PERIOADA POSTPARTUM

FIZIOLOGICĂ.
PROBLEMELE POSIBILE ȘI
STĂRILE DE URGENȚĂ ÎN
LĂUZIE
Comentaţi în 1-2 propoziţii,
imaginea propusă.
 PLANUL
1. Scopurile îngrijirii în
perioada post-partum
2. Etapele perioadei de lăuzie
3. Modificările organismului
matern în lăuzie
4. Îngrijiri în perioada post-
partum
5. Probleme posibile și semne
de urgență privind starea
mamei
 Perioada postpartum sau
puerperală începe aproximativ
peste o oră după expulzarea
placentei şi include următoarele
şase săptămâni.
 Îngrijirea postpartum trebuie să răspundă
necesităţilor speciale ale mamei şi
copilului şi trebuie să includă:
prevenirea şi detectarea timpurie a
complicaţiilor şi maladiilor
acordarea serviciilor şi sfaturilor pentru
alăptarea la sân
imunizarea şi alimentarea maternă.
 Scopurile îngrijirii din perioada
post-partum:

 Prevenirea şi reducerea
cazurilor de fatalitate şi
mortalitate maternă în
perioada post-partum.
 Obiectivele îngrijirilor post-natale
sunt:
Monitorizarea mamei/nou-născutului după
naştere

Îngrijiri post-partum (igiena femeii, încurajarea

alăptării şi managementul complicaţiilor
materne)

Întreprinderea unor măsuri profilactice în

postpartum (imunizarea cu anti-D-gama-
globulină în caz de sarcină Rh-negativă)
Obiectivele îngrijirilor post-natale
sunt:
Depistarea precoce, diagnosticul şi managementul
complicaţiilor (hemoragia, infecţia sau eclampsia)

Asigurarea timpurie a transportării femeii în

perioada post-partum

Prestarea asistenţei calitative utilizând:

protocoalele naţionale, personalul instruit şi
calificat, echipamentul şi utilalajul disponibil,
rezervele de sânge şi substituienţi, sanguini la
necesitate în caz de urgenţă
Obiectivele îngrijirilor post-natale
sunt:
Informarea şi consilierea în planificarea familiei

Prevenirea şi tratamentul ITS

Prevenirea şi tratamentul stărilor depresive în

perioada post-partum

Programarea vizitelor în perioada post-partum.

 Lăuzia - o perioadă de timp în care are loc
involuţia modificărilor locale şi generale
induse de sarcină, cu revenirea la starea
morfofiziologică precedentă, excepţie
constituind glanda mamară.
 Lăuzia are trei etape importante:

 Lăuzia imediată – cuprinde primele 24 ore

după naştere.
 Caracteristic acestei etape este starea de
astenie, oboseală, adinamie, transpiraţii,
somnolenţă, bradicardie, hipertermie
fiziologică şi nu în ultimul rând riscul
complicaţiilor hemoragice.
 Lăuzia propriu-zisă – cuprinde zilele 2-12
după naştere.
 Au loc fenomene involutive rapide ale
uterului, ce revine în mod normal, organ
pelvin la sfârşitul acestei etape.
 Are loc epitelizarea patului placentar cu
modificarea caracterului lohiilor.
Atenţie deosebită la complicaţiile
septice şi trombembolice.
 Lăuzia tardivă – urmează din ziua a 13-a
până la a 42-a.
 Perioadă ce se caracterizează prin modificări
lente a organismului ce revin la starea morfo-
funcţională pregestaţională.
 Are loc refacerea endometriului cu reapariţia
menstruaţiei la 6-8 săptămâni după naştere
la femeile ce nu alăptează.
 Modificările organismului matern
în lăuzie:
Organele genitale externe – are loc refacerea
şi cicatrizarea leziunilor traumatice din timpul
naşterii.

Organele genitale interne – de la nivelul

ombilicului după naştere uterul revine în
bazinul mic, prin micşorarea zilnică a înălţimii
fundului acestuia cu 1-1,5 cm.
 Modificările organismului
matern în lăuzie
Colul uterin se reface: orificiul intern după 5-6
zile, orificiul extern după 10 zile.

Canalul cervical este permeabil pentru un

deget în primele 7-10 zile, iar după 14 zile este
practic închis.
 Modificările organismului
matern în lăuzie
Sistemul cardiovascular – pulsul şi TA
revin la normal în primele 2-3 zile.

Sistemul digestiv – apetitul este bun

concomitent cu o senzaţie mai mare de sete.
Sunt posibile constipaţiile şi crizele
hemoroidale, ce decedează treptat în prima
săptămâna.

Sistemul urinar – poliurie în primele zile şi

dispariţia hipotoniei căilor urinare în 4
săptămâni.
 Modificările organismului matern
în lăuzie
Sistemul hematic – Hb şi Ht scad, leucocitoză
crescută în sarcină poate creşte şi mai mult în
lăuzie.

 Fibrinogenul este uşor crescut la fel ca şi VSH-

ul.

Sistemul nervos – labilitate neuro-psihică

uşoară.
Temperatura – se menţine sub 37.0C.

 Frisonul în perioada de lăuzia imediată este

fiziologic la fel ca si ascensiunea termică ce
poartă caracter fiziologic, în prima zi după
cezariană de până la 38.0C (durează  24 ore şi
dispare spontan)
Lohiile – în mod normal au miros fad, iar la o
infecţie miros fetid.

În primele zile depăşesc 50 ml, apoi ajung la

10-15 ml/zi.

Caracterul lohiilor sunt: sangvinolente în zile 1-

3; sero-sangvinolente în zilele 4-5; seroase în
zilele 6-10, gălbui în zilele 10-21 şi alb-lăptoase
în zilele 22-42.
Lohiile, cantitatea cărora se micşorează după
10-14 zile.

După 10-14 zile, lohiile devin albe sau galbene

şi se reduc până la dispariţie în 30-40 zile.

 În această perioadă se recomandă spălături

frecvente cu săpun şi apă fiartă răcorită,
absorbante igienice.
Disconfortul în timpul urinării de obicei are
loc timp de cîteva zile după naştere.

În primele zile după naştere lăuza simte nevoia

să se urineze des.
Constipaţia poate avea o durată diferită şi va
depinde de modul de alimentare a femeii.

 Se recomandă de folosit lichide, fructe,

legume, pîine din făină integrală şi cereale.
Femeile care au avut hemoroizi în timpul
gravidităţii, ar putea fi deranjate un timp şi
după naştere, cu timpul hemoroizii dispar.
Consiliaţi lăuza să aplice o pungă cu gheaţă în
regiunea anusului, să evite constipaţia, să
folosească creme sau unguente speciale
(antihemoroidale), să se spele după fiece scaun
cu săpun şi apă fiartă răcorită.
Durerile de spate pot continua şi după
naştere.

Se va consilia femeia să ia o poziţie corectă în

timpul alăptării; să îngrijească copilul pe o
masă amenajată cu acest scop, să ţină spatele
drept atunci când merge sau când şede pe
scaun.
 Semnele perioadei postpartum cu
evoluţie fiziologică sunt:

Stare de sănătate satisfăcătoare la mamă

Hemoragia în naştere nu mai mare de 250 ml

Uterul s-a contractat satisfăcător

Lipsesc edeme în regiunea perineului

TA, pulsul şi t°C normale

 Semnele perioadei postpartum cu
evoluţie fiziologică sunt:

