 Alimentul ideal in primele 4-6 luni este

laptele uman – cu o compozitie chimica

perfect adaptata nevoilor de crestere
armonioasa.
 Alimentatia la san este recomandata la toti

sugarii la termen si la cei nascuti inainte de

termen.
 Alimentatia naturala reprezinta alimentarea
nou nascutului doar cu lapte uman de la
propria mama sau de la alta femeie.
 Laptele uman are superioritate nutritionala,
imunologica si psihologica fata de laptele
de vaca,
 Este proaspat si practic lipsit de bacterii,
este gratuit si usor disponibil.
 Singurele ajustari necesare in timpul
alimentatiei la san vor fi facute in privinta
suplimentarii cu vit. D, fier si fluor
 Laptele uman – aliment perfect adaptat
nevoilor de crestere si dezvoltare ale
sugarului in primele 6 luni prin componente
nutritive adaptate cantitativ si calitativ
nevoilor si posibilitatilor de digestie ale
acestuia.
 Laptele uman – asigura o protectie
antiinfectioasa si antialergica – sugarul fiind
mai rezistent la infectii
 Laptele uman – practic steril, este un aliment
“viu” furnizand toate vitaminele, enzimele, Ig
si alti factori de aparare care-i contine
 Alimentatia naturala- este mult mai comoda
pentru mama (nu necesita echipament
special, sterilizare, timp de preparare)
 Rol psihoemotional – consolideaza legatura
afectiva dintre mama si copil.
 Alimentatia la san – confera mamei o
protectie impotriva cancerului de san si are
actiune contraceptiva (amenoree de lactatie )
 Cantitatea de lapte creste paralel cu nevoile
sugarului, adaptandu-se nevoilor acestuia.
 Cresterea concentratiei de grasimi – la sfarsitul
suptului-determina senzatia de satietate-
prevenindu-se supraalimentatia.
 Intarcarea precoce poate determina un
traumatism psihoafectiv la copil si poate fi
responsabila de unele tulburari de comportament
ulterior
 Alimentatia naturala a dus la scaderea mortii
subite care poate apare la sugarul alimentat
artificial.
 Sub aspect economic alimentatia naturala este de
2-3 ori mai ieftina decat alimentatia artificiala.
 Alaptarea la san inseamna un consum de
aproximativ 600 Kcal/zi ceea ce determina
folosirea grasimilor acumulate de mama in timpul
sarcinii- mentinand astfel silueta mamei.
 Otita medie si diaree.
 De cauza materna – Permanente:
 infectii severe (septicemie, nefrita, TBC, febra tifoida)
 insuficienta cardiaca, insuficienta renala
 boli sistemice: -neoplazice
 - scleroza in placi
 boli endocrine:
 tireotoxicoza
 casexie
 diabet neechilibrat
 boli psihice:-psihoza de lactatie
nevroze
 mame cu AgHB si HIV ( din prudenta)
 tratamente cronice:-anticanceroase
 anticonceptionale orale
 antiepileptice
 Temporare: - infectii acute tratate cu
 Antibiotice (tetraciclina, cloramfenicol,

sulfamide, metronidazol)
 - mastita, mamelon ombilicat, ragade
 sangerande ale mamelonului
 De cauza infantila:
Permanente: - intoleranta congenitala la lactoza
 galactozemie
 fenilcetonurie
Temporare: - icterul neonatal prin inhibitori ai
conjugarii in laptele matern (pregnandiol )
 Mama trebuie sa considere acest fapt
natural simplu si perfect realizabil
 Informarea prenatala a mamei asupra
importantei tehnicii alimentatiei naturale si
asupra unor manevre de ingrijire a sanilor:
 masarea mameloanelor;
 exprimarea periodic a mameloanelor
 expunerea sanilor la aer.
 Precocitatea initierii alimentatiei la san din
primele ore dupa nastere
 Evitarea unor traumatisme fizice si psihice ale
mamei in maternitate
 Alimentatia echilibrata si ritmica:4-5
mese/zi, cu un usor surplus de lichide.
 Realizarea unui climat de odihna si somn al
mamei la domiciliu, climat psihoafectiv-
emotional in familie.
 Evacuarea ritmica a laptelui prin supt dupa
metoda “la cerere” sunt cele mai bune
stimulente ale mentinerii secretiei lactate.
 Pentru o alaptare corecta trebuiesc respectate
cateva reguli:
Inainte de supt copilul va fi schimbat de scutece,
pentru a cereste gradul de “confort” al sugarului si
a preveni riscul varsaturii prin mobilizare
postprandiala.
Spalarea sanilor si a mainilor cu apa calduta urmata
de stergerea lor cu un prosop uscat- inainte de
supt.
In timpul suptului mama va alege o pozitie comoda
fiind preocupata numai de acest lucru(evitarea
vizitelor si discutiilor in timpul alaptarii).
- in primele zile pozitia mamei va fi culcata pe partea
sanului din care alapteaza.
- ulterior- pozitia sezanda pe un scaun cu spatar
inalt cu un suport pentru piciorul de partea sanului
din care alapteaza
 Tehnica alternantei sanilor cate 5 minute
la fiecare san in raport cu pranzurile
(“copilul creste mai bine de la al 2-lea
san”).
 Sugarul trebuie ajutat in timpul suptului:
-sustinerea sanului cu degetele
- stoarcerea usoara a sanului.
 Durata suptului:- este in medie 20 minute
( in primele 5 minute suge 2/3 din ratie)
- in primele zile durata este 5-10 minute
 - dupa stabilirea lactatiei (2saptamani) nu
exista nici o limita de timp pentru supt,
fiecare sugar are ”personalitatera” lui.
 Ritmul suptului: - un orar elastic este la 3-4
ore cu o pauza de 6-7 ore in timpul noptii.
 - Acest ritm se autoregleaza de la sine la
majoritatea sugarilor- daca se aplica o
tehnica corecta.
- este contraidicat: - un regim rigid-la ora fixa
- pusul la san ori de cate ori sugarul plange
 Dupa supt:- sugarul va fi tinut in brate in
pozitie verticala cateva minute pentru
eructatie
 - mama va stoarce manual sau cu pompa
laptele care a ramas in al “doilea san”
 Cantitatea de lapte pe 24 de ore: nevoile
cantitative de lapte cresc proportional cu
varsta: - < 2 saptamani:60-90 ml/supt
- 3 saptamani-2 luni: 120-150 ml/masa
- 2-3 luni: 150-170- ml/masa
>3-4 luni: 180-200 ml/masa
 Modalitati de apreciere “suficientei”
suptului:
- comportamentul sugarului dupa supt
- aspectul curbei ponderale-criteriul obiectiv
cel mai valoros
- mentinerea starii de sanatate si eutrifie
 proba suptului – de evitat efectuarea
acesteia “de rutina”
 Sugarul poate avea 3-4 scaune sau chiar
mai multe (mai rar 1 scaun/zi sau la 2-3
zile)
 Aspect: - culoare galbena, aspect pastos “ca

jumara de ou”, cu un miros usor acrisor, sau

fara miros
- culoare galben-verzuie-ca urmare a unui
tranzit intestinal ceva mai alert.
- culoare verzuie- datorita biliverdinei care
nu s-a transformat in stercobilina
 Aport alimentar echilibrat in principii
nutritive, cat mai variata pentru aportul
tuturor factorilor nutritivi.
 Pregatirea alimentelor sa fie cat mai simpla:
- carne si legume fierte;
- salate, fructe
 Se evita excesul de dulciuri, alimente
picante, grasimi, prajeluri, excesul de sare,
ciocolata, cafeaua, fumatul.
 Nu se vor consuma alimente ce modifica
gustul laptelui: mustar, usturoi, ceapa
 Nu se poate alapta in conditiile unei diete
de slabire!
 Excesul de proteine nu creste secretia
lactata!
 Excesul de grasimi pot reduce secretia
lactata!
 Excesul de lichide poate scadea secretia
lactata prin interventia hormonului
antidiuretic-cantitatea de lichide la mama
care alapteaza este autoreglata prin
senzatia proprie de sete.
 Berea si ceaiul nu stimuleaza secretia
lactata!
 Diminuarea reflexului de supt si eficientei
suptului:
 - la prematuri, encefalopat
 - malformatii ale gurii si cavitatii bucale
 - malformatii viscerale grave
 Se recomanda:- alimentatia prin gavaj sau
cu lingurita cu lapte de mama muls.
 Obstructia nazala: - rinite, adenoidite
 Se recomanda: - aspiratia secretiilor
nazale cu o para de cauciuc,urmata de
instilarea de ser fiziologic-cateva picaturi
 Regurgitatiile si varsaturile:
- eructatie – eliminarea aerului din stomac
datorat aerofagiei
- regurgitatie – eliminarea aerului insotit de
mici cantitati de lapte
- varsatura – eliminarea de lapte “modificat” in
cantitate mai mare la un interval de timp
dupa supt.
 Se recomanda: respectarea unei tehnici de
alaptare corecte
 Colicile abdominale:
 - Atentie!: colici + varsaturi – invaginatie
intestinala
 - Nu se cunosc cu certitudine cauzele
aparitiei colicilor
 - Debutul este in primele 15 zile de viata si
dureaza 2-3 luni
 -Clinic: agitatie paroxistica care-si freaca
picioarele, aparute dupa supt si dureaza 5-
20 minute dupa care dispar brusc
 Cauze posibile:
-supraalimentatia, suablimentatia sugarului
- aerofagia, aerocolia
- factori constitutionali- caracterul mai
“dramatic” al colicilor la unii sugari –
hipertonie vagala?
- factori materni:-mama cu un grad superior
de inteligenta
- mame optimiste, stabile, “feminine”
- consumul de lapte de vaca
 Tratament:- tehnica alimentara corecta cu
favorizarea eliminarii aerului inghitit;
- masarea abdomenului;
- comprese calde pe abdomen - uscate
- administrarea unor medicamente
anticolinergice si mai rar medicatie sedativa
- aerisirea camerei copilului
 Diareea postprandiala:
 - survine la sugarul alimentat natural in
primele 3-4 luni de viata
 - scaunele sunt semilichide, verzi,
explozive, uneori cu mucus, insotite de
colici.
Recomandari: - respectarea ritmului si cantitatii
de lapte necesar;
- supravegherea starii generale si
aspectului curbei ponderale-care este
normala.
 Costipatia: - apare mai rar la sugarul
alimentat natural;
 - administrarea unui supozitor de glicerina
daca sugarul nu a avut scaun 1-2 zile;
 - atentie la constipatie prin subalimentare-
curba ponderala nesatisfacatoare!
 Ablactarea presupune inlocuirea treptata a
cate unui supt cu alimente de diversificare.
 Pana la 4-6 luni copilul alimentat natural
primeste prin laptele de mama toate
substantele nutritive necesare unei cresteri
normale.
 Inlocuirea unei mese la san cu un alt
preparat se va face treptat cu un preparat
ales pentru diversificare.
 Intarcarea presupune inlocuirea completa a
laptelui de mama cu un alt preparat lactat
sau nelactat – acesta recomandandu-se in
jurul varstei de 8-9 luni.
 principiul progresivitatii, selectivitatii si
adaptabilitatii
- se incepe in perioadele de deplina
santate a copilului
- intarcarea nu se recomanda in plina
vara-in lunile caniculare
- inainte de 3-4 luni intarcarea fortuita-
presupune inlocuirea sanului de preferat cu
un preparat de lapte adaptat sau cand nu
exista-cu un preparat semiecremat si partial
delactozat, care respecta principiu
selectivitatii.
 Prin alimentatia mixta se intelege
alimentatia sugarului in primele 4 luni de
viata pe langa laptele de mama primeste si
un preparat de lapte de vaca sau lapte praf.
 Alimentatia mixta este superioara
alimentatiei artificiale si este indicata in:
 - hipogalactie materna-reflectata prin
aspectul nesatisfacator al curbei ponderale
a sugarului;
 - indicatie relativa-cand mama este foarte
ocupata si nu poate acoperi toate mesele cu
alimentatie la san;
 - in cazul unor sugari distrofici- la care
nevoile de proteine sunt crescute
 Metoda complementara:-se completeaza fiecare
supt la san cu un preparat de lapte
 - are avantajul mentinerii unei ritmicitati a
secretiei lactate materne
 - se prefera administrarea preparatului de lapte
cu lingurita pentru ca sugarul sa nu-si piarda
reflexul de supt.
 Metoda alternativa: - inlocuirea unuia sau mai
multor supturi cu un alt preparat de lapte;
 - indicata cand mama lipseste de acasa mai
mult de 3-4 ore;
 - se va respecta tehnica progresivitatii si
adaptabilitatii ca si in delactare.
 Prin alimentatia artificiala se intelege alimentatia
sugarului in primele 6 luni de viata cu un alt lapte
decat laptele uman
 Cu toate importantele progrese facute in
alimentatia artificiala, aceasta trebuie sa ramana o
exceptie si sa se administreze numai in cazuri de
contraindicatii absolute provenite fie de la mama,
fie de la nou-nascut.
 In ultimii 15 ani exista tendinta moderna,
fundamentata stiintific, de revenire progresiva la
alimentatia naturala.
 Industria alimentara a reusit prin tehnologii
avansate sa realizeze formule de lapte dupa
standarde care le apropie de compozitia laptelui
uman, facand posibila cresterea si dezvoltarea
sugarului in conditii normale
Tehnica alimentatiei artificiale:
 Administrare cu biberonul sau lingurita –
sterilizate prin fierbere
 Sunt necesare: - 8-10 biberoane
- 10 tetine ( cauciuc, material plastic,
silicon )
- un vas emailat
- 3 cani emailate pentru pastrarea
linguritelor si prepararea dilutiilor
- o palnie
- o perie pentru spalarea biberoanelor
- 2-3 lingurite
- tifon steril
 Laptele trebuie administrat caldut la
temperatura de 38 grade.
 Biberonul se va tine in pozitie inclinata ca
tetina sa fie plina tot timpul.
 Pozitia in timpul suptului a sugarului sa fie
oblica.
 Durata mesei 10-15 minute
Dezavantajele laptelui adaptat fata de laptele
uman:
 Efecte de lunga durata asupra dezvoltarii
(obezitate, b. cardiovasculoare, sensibilizare
alergica la PLV)
 Are o compozitie constanta – standardizata
– in timpul suptului.
 Folosirea proteinelor din zer – efect
alergizant – datorita βlactoglobulinei
 Este lipsit de factori antiinfectiosi – risc de
infectii (intestinale)
 Adaosul de fier in preparat (7-10mg%)
anuleaza activitatea lactoferinei
Alergia la proteinele laptelui de vaca:
 Sunt incriminate: βlactoglobulina, cazeina,
alfalactalbumina si serumglobulina bovina.
 Imunologic: Permeabilitatea crescuta a
intestinului pentru macromolecule
heterologe induce formarea de tip IgG si
IgE.
 Diagnostic (criteriile lui Goldman):
 Simptomele dispar dupa excluderea laptelui
de vaca
 Simptomele reapar la 48 ore de la un pranz
de proba cu lapte de vaca.
 Trei probe de provocare pozitive cu
manifestari similare.
 Diversificarea inseamna introducerea treptat in
alimentatia sugarului a altor alimente decat laptele,
concomitent cu maturarea enzimelor digestive si
cresterea nevoilor nutritionale ale sugarului.
 Introducerea de alimente noi (diversificarea) incepe
dupa 5-6 luni (mai precoce –4 luni- pentru cei
alimentati artificial si mai tarziu-5-6 luni- pentru
cei alimentati natural)
 Aparitia etapei de semidiversificare – introducerea
intre 3 si 4 luni a unui fainos fara gluten-ca
supliment in alimentatia artificiala.
 Se prefera fainurile instant cu adaos de vitamine si
fier si amidon predigerat.
Reguli (recomandari) in diversificarea alimentatiei:
 Orice aliment nou se va introduce cand sugarul
este sanatos
 Introducerea alimentului nou se va face progresiv
 Administrarea alimentului nou inaintea celui care
era obisnuit
 Administrarea alimentului de diversificare se va
face cu lingurita (de preferinta)
 Nu se introduc doua alimente noi simultan – de
preferat introducerea unui singur aliment pe
saptamana.
 La primele semne de intoleranta – varsaturi sau
diaree – se intrerupe temporar alimentul nou
introdus – si se reia administrarea lui la cateva zile
de la normalizarea tolerantei digestive.
 Nu trebuie fortat copilul sa primeasca
intreaga ratie oferita pentru a nu detrmina
instalarea anorexiei psihogene.
 ALIMENTUL NOU TREBUIE PROPUS SI NU
IMPUS!
 Alimentul preferat ne trebuie generalizat la
ami multe mese.
 Sucul de fructe – administrat in cantiate de
30-60 ml – dupa 6-8 saptamani de viata –
nu reprezinta un aliment de diversificare –
locul lui fiind luat de suc de fructe dupa 4 ½
luni.
Alimente folosite in alimentatia diversificata a
sugarului-ordinea introducerii lor:
 Dupa 5-6 luni alimentatia sugarului se
compune in afara de lapte partial adaptat
sau alimentatie la san si din alimente de
diversificare care fac trecerea spre
alimentatia adultului, preparate dietetic.
 Ordinea introducerii alimentelor de
diversificare in alimentatia sugarilor
eutrofici este urmatoarea:
 Supa de legume
 Carne
 Fructe
 Fainos cu lapte
Supa de legume: - se introduce in jurul varstei de 4
½ - 5 luni;
- initial se va introduce morcov pasat diluat in
parti egale cu apa fierbinte, iar ulterior se vor pasa
si alte zarzavaturi (cartofi, pastarnac, patrunjel,
telina)
- ulterior supa va fi imbogatita cu ulei de floarea
soarelui sau porumb, sau unt (5g) de buna calitate
 - valoarea calorica se va imbogati cu
fainoase sub forma de
 zeamil (3%), faina de orez sau fainuri industriale
imbogatite in vitamine si fier.
 Carnea (pasare, vita) fiarta separat si tocata se va
asocia cu supa sau pireu.
 Fructele – sub forma de mere (marul sa aiba
semintele negre), pireu de piersici sau banane – se
poate introduce la 4-5 luni la masa de la ora 10. Se
indulceste (neobligator) cu zahar 5% sau miere.
Dupa 5 luni pireul de fructe se poate asocia cu
branza de vaci si biscuiti.
 Fainosul cu lapte ( orez, zeamil, gris, biscuiti ) se
poate introduce dupa 4 ½ luni la masa de la ora
18.00.
 Se va zahara 5%.
 Galbenusul de ou – fiert tare se poate introduce la
supa sau la pireul de
 legume de la varsta de 6 luni. ¼ – ½ - ¾ - 1
galbenus Se pot da 3-4 galbenusuri pe saptamana
– respectiv 1 la 2 zile – introdus progresiv.
 Branza de vaca – se poate folosi ca aliment de
diversificare de la 5 ½ - 6 luni. Se poate asocia cu
pireul de legume sau cu fainos (orez pasat cu
branza de vaci)
Supa de carne de pasare sau vita si de oase se poate
folosi prin alternanta cu supa de zarzavat de la 6
luni.
 Iaurtul proaspat se poate folosi dupa 6 luni.
 Dupa varsta de 8-9 luni se pot introduce
 - perisoare de carne, papanasi;
 - paine alba, mamaliguta cu branza si
smantana
 - prajituri de casa, budinci de fainoase cu lapte,
crème, dulceata.
In afara alimentelor pregatite in casa se pot folosi
si unele preparate cu o compozitie similara,
obtinute prin procedee industriale sub forma de
fulgi sau fainuri de cereale – in amestec cu lapte,
proteine, fructe sau legume.
 Fructele si legumele se pot gasi conservate sub
forma de pireuri, gemuri, sau in amestec cu carne,
lapte, faina, ulei, zahar
 Exista preparate: - omogenizate destinate
sugarilor pana la varsta de 8-9 luni care se
numesc produse “baby-food”
- grosiere (bucatele) destinate sugarului
peste 9 luni care a invatat sa mestece si se
numesc produse “junior food”
 - forme instant – dizolvate in lapte sau cu
apa cum ar fi fainurile de cereale
(“Remedia”) imbogatite cu vitamine, calciu si
fier.
 Se folosesc in 2-3 pranzuri, asociate la
mesele de lapte praf sau lapte uman
 Luna a 4-a (5 mese a 160-180 ml)
 Ora 6.00 – lapte uman sau lapte partial adaptat sau
integral
 Ora 10.00 – ca la ora 6.00, plus 50-60 ml suc de
fructe
 Ora 13.00 – supa de legume cu pireu de legume la
care se adauga 3%
 faina de orez sau zeamil
 Ora 18.00 – lapte de mama sau lapte praf
 Ora 22.00 – ca la ora 6.00 si 18.00 – in cazul
alimentatiei cu lapte praf integral se poate asocia
cu 3-5% faina de orez sau zeamil
Luna a 5-a (5 mese a 170 – 180 ml):
 Ora 6.00 – lapte uman, lapte praf sau lapte
de vaca
 Ora 10.00 – masa de fructe (150gt mere
rase + 50g orez pasat + 5% zahar
 Ora 13.00(14.00) – supa de legume: - 150
ml supa
 50-100 g pireu de legume
 20g carne
 3-5% ulei de porumb sau floarea soarelui
 Ora 18.00 – ca la ora 6.00
 Ora 22.00 – lapte uman sau lapte praf
(eventual asociat cu fainuri fara gluten)
Luna a 6-a (5 mese a 180 – 200 ml):
 Ora 6.00: - masa de lapte (ca la 4 luni)
 Ora 10.00:- masa de fructe ca la 5 luni
 Ora 14.00: - supa de legume cu carne,
galbenus de ou, branza de vaci
 Ora 18.00: - orez cu lapte si 5% zahar sau
orez pasat 10% cu branza de vaci si 5%
zahar.
 Iaurt cu 1-2 biscuiti
 Ora 22.00: - masa de lapte sau lapte praf
cu 5% fainos
Luna a 7-a si a 8-a (5 mese a 180-200 ml):
 Ora 6.00-7.00: - lapte praf (semiadaptat sau

integral 12,5%)
 Ora 9.00-10.00:- piure de mere cu biscuiti

sau orez + 5% zahar

 Ora 13.00-14.00: - ca la 6 luni
 Ora 17.00-18.00: - ca la 6 luni
 Ora 21.00-22.00:- ca la ora 6.00
Luna a 8-a si a 9-a (5 mese a 200g sau 4
mese a 250g):
 Ora 7.00: - lapte praf + 5% zahar
 Ora 9 ½ - 10.00: mere rase cu biscuiti sau
orez zaharate 5%
 Ora 12.30-13.00: masa de supa de legume,
pireu de legume, faina de orez ,3-5% ulei
vegetal 2-3% si carne (sau alte proteine
animale)
 Ora 17.00-18.00: orez pasat cu branza de
vaci zaharat 5%
 iaurt cu biscuiti sau masa de
fructe (daca nu se administreaza la ora
10.00)
 Ora 21.00: - ca la ora 7.00
Luna a 10-a – a 12-a (4 mese a 250g):
 Ora 7.00: - lapte cu 5% zahar

- sau lapte cu cafea de malt cu paine

 Ora 13.00: - supa sau bors cu zarzavat, carne,
orez, galuste, taitei, paine
- pireu de legume (100g cu 3% unt sau ulei vegetal
- galbenus de ou ( 3/saptamana ) sau carne
tocata
- zilnic un mar crud ras.
 Ora 17.00: - 150g mere rase cu 2 biscuiti si 1-2
lingurite zahar
- sau rosii cu branza de vaci, budinci cu branza,
papanasi
 - sau cozonac cu lapte
 - sau iaurt cu biscuiti.
 Ora 21.00: - lapte cu 5% fainos si 5% zahar.
Recomandari
 Vor fi evitate: - mazarea; fasolea uscata

- visinile, ciresele, prunele

 Apa fiarta si racita poate fi folosita dupa

mesele bogate in proteine si sare.

 Trebuie incurajata autoalimentarea care

incepe cu prehensiunea unei bucati de

biscuit sau paine.
 Se recomanda ca mama sa dea dovada de

rabdare, intelegere si permite in

confruntarea ei cu “personalitatea”sugarului
Reguli de igiena alimentara
 Mama trebuie sa cunoasca si sa respecte
urmatoarele reguli de igiena alimentara:
 Locul de pregatire (bucataria)-tinut in conditii de
perfecta curatenie:
 - alimentele murdare (zarzavaturile) sa nu fie puse
alaturi de cele deja pregatite
 - sa nu existe gandaci sau muste.
 Toate alimentele preparate se vor tine acoperite
sau in pungi de plastic la frigider
 Vasele necesare pregatirii alimentelor pentru sugar
vor fi folosite numai in acest scop.
 Se vor folosi, pe cat posibil, numai alimentele
proaspete. Pentru alimentele peambalate se va
verifica aspectul, mirosul, gustul si eticheta cu data
valabilitatii si modul de folosire
 Curatirea-spalarea legumelor si fructelor se va
face cu putin timp inainte de folosire.
 Spalarea se va face sub jet de apa rece de mai
multe ori pentru indepartarea substantelor
organice, oua de paraziti, substante
insectofungicide.
 Respectarea cantitatilor necesare pentru
pregatirea mesei.
 Aprecierea “dupa ochi” poate duce la greseli de
subdozare sau supradozare. Se vor folosi obiecte
speciale de masurat (cantar, pahar gradat, masuri
pentru lapte, biberon).
 In lipsa acestora se pot face masurari
aproximative folosind obiecte de masurat:
lingurita, lingura, ceasca de cafea (vezi tabelul):
 Masura L.praf Faina Orez Gris Zahar Sare Ceai
(gr.) (gr.) (gr.) (gr.) (gr.) (gr.) (gr.)

1 lingurita 2,5-3 3-4 5 5 5 3 5

1 lingura 10 10 15 15 15-20 - 20

1 ceasca de cafea 150 200 200 200 200 - 250

Prepararea culinara a alimentelor se va face prin
tratare termica:
 - fierbere in apa la 100 grade C sau inabusit in
vapori
 - coacere la cuptor sau in baie de apa pentru
budinci, biscuiti
 Nu se va folosi ca mod de preparare pentru sugari
prajirea , intru-cat descompunerea grasimilor are
efect hepatotoxic si iritant gastric.
 Pentru ca alimentele sa fie bine digerate este
necesara maruntirea lor prin: mixare, tocare, date
prin razatoare, pasate.
 Este bine sa se pastreze gustul natural al
alimentelor, indulcireasau sararea excesiva creaza
deprinderi nesanatoas
Alimentatia copilului dupa varsta de 1 an
 Dupa varsta de 1 an copilul poate consuma
si digera cea mai mare parte a alimentelor –
toleranta sa digestiva fiind apropiata de cea
a adultilor.
 Este necesara asigurarea unei alimentatii
echilibrate caloric si nutritiv, diferentiate in
functie de varsta ( vezi tabelele ).
 Ratiile propuse au un caracter orientativ si
trebuie sa reflecte traditiile si posibilitatile
de procurare a limentelor din regiunile
respective.
 Medicul pediatru trebuie sa cunoasca
continutul in factori nutritivi si aport
energetic a diferitelor alimente in dieta
copilului
 Participarea factorilor nutritivi de baza la
asigurarea aportului energetic total intr-o
dieta echilibrata la copilul peste 1 an este
urmatoarea:
 - proteine: 13-16% din aportul caloric total
- din care 60-80% proteine naturale;
 - grasimi: 30-35% din aportul caloric total -
din care 25% de origine animala si 75% de
origine vegetala;
 - glucide: 50-55% din aportul caloric total -
din care 25% zahar rafinat si 75% zaharuri
naturale.
Nevoi nutritive:
 Copil 1-3 ani: - 100 Kcal/kg/zi
 - lichide 125 ml/kg/zi
 - glucide 12g/kg/zi
 - lipide 4-5g/kg/zi
 - proteine: 2,5-3g/kg/zi
 - saruri minerale si vitamine ca la
varsta de 1 an.
 Copil 3-6 ani: - 80 Kcal/kg/zi
 - lichide 70-90 ml/kg/zi
 - glucide 10g/kg/zi
 - lipide 3g/kg/zi
 - proteine: 2g/kg/zi ( vezi tabelul
).
 Pentru a se face o recomandare dietetica
corecta, trebuie facut mai intai istoricul
alimentar al copilului – ancheta alimentara
pentru a putea evalua in ce masura aceasta a
fost corecta sau nu atat din punct de vedre
cantitativ cat si calitativ
 Varsta ( ani ) Greutate (kg) Inaltime (mm) Aport proteic necesar (gr)

Sugar 0-0,5 6 60 2,2/kg/zi

0,5-1 9 71 2/kg/zi

Copil 1-3 13 90 23/zi

4-6 20 112 30/zi

7-10 28 132 34/zi

Baiat 11-14 45 157 45/zi

15-18 66 176 56/zi

Fata 11-14 46 157 46/zi

15-18 53 163 46/zi

Varsta ( ani ) Greuta Inalti Nevoi energetice
te me Kcal Megajo
Medii Limite uli

Sugar 0-0,5 6 60 115/kg 95- 0,48/kg

/zi 145/k /zi
g/zi
0,5-1 9 71 105/kg 80- 0,44/kg
/zi 135/k /zi
g/zi
Copil 1-3 13 90 1300/z 900- 5,5/zi
i 1800/
zi
4-6 20 112 1700/z 1300- 7,1/zi
i 2300/
zi
7-10 28 132 2400/z 1650- 10,1/zi
i 3300/
zi
Alimentatia copilului mic (1-3 ani)
 Dupa varsta de 1 an se dezvolta
predominant apetitul selectiv paralel cu
dezvoltarea psihomotorie si a dentitiei
 Se va insista asupra realizarii unor
deprinderi alimentare sanatoase cum ar fi:
 Un program regulat al meselor care se vor
servi cat mai estetic si in conditii de igiena;
 Intreruperea alimentatiei cu biberonul
 Dulciurile vor fi servite de 2 ori pe zi la
sfarsitul meselor si nu inainte de masa;
 Evitarea fortarii copilului sa manance – risc
de anorexie psihogena
 Evitarea stimularii copilului sa manance prin
diferite “distractii” pentru a aceepta
alimentele;
 Se va permite copilului sa-si selecteze
alimentele avand grija sa fie asigurata o
alimentatie echilibrata;
 Daca copilul refuza sistematic un aliment se
va incerca administrarea lui sub o alta forma;
 Copilul va fi invatat sa manance singur la
masa.
 Copilul va consuma zilnic 400-500 ml lapte,
1 ou la 2-3 zile, 40g carne de pasare, de vita
sau peste zilnic sau cel putin de 4
ori/saptamana
 Se vor da grasimi sub forma de unt, ulei
vegetal, smantana; Sunt interzise untura,
slanina si seul.
 Legumele recomandate: - cartofi,
radacinoase, fasole verde;
 - conopida, dovlecei, spanac;
 - tomate, ardei gras.
 Fainoasele: - paine, gris, mamaliga, zeamil,
orez, paste fainoase, prajituri de casa
 - fainuri industriale imbogatite caloric, cu
adaos de oligoelemente si vitamine.
 Fructele se vor administra zilnic
 Apa sau alte lichide se vor administra de
preferinta dupa mese
Intre 1-3 ani sunt recomandate 3 mese
principale si 2 gustari:
 Dimineata: - lapte simplu sau caco cu lapte

- paine cu unt si ceai

- branza, gem
 Gustare la orele 10-11: - fructe cu biscuiti
 - paine cu unt
 - cascaval
 - iaurt cu paine
- branza cu rosii si paine ( la alegere )
La pranz va primi
 3 feluri de mancare: - o supa (ciorba) de pasare cu
galuste sau taitei de casa
 - carne cu legume, paste fainoase
sau pilaf de orez
 - spanac cu ochiuri
 - sufle de legume cu branza si
salata
 - ca desert: compot de fructe,
fructe crude, prajituri decasa
 Gustare la orele 16-17: - o tartina cu unt si branza
 - iaurt cu paine
 - fructe
Seara: - lapte cu paine si unt
 - orez cu lapte
 - papanasi
 - clatite
 - mamaliguta cu branza si smantana
 - budinci
 Se va evita: - atmosfera stresanta in timpul

mesei
- excesul de dulciuri si fainoase
Alimentatia copilului prescolar
 In general alimentatia copilului prescolar
este asemanatoare cu cea a adultului difera
- prin modul de preparare ( mai dietetic ).
- prin interdictia excesului de sare, al
condimentelor si a unor mezeluri
 Consistenta alimentelor va fi mai mare iar
cantitatea pe masa poate fi sporita
 Copilul prescolar este capricios in alegerea
alimentelor existand riscul instalarii unor
deficite nutritionale
 Activitatea fizica in aer liber favorizeaza
apetitul
 Prezenta altor copii in anturaj reprezinta un
stimulent pentru apetitul copilului
In ratia zilnica a copilului prescolar vor fi
incluse:
 - 400-500 ml lapte, 20g branza de vaci
 - 60-70g carne, un ou la 2-3 zile
 - paine intermediara ( de preferat )
 - grasimi: unt, ulei vegetal, frisca, slanina,
untura.
 Copilul prescolar va primi 3 mese principale
si 2 gustari:
 Masa de pranz va reprezenta 35-40% din
aportul caloric zilnic, iar mesele de dimineata
si seara 15-20%; gustarile vor insemna 10-
15% din caloriile totale zilnice.
Dieta va fi cat mai variata – echilibrata in factori
nutritivi.
 Se vor crea unele deprinderi: - spalatul pe

maini
- spalatul pe dinti (obligatoriu)
 Masa se va servi in comun cu parintii sau

ceilalati frati
 Este interzisa distragerea atentiei in timpul

mesei ( povestiri, joaca, vizionarea

concomitenta la TV ).
Alimentatia scolarului
 In perioada 6-12 ani se recomanda o
anumita independenta a copilului cu un stil
de sevire a mesei – propriu
 Complexitatea activitatilor sociale ale
copilului poate crea unele perturbari ce pot
dauna alimentatiei echilibrate:
 - micul dejun sa fie luat in fuga sau chiar
“sarit”
 - inlocuirea unor mese principale cu mici
gustari datorita programului scolar
 - lipsa parintilor la ora pranzului detrmina
tendinta copilului de a-si potoli foamea cu
cea ce gaseste la indemana.
Ratia alimentara a scolarului este in stransa
legatura cu nevoile metabolice amplificate de
feortul fizic si scolar precum si de necesitatile
de crestere ale acestuia.
 Proteinele: - cu scor ridicat trebuie sa
reprezinte 55-60% din de proteine.
- vor fi reprezentate de 100 – 150g carne pe
zi
 50 ml lapte zilnic
 30-40g branzeturi
 un ou la 2 zile
 Grasimile de origine animala se recomanda in
proportie de 50% de cele de origine vegetala.
Glucidele vor proveni din paine, legume,
cartofi, paste fainoase, orez, dulciuri.
 Se vor evita condimentele si prajelile.
 Conduita igienica, civilizata in timpul mesei
 Alimentatia zilnica a copilului scolar va fi
reprezentata de 3 mese principale si 2
gustari.
 Alimentele vor fi pregatite cat mai gustos prin
adaosul de patrunjel, leustean, cimbru, suc
de rosii, telina, usturoi, ceapa.
Patologia nutritionala la varsta scolara poate
cuprinde deficite nutritionale marginale:
 - de vitamine;
 - anemie feripriva;
 - hipotrofie ponderala sau obe4zitate
 - gastrita sