Soţul, rudele, prietenii o vor ajuta
la treburile casnice sau vor sta ei
cu copilul.
 MODIFICĂRI PSIHOLOGICE
Imediat după naştere femeia suferă de labilitate
emoţională, care este cauza „ascensiunilor” şi
„descensiunilor” în dispoziţia ei: bucuria de a avea
un nou-născut se schimbă cu sentimente de anxietate
şi apatie. Aceste stări emotive pot fi de grad de
severitate diferit:
Melancolia după naştere (stare ipocondrică)
Depresie post-partum
Psihoza post-partum
 MELANCOLIA POST – PARTUM
 Este frecvent întîlnită la a 3- 5 zi după naştere. Poate apîrea şi
dispărea pe neaşteptate.
Semnele clinice sunt următoarele:
 Plînsul fără nici un motiv, oboseală, iritabilitate
 Frica de a nu face faţă rolului de părinte
 Frica de a nu avea sentimente materne faţă de copil
 Tinerii părinţi trebuie informaţi din timp despre posibilitatea apariţiei
acestor sentimente, care constituie o perioadă scurtă de acomodare a
femeii după naştere, pentru a preîntîmpina crizele în familie.
 Melancolia este de obicei de scurtă durată (nu mai mult de o
săptămînă) şi cel mai bun remediu terapeutic este dragostea,
afecţiunea,discuţiile cu o persoană apropiată despre sentimentele ce o
copleşesc, odihna.
Dacă manifestările menţionate persistă mai mult de o
săptămînă sau dacă la ele se adaugă aşa simptome
ca:
 Astenia
 Apatia, stare de deprimare profundă
 Extenuare
 Dereglări de somn
 Dereglări ale poftei de mîncare
 Griji supraestimate faţă de copil
 Lipsa interesului faţă de partener
 Agitaţie constantă, iritabilitate
 Sentimentul că nu face faţă situaţiei
 Pierderea interesului sexual
 Incapacitate de concentraţie sau memorie slabă
 Gînduri obsedante sau sinucigaşe
 Indiferenţa faţă de copil sau chiar neglijarea lui
 atunci este vorba de DEPRESIA POST-PARTUM.
 Factorii favorizanţi:

Modificările hormonale.
Stresul fizic şi emoţional
Istoric familial de sindrom
depresiv.
Femeia are nevoie de ajutor, ea
nu va încerca să lupte singură cu
boala.
Ea va povesti cum se simte
soţului, rudelor şi are nevoie de
consultarea psihologului sau a
psihiatrului.
 
 
 
 Psihoza post-partum
Tulburare emotionala relativ rara, survine intr-un caz , doua
din 1000 nasteri (0,1 sau 0,2%).
este mult mai grava decat primele doua forme de depresie si
necesita tratament si evaluare psihiatrica.
Simptomele psihozei apar in primele 4 saptamani dupa nastere:
 stari de confuzie si dezorientare,
 incoerenta,
 agitatie psihomotorie,
 schimbari bruste de dispozitie,
 sentimente de deznadejde si culpabilitate,
 halucinatii si delir.