Lăuza nu este palidă

Nu are probleme cu sânii, dacă alăptare

decurge cu succes

Nu are febră sau durere

Nu are probleme cu urinarea

Trebuie respectate următoarele principii în
acordarea asistenţei combinate mamă/copil în
perioada post-partum (conform ordinului MS şi
PS nr. 327 din 04.10.2005 “Cu privire la
implementarea tehnologiilor oportune în
asistenţa perinatală şi perfecţionarea
măsurilor antiepidemice şi de control al
infecţiilor nosocomiale în Maternităţile
Prietenoase Familiei):
Se va evita perturbarea relaţiei apropiate
dintre părinte şi copil în cele cîteva ore
cruciale de după naştere; între timp, este
încurajat contactul direct fizic dintre copil,
mamă şi tată.
Examinaţi copiii în prezenţa mamei.
Se va încuraja părinţii să pună întrebări în
mod liber şi să discute preocupările lor cu
medicul, asistenta medicală sau alte mame.
Echipa de asistenţă medicală în post-partum
vor instrui mama în examinarea şi îngrijirea
copilului, precum şi va oferi susţinere
emoţională pozitivă, dîndu-i îndrumări,
făcîndu-i sugestii şi acordându-i ajutor în caz
de necesitate.

Membrii familiei li se vor permite să stea cu

mama şi copilul cât doresc.
Examenul abdominal de rutină nu se va
efectua.

Se va evalua starea emoţională a mamei la

prezenţa indispoziţiilor în post-partum,
depresia post-partum şi la prezenţa psihozei
postpartum şi asigura ajutor specializat.
Se va evalua mama după operaţie cezariană.

Se va evalua femeia pentru externare în baza a

două seturi de criterii – fiziologice şi cognitiv-
emoţionale.

Se vor realiza procedurile specifice profilactice

sau de screening prevăzute de Ghidul C.
Durata spitalizării post-partum depinde de
calitatea serviciilor post-partum prestate de
maternităţi şi instituţiile medicale comunitare.

Se va oferi înainte de externare, femeii (familiei)

informaţii scrise.
Îngrijiri în perioada
post-partum
 Primele 2 ore după naştere:

Mama se va afla împreună cu nou-născutul

în aceiaşi odaie (dacă nu există motive de
separare).

În prima oră mama va fi supravegheată

fiecare 15 min., va fi monitorizat Ps, TA,
volumul eliminărilor, va fi efectuată palpaţia
uterului, toate datele se vor nota.
În următoarea oră mama va fi
supravegheată după aceleaşi principii la
fiecare 30 min.

Mama şi nou-născutul nu vor fi lasaţi fără

supraveghere.

Mamei i se va recomanda eliberarea vezicii

urinare.
 1 - 6 ore după naştere:

Mama împreună cu nou-născutul vor fi

transferaţi în salonul mamă-copil,
temperatura odăii nu va fi mai joasă de
250C.

Plasarea mamei şi a copilului în aceeaşi

odaie pe tot parcursul spitalizării,
inclusiv în timpul nopţilor.
Această măsură diminuează riscul infecţiilor
nou-născuţilor şi ameliorează succesul
alimentării la sân.

La transfer se va evalua starea generală a

mamei şi nou-născutului, apreciate Ps, Ta,
volumul hemoragiei.
Mamei şi/sau persoanei de suport
li se vor da sfaturi privind:
alimentaţia

 consumul de lichide

 igiena zilnică

 regimul de odihnă şi adresarea imediată

după ajutor în caz de survenirea unor
complicaţii (intensificarea durerii, hemoragie,
vertije, cefalee, dereglări a vederii, dureri în
reg. epigastrală)
sfaturi privind alimentaţia şi îngrijirea
nou-născutului.

La fiecare oră va fi apreciată starea

generală a femeii, Ps, Ta, volumul
eliminărilor.
 6 - 24 ore după naştere:

Mama va fi supravegheată fiecare 3 ore,

apreciată starea generală, volumul
eliminărilor.

Profilaxia Rh în cazul Rh-ului negativ la

femeile vor da naştere unui copil cu Rh
pozitiv.
 6 - 24 ore după naştere:

Aceasta e considerată una din cele mai

eficiente intervenţii imunologice.

Tuturor femeilor trebuie apreciaţi anticorpii

anti-D la 32 săpt şi se efectueză vaccinarea
cu 200 mcg de anti-RhD timp de 24-72 ore,
dacă copilul e Rh pozitiv.
 1-6 zile după naştere:

Mama va fi examinată zilnic, apreciată starea

generală, volumul eliminărilor.

 7-42 zile după naştere:

 Durata spitalizării post-partum depinde de calitatea

serviciilor post-partum prestate de maternităţi şi
instituţiile medicale comunitare.

 Este practicată externarea timpurie, în zilele 3–4 de

viaţă ale copilului.

 Formularul de externare din maternitate este

Carnetul Medical Perinatal.
 7-42 zile după naştere:

Mama va fi examinată la externare, apreciată

starea generală, volumul eliminărilor, va fi
consiliată privind alimentaţia ei în perioada
de lactaţie, igiena personală, cunoaşterea
semnelor de urgenţă ce pot apărea în
perioada post-partum şi să se adreseze
imediat la spital după ajutor, sfaturi privind
alimentarea şi îngrijirea nou-născutului,
semnele de pericol la nou-născut.
 La momentul externării din
maternitate lăuza trebuie să fie
consiliată în următoarele subiecte:
 În care situaţii şi când se apeleze după ajutor medical

 Asistenţa postpartum, igiena şi alimentaţia

 Spaţierea dintre naşteri şi planificarea familiei

 Referiţi femeia pentru consiliere pentru planificarea

familiei

 Necesitatea suplimentării cu pastile de Fe timp de 3

luni şi acordul femeii
 La momentul externării din
maternitate lăuza trebuie să fie
consiliată în următoarele subiecte:
Promovarea conduitei integrate a mamei şi
copilului

Înregistrarea datelor despre mamă şi copil în

foaia detaşabilă a Carnetului medical
perinatal cu înmânarea carnetului mamei

Termenii de control la medic după naştere 4-

6 săptămâni
 Consiliaţi femeia sa se adreseze imediat la
spital/maternitate, ziua sau noaptea, fără a
aştepta, daca sînt prezente oricare din
următoarele semne:
 Hemoragie vaginală
 Mai mult de 2 sau 3 pachete igienice îmbibate în 20-30
minute după naştere, sau
 Hemoragia sporeşte dar nu descreşte în perioada
postpartum
 Convulsii
 Respiraţie frecventa sau dificilă
 Febra şi slăbiciuni astfel încît se simte slăbita sa
coboare din pat
 Dureri abdominale pronunţate
 Consiliaţi femeia să se prezinte la CMF sau
maternitate cât mai devreme posibil dacă sînt
prezente oricare din următoarele semne:
Febră
Dureri în abdomen
Se simte bolnavă
Glandele mamare tumefiate, roşii sau
dureroase, sau areola este inflamată
Dureri în timpul micţiunii
Dureri în regiunea perineului sau puroi din
plagă
Lohii cu miros neplăcut
 Controlul postnatal

 Controlul postnatal de rutină este un control al

stării generale la aproximativ 6 săptămâni după
naştere.

 Controlul poate fi efectuat de medicul de familie, de

medicul obstetrician-ginecolog sau de asistenta
medicului de familie în perinatologie.
 Controlul postnatal

Se face un control general şi un control în

valve, pentru a vedea dacă uterul a revenit la
normal.

Evidenţele indică că vaccinarea antirubeolică

în perioada postpartum precoce pentru
femeile seronegative este sigură şi efectivă.

Oportunitatea pentru imunizare nu

trebuie neglijată.
 Alimentaţia în perioada post-
partum
Femeile care alăptează au nevoie de un surplus
de energie de 10%-20% faţă de cele care nu
alăpteză, în funcţie de ce activitate fizică ce o
au.

 E foarte importantă asigurarea necesităţilor

nutriţionale ale acestor femei pentru
menţinerea lactaţiei.
 În acest context e importantă
prevenirea deficienţelor
micronutriţionale:

 Oferirea mamelor care alăptează o doză de 200 000

UI a vitaminei A, oral (în capsule) pentru regiunile
endemic deficitare cu vitamina A.

 Prevenirea deficitului de Iod: copiilor <1 an li se oferă

doze de 200 mg (1 capsulă) de lipiodol oral, sau 240
mg injectabil, pentru regiunile în care nu sa realizat
încă iodarea produselor alimentare.
 În acest context e importantă
prevenirea deficienţelor
micronutriţionale:

Pentru prevenirea deficitului de fier: în ariile

cu incidenţamare a anemiei oferirea a 400 mg
de Fersulfat (2 tablete o data in zi) o dată pe
săpt. şi 250 micrograme de Folat mamelor ce
alăptează.

Pentru prevenirea anemiei la nou-născut se

recomandă clamarea tardivă a cordonului
ombilical în naşterile normale.
 Principiile modului sănătos de viaţă în
perioada alăptării sunt următoarele:

Evitarea utilizării alcoolului, deoarece acesta

pătrunde în lapte

Fumatul diminuează producerea laptelui şi

conţinutul de Vit. C în lapte, de aceea
niciodată nu se va fuma în odaia copilului
 Principiile modului sănătos de
viaţă în perioada alăptării sunt
următoarele:
Evitarea cafelei, ceaiului şi colei în cantităţi
mari, deoarece cofeina din băuturile
menţionate cauzează o excitabilitate crescută
la copil şi un somn superficial

Contactul cu persoane ce suferă de boli

infecţioase
 Principiile modului sănătos de viaţă în
perioada alăptării sunt următoarele:

Tuturor lăuzelor li se va recomanda

mobilizarea precoce, în primele 12 ore după
naştere.

Lăuza va coborî din pat din prima zi, uneori

ciar din sala de naştere cu începerea
gimnasticii corespunzător stării lăuzei.
Igiena prevede igiena mâinilor, sânilor şi
perineului.

Toaleta vulvo-perineală se va efectua zilnic.

 Durerile din zona perineului sunt destul de
frecvente în postpartum.

 Febra şi amplificarea durerii pot fi semne ale infecţiei.


 În aşa caz suturile se scot şi plaga se prelucrează.
Îngrijirea durerilor perineale constă din
examinarea regulată a perineului şi vulvei,
administrarea de paracetamol, băi calde.
 Pentru prevenirea acestor dureri OMS
recomandă utilizarea cu restricţii a
epiziotomiei.
În caz de complicaţii în perioada de lăuzie de
origine hemoragică, tromb-embolică şi
infecţioasă pacientele vor necesita spitalizare
şi tratament în secţiile centrelor perinatale de
nivelul II.
 Revenirea menstruaţiei.

Menstruaţia poate să revină în a patra

săptămînă după naştere.

Dacă femeia alăptează ciclul poate

începe după înţărcarea copilului.
Reluarea activităţii sexuale.
Consiliaţi femeia să reia relaţiile intime numai
după ce se cicatrizează toate leziunile vaginale
şi, eventual, urmările operaţiei prin cezariană.
În general, revenirea femeii la o stare fizică
normală are loc în 6 – 7 săptămîni.
La început femeile pot avea o dorinţă sexuală
scăzută cauzată de tensiunile psihice şi
emoţionale prin care au trecut, disconfortul
fizic, şi grija permanentă pentru nou-născut.
 Contracepţia postpartum

Informarea femeilor însărcinate şi a celor

postpartum despre toate posibilităţile de
contracepţie în perioada postpartum.

 Combinarea discuţiei despre alimentarea la

sân cu discuţia despre amenoreia
lactaţională(AL) şi alte metode de contracepţie
este considerată o practică eficientă (Winikoff,
Mensch, 1991).
 Contracepţia postpartum

Punerea accentului pe metodele non-

hormonale (AL, metoda de barieră şi DIU)
care sunt opţiunile cele mai potrivite pentru
mama care alăptează.
 Amenoreea de lactaţie este o metodă
eficientă dacă se respectă următoarele
condiţii:
Alimentarea la san este completă: copilul e
alăptat la cerere, zi şi noapte, intervalul între
alăptari nu depăşeşte 6 ore. Alăptarile fiind
rărite, creşte probabililitatea apariției
ovulaţiei.

Dacă după 8 săpt a lăuziei menstruaţia se

reîntoarce, femeia e sfătuită să
complementeze metoda cu alte metode,
revenirea menstruaţiei fiind un semn al
reîtoarcerii complete a fertilităţii.
 Amenoreea de lactaţie este o
metodă eficientă dacă se respectă
următoarele condiţii:

După 6 luni, chiar şi în condiţiile alăptării

complete la san, şansa sarcinii de a surveni
devine mai mare şi femeia e sfătuită să
complementeze metoda cu alte metode de
contracepţie.
Iniţierea metodelor bazate pe progestogen
numai după 6 săptămâni postpartum la femeile
care alăptează, dacă este alegerea femeii.

Studiile au demonstrat că utilizarea metodelor

bazate pe progestageni după a 6 săptămâni de
lăuzie nu influenţează alăptarea, dezvoltarea şi
sănătatea copilului.
Consilierea împotriva utilizării
contraceptivelor orale combinate pentru
femeile care alăptează în timpul primelor 6
luni, sau pînă la înţărcare.

Studiile au demonstrat că utilizarea COC e

asociată cu descreşterea lactaţiei şi
diminuarea alimentaţiei la sân.
Realizarea sterilizării chirurgicale în perioada
postpartum (la femei şi bărbaţi) este o opţiune
medicală convenabilă, dacă este alegerea
informată şi benevolă a femeii/cuplului.

Aceasta trebuie efectuată numai după o

consiliere minuţioasă şi apar cand cuplul este
absolut sigur.
Steriletul cu Levonorgestrel are cea mai mare
eficacitate, dar poate fi întrodus la a 4-6 săpt.
după naştere (OMS, 1994).

DIU poate fi întrodus şi în intervalul de 48

după naştere, dar aceasta se asociază cu un
risc mai mare al expulsiei.
 Îngrijirea femeilor după
operaţie cezariană
se va oferi posibilitate mamei să alăpteze
copilul în sala de operaţie şi/sau în sala
postoperatorie după o anestezie peridurală

Se va încuraja tatăl/partenerul să ţină

copilul, să-l însoţească spre salonul post-
partum şi să stea cu sugarul pînă va fi
posibilă aflarea împreună cu mama
 Îngrijirea femeilor după operaţie
cezariană
Se evalua starea fiecărei mame individual
pentru a o reuni cu familia cît de curînd
posibil

Evaluaţi starea copilului individual pentru a

evita aflarea de prisos a lui în incubator,
oricînd este posibil

Mama/familia va fi instruită în îngrijirea şi

alimentarea copilului, se va oferi ajutor
suplimentar privind alăptarea, în special în
primele cîteva zile
 Îngrijirea femeilor după
operaţie cezariană
Dacă nou-născutul este internat în secţia de
reanimare şi terapie intensivă, mama şi tatăl
trebuie să aibă acces la el oricînd este posibil

De obicei femeile după operaţie cezariană nu

au disconfort şi dureri în reg. perineului, dar
în locul inciziei

La necesitate se vor administra analgezice

 Îngrijirea femeilor după operaţie
cezariană
Se va explica femeii şi familiei cum decurge
perioada de recuperare, informa despre
importanţa repausului, lichidelor şi a
regimului alimentar adecvat pentru
recuperare

Este recomandată cât mai devreme

alimentarea, consumul de lichide şi mişcarea
ei.
Îngrijirea femeilor HIV-pozitive
Trebuie să includă îngrijiri postpartum
adecvate cu acces la contracepţie şi
supraveghere medicală continuă pentru
femeie şi copilul său.

Perioada post-partum este o oportunitate

importantă de consiliere a femeii, a
partenerilor şi familiilor acestora, asupra
deciziei de realizare a unui test HIV dacă
această oportunitate a fost omisă în timpul
sarcinii.
 Îngrijirea femeilor HIV-pozitive

Dacă testul este pozitiv, este necesar de a

oferi consiliere asupra tratamentului posibil
sau a măsurilor preventive.

 În cazul unor condiţii precare, riscul bolilor

diareice sau a malnutriţiei datorită pregătirii
neadecvate a laptelui artificial depăşesc riscul
infectării cu HIV prin alăptare.
Îngrijirea femeilor HIV-pozitive
Serviciile prinatale trebuie să întreprindă
măsurile necesare pentru a proteja lucrătorii
şi mamele de infecţii.

Consilierea mamelor purtătoare de HIV să nu

alăpteze copilul, dar cu asigurarea accesului
neîntrerupt la substituentul adecvat şi
nutritiv al laptelui matern care este pregătit
cu atenţie.
 Îngrijirea femeilor HIV-pozitive

Alimentarea la sân e responsabilă de infectarea

a 14% suplimentare a nou-născuţilor, şi de
două treimi din toate transmisiile verticale.
Trebuie luate măsuri de protejare a
personalului medical de la contactul cu sîngelui
contaminat, prin poziţionarea şi operarea atentă
cu instrumentele ascuţite, asigurarea
îmbrăcămintei protective în cazurile necesare,
spălarea mânilor înainte şi după contactul cu
pacientele.
Trebuie luate măsuri de protejare a
personalului medical de la contactul cu
sîngelui contaminat, prin poziţionarea şi
operarea atentă cu instrumentele
ascuţite, asigurarea îmbrăcămintei
protective în cazurile necesare, spălarea
mânilor înainte şi după contactul cu
pacientele.
Îngrijirea femeilor HIV-pozitive
Infectarea personalului medical se produce de
cele mai dese ori prin împunsăturile cu
instrumente ascuţite.

 Infectarea are loc în 0,3-0,4%.

 Pentru hepatita B frecvenţa este de 9-30%

(OMS, 1995).
 Asistenţa în caz de situaţii particulare
(pierdere şi durere), copii adânci prematuri,
cu anomalii congenitale
Vor fi oferite servicii interdisciplinare
familiilor care au suferit o pierdere cu
implicarea consilierilor, asistenţilor sociali,
asistentelor medicale (din spital sau
comunitate), moaşelor, medicilor, psihologilor
şi al părinţilor ce au suferit pierderi
asemănătoare.
 Asistenţa în caz de situaţii
particulare (pierdere şi durere),
copii adânci prematuri, cu
anomalii congenitale
Dacă este necesar, pot fi implicaţi şi alţii, ca,
de exemplu, reprezentanţii serviciilor
funerare, reprezentanţii unităţilor de medici
legişti.
 Asistenţa în caz de situaţii particulare (pierdere
şi durere), copii adânci prematuri, cu anomalii
congenitale
Se va respecta drepturile Părintelui; se va ţine
cont de faptul că nu este indicat ca mama
care a pierdut copilul să se afle în acelaşi
salon cu o altă mamă cu copil; se va oferi
părinţilor informaţii în ceea ce priveşte
incinerarea, înmormîntarea sau alte opţiuni
funerare, de asemenea în ceea ce priveşte
autopsia şi documentele legale necesare.
Li se va oferi asistenţă pentru a lua decizii şi
pentru a completa documentele necesare.
 Asistenţa în caz de situaţii particulare
(pierdere şi durere), copii adânci
prematuri,cu anomalii congenitale

Consideraţi necesităţile speciale pentru

părinţii copiilor născuţi prematur sau
cu o anomalie congenitală şi ai copiilor
care au suferit complicaţii la naştere.
Oferiţi informaţii explicite despre starea
copilului.
Întârcîndu-se acasă mamei i se va
acorda ajutor de câte ori are nevoie.
 Sarcina pentru elevi
Caracterizaţi perioadele post-partum:

perioada imediată perioada propriu zisă perioada

post-partum tardivă