Ingrijirea lăuzei-

Rolul asistentului medical

Îngrijiri în MF

Asist.Univ. Iancu Felicia-Claudia

 LAUZIA

 este perioada cuprinsă între naștere și apariția primei menstruații;

 durează 40 de zile după naștere;
 ETAPELE LAUZIEI

Cuprind:

1. Etapa lehuziei imediată - primele 4 ore după naștere

2. Etapa lehuziei propriu-zisă - cu durata de 10 zile după naștere

3. Etapa lehuziei îndepărtată - până la limita celor 40 de zile

 LĂUZIA IMEDIATĂ
se acordă în spital

 în primele ore lăuza este supravegheată în sala de nașteri;

 se urmăresc:
 TA;
 pulsul;
 temperatura poate fi ușor ridicată, datorată efortului fizic din timpul travaliului și prin deshidratare;
 sângerarea vaginală (sângerarea vaginală trebuie să fie redusă cantitativ, cu sânge închis la culoare, fără cheaguri,
~250-300ml);
 contracția uterului, uterul trebuie să fie contractat (globul de siguranță) iar volumul lui să nu depășească linia
ombilicală;
 Evoluția alăuziei imediate
 trebuie să urineze la 2-3 ore după naștere;
 după 4 ore lăuza se transferă în secția de lăuzie unde primește nou născutul și inițiază primul alăptat;
 primele zile scade foarte mult secreția de estrogeni și progesteron și este eliberată prolactina cu rol esențial în
lactație;
 respirația devine mai ușoară, mai amplă;
 TA şi pulsul revin la normal în primele 2-3 zile după naștere;
 prezintă poliurie marcată în primele 2-3 zile și transpirație ce pot persista aproximativ două săptămâni după
naștere şi are rolul de a elimina surplusul de apă;
 apare o ușoară labilitate psihică care este normală;
 uterul involuează mai greu deoarece el a suferit cele mai mari modificări, în primele 2 săptămâni involuează
rapid, apoi mai lent interesând volumul, consistența, structura și funcțiile uterului;
 reluarea menstruației are loc la 6-8 săptămâni după naștere la femeile care nu alăptează;
 rareori în ziua 20-25 de lăuzie apare o mică sângerare care durează 2-3 zile, considerată fiziologică și se
numește “mica menstruație”;
 trompele, ovarele, ligamentele uterine își revin la normal treptat în ~ două săptămâni;
 uterul trebuie să fie dur și nedureros, trebuie să involueze cu 1,5cm/zi, asfel încât în a 12-a zi nu se mai poate
palpa deasupra simfizei redevenind organ pelvin.
 Monitorizarea lăuzei

1. Lohiile sunt secreții ale organelor genitale care apar după naștere, durează toată perioada lehuziei schimbându-și progresiv
cantitatea, calitatea și culoarea:
 în primele 2-3 zile sunt sangvinolente, conțin sânge necoagulat, fragmente de țesuturi degenerate, plasma. În mod normal, nu conțin cheaguri,
dacă apar trebuie cercetată cauza lor;
 în zilele 4-5 lohiile sunt sero-sangvinolente;
 în zilele 6-10 devin seroase, iar după ziua a10-a capată o nuanță gălbuie;
 după 3 săptămâni de la naștere, lohiile se reduc cantitativ până la dispariție, luând aspectul
secreției normale;
Mirosul lohiilor variază după flora din vagin: fad în primele 3-5 zile, treptat devine nedefinit.; în infecții lohiile au miros fetid.
 Monitorizarea lăuzei

2. Temperatura:
 în primele zile după naștere temperatura crește în mod normal ușor peste 37grade;
 se interpretează ca infecție puerperală temperatura peste 38 grade care durează mai mult de 24 ore;
 în zilele 3-4 de lăuzie poate crește până la 38 datorită angorjării sânilor (furia laptelui), care
cedează spontan și relativ ușor;
 Monitorizarea lăuzei

3. Diureza:
 apare poliuria în primele zile, lauza elimină 1500-2000ml/24 ore.
 Monitorizarea lăuzei

4. Tranzitul intestinal:
 se reia în mod normal a 2-a – 3-a zi după naștere;
 se evită constipația prin:
 consum de lichide;
 dușuri călduțe;
 alimentație echilibrată;
 supozitoare cu glicerină la nevoie;
 se urmărește caracterul scaunelor.
 Monitorizarea lăuzei

5. Raporturile sexuale:
 la aproximativ sase – opt saptamini, in lipsa alaptarii, menstruatia revine;
 daca mama alapteaza, atunci menstruatia apare ceva mai tirziu şi uneori nu apare deloc, atit timp cit
alapteaza;
 raporturile sexuale se reiau dupa sase saptamăni de la nastere; atenţie in aceasta perioada pot
aparea complicatii - infectii, tromboflebite etc.
 Monitorizarea lăuzei

6. Starea psihica:
 femeile în această perioadă pot prezenta simptome de depresie postpartum;
 frecvent este vorba de depresia tranzitorie, apare la 2-3 zile după naştere şi se manifestă prin tristeţe, iritabilitate,
plâns nemotivat;
 această stare este datorată stresului, nivelurilor hormoale şi reasponsabilitatea pe care o impune maternitatea;
 principalele simptome postpartum:
 sentimentul de tristeţe în cea mai mare parte a timpului; sentimente de inutilitate, de eşec sau vinovăţie;
 anxietate, frica de a nu-i face rău copilului;
 oboseală, insomnie, somnolenţă;
 poftă de mâncare scăzută sau exagerată, dorinţă sexuală scăzută.
 Monitorizarea lăuzei

6. Starea psihica.
Cauzele care favorizează instalarea depresiei:
 travaliul dificil;
 modificările hormonale;
 retrăirea unei pierderi anterioare;
 existenţa unui episod depresiv în trecut;
 un bebeluş mai solicitant (cu probleme de sănătate);
 probleme în relaţiile de familie;
 probleme sociale, etc.;
 pentru identificarea mamelor cu depresie există o scală numită: EDINBURG.
 Tratament depresiei postpartum

 diagnosticul şi tratamentul precoce al depresiei postpartum sunt importante;

 tratamentul pentru depresia postpartum presupune:
 psihoterapia;
 medicaţia (medicamentele antidepresive trec în laptele matern, tratamentul administratsă fie conform
indicaţiilor medicului);
 încurajarea şi susţinerea membrilor din familie pot fi foarte utile în procesul de recuperare; de mare ajutor po at e
fi preluarea sarcinilor din gospodărie de către o altă persoană;
 şi taţii pot face depresie după naşterea unui copil.
 Rolul al asistentului medical
- ingrijirea lăuzei-

- identifică problemele potențiale sau actuale;

- sursele de discomfort ale lăuzei legate epiziotomia, contracțiile uterine, instalarea lactației;
- starea depresivă asociată perioadei postpartum;
- circulație inadecvată prin hemoragii, tromboflebitei postpartum;
- lipsa cunoștințelor legate de propria ingrijire, de ingrijirea copilului, igiena sânilor, igiena, alimentației;
- stabilește obiective de îngrijire a lăuzei;
- previne infecțiile puerperale şi hemoragiile;
- cunoaşerea semnelor de instalare a lactaţiei;
- gestionarea furiei lactate;
- potenţial dg de îngrijire: risc de infecţii, durere, afectarea nutriţiei.
 ALIMENTAȚIA LĂUZEI

 mama care alapteaza produce in jur de 650 – 750 ml lapte pe zi; dieta echilibrata este la fel de importanta
pentru mamă cum este si pentru bebelus;
 femeie care nu se hraneste corespunzator poate avea totusi un copil sanatos, dar va fi in detrimentul
propriei stari de sanatate;
 bebelusul, care cantareste cateva kilograme, va primi in jur de 1000 calorii zilnic din laptele mamei.
 Alimente
Recomandate.
 dieta mamei care alapteaza, la fel ca cea a gravidei,
trebuie sa fie echilibrata, bogata in proteine, lactate,
fructe si legume (proaspete si/sau gatite), cereale si
mai saraca in grasimi si dulciuri concentrate;
inseamna sa nu consumi deloc alimente grase (poti
manca unt, smantana, ulei de masline, peste gras) sau
ca nu iti poti satisface pofta de ciocolata. Este
recomandat ca pe durata unei zile sa ai trei mese
principale si una-doua gustari;
Exemplu:
fructe legume, produse lactate - preferabil
degresate(lapte, iaurt, brânză, verdeturi; dulciurile şi
grăsimile trebuie consumate în cantităţi mici;
hidratare cu 2-3 l.zi - apa, ceai, suc de fructe, supa sau
lapte , nfuzia de fenicul ajută producţia de lapte
matern; fructele uscate, care conţin o cantitate mai
mare de fier, dar şi alimentele bogate în acid folic
aduc beneficii în cazul alaptarii
De vitat.
 alimente care poduc balonare fasolea, mazarea,
conopida, varza etc;
 prăjelile;
 mamele alergice trebuie sa evite consumul de alimente
alergizante (capsuni, peste, oua, lapte de vaca, nuci,
arahide, etc.
 mai putini aditivi alimentari;
 alimente condimentate, picante;
 NU este permisa o dieta stricta pentru a reveni la
greutatea de dinaintea sarcinii- conduce la pierderea
laptelui
 bauturile sifonate pentru ca dioxidul de carbon trece in
laptele matern si ii poate provoca bebelusului colici;
 consumul de cafea - poate agita bebelusul;
 fumatul si consumul de alcool;
 alimentele de tip fast-food, cele de patiserie, dar şi
semipreparatele.
 Alimentaţia la sân a bebeluşului

 favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, a dentiţiei şi a vorbirii;

 asigură o dezvoltare cerebrală, cognitivă şi vizuală optimă;
 interdependenţa reciprocă prin alăptare a mamei şi copilului fundamentează legătura mamă - copil şi
reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă;
 reduce riscul alergiei şi al astmului bronşic dacă alăptează cel puţin 4 luni;
 reduce riscul bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasă, celiachie) în copilărie etc.
 Beneficiile alimentaţiei la sân pentru bebeluş

 asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată;

 protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi fungice şi reduce severitatea desfăşurării lor;
 reduce riscul diabetului zaharat de tip I şi tip II (mai ales alăptarea exclusivă 6 luni) ;
 reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei;
 are temperatură optimă;
 este steril;
 reduce riscul enterocoliteiprevine malnutriţia;
 reduce riscul anemiei feriprive;
 este uşor digerabil;
 Beneficiile alimentaţiei la sân pentru mamă

 ajută involuţia uterină rapidă după naştere şi previne hemoragiile postpartum;

 este protectivă împotriva cancerului de sân şi ovar şi a osteoporozei postmenopauzale;
 duce la pierderea surplusului de grăsime câştigat în timpul sarcinii şi reduce riscul obezităţii pe termen lung;
 scade necesarul de insulină la mamele diabetice;
 este mai comodă şi mai puţin obositoare;
 laptele de mamă nu trebuie preparat;
 are rol în împlinirea feminităţii şi dezvoltarea instinctelor materne; realizând o legătură strânsă cu copilul;
 economie pentru familie.
 Promovarea alimentației la sân

 cea mai eficientă și cea mai ieftină metodă de creștere a imunității copiilor și salvare de vieți;
 sunt mai multe mame care alăptează dacă primesc instruire, consiliere și susținere în centrele
medicale;
 alimentația la sân este dreptul fiecărui copil.
 Cunoştinţele mamei despre alimentaţia la sân

 nou nascutul isi stabileste frecventa alaptarilor, in primele 2 - 7 zile, el suge mai frecvent, la 1 - 3 ore,
pentru ca dupa ce s-a stabilit lactatia sa suga la aproximativ 3 - 4 ore;
 durata suptului este proprie fiecarui copil, 10 - 30 de minute.
 mama trebuiesa stie ca golirea sanului si alaptarea frecventa cresc secretia de lapte;
copilul alaptat NU are nevoie de ceai, apa sau alte lichide;
- daca nu puteti alapta, va trebui sa folositi pentru hrana bebelusului doar lapte praf adaptat nevoilor
lui, conform recomandarilor medicului neonatolog;
 regurgitatiile reprezinta eliminarea unei mici cantitati de lapte dupa masa, odata cu aerul inghitit si
sunt mai frecvente la copiii care sug lacom si inghit mult aer;
 Educatia mamei pentru a gestiona furia laptelui
- pozitionarea corecta a copilului pentru a favoriza suptul corect si golirea eficienta a sanului;
- masajul sanilor;
- compresele cu apă caldă – se poate aplica pe sani comprese caldute timp de 5 - 10 minute inainte
de alaptare;
- golirea ambilor sâni - ambii sani sa fie goliti complet pentru a nu aparea durerile imediat dupa
alaptare;
- comprese cu apa rece – se pot aplica după finalizarea alăptării pentru a calma senzatiile neplacute
ramase dupa alaptare;
 Ingrijirea sanilor pentru alaptare
 inainte de fiecare alaptat, mainile se spala cu apa si sapun, mama va fi educata sa aplice o igienă a mainii
corespunzătoare pentru a preveni aparitia infectiilor digestive;
 se recomandă spălarea sânului înainte de alăptare cu apă călduță și săpun neutru inainte și după alăptare;
 după lăptare se face toaleta sânului, nu se vor utiliza săpunuri sau loțiuni pe bază de alcool, pot usca pielea
sânului, ducând la apariția crăpăturilor;
 recomandată folosirea unui sutien special, schimbat zilnic sau chiar de două ori pe zi, material de bumbac
 se recomandă utilizarea tampoanelor absorbante pentru a preveni scurgerile;
 pentru a preveni iritarea si eroziunea mameloanelor, puteti folosi unguente compatibile cu alaptarea –
lanolina;
 mamele se pot confrunta cu apariţia furiei laptelui sau angorjarea sanilor, adica sanii se intaresc, sunt durerosi,
laptele nu curge, posibil sa apară febra, angorjarea sanilor este data de umplerea canalelor de lapte, plus
cresterea fluxului de sange la nivelul tesutului mamar;
 umflarea sau edemul se poate extinde pana la axila, iar ganglionii limfatici de la axila pot deveni umflati, areola
poate deveni tare si dureroasa, iar copilul poate sa nu mai suga, ceea ce duce la scaderea cantitatii de lapte –
angorjare severa; furia laptelui se reduce de obicei in primele 2 saptamani dupa nastere;
 fenomenul apare ca urmare dezechilibrului intre cerinta bebelusului si rezerva de lapte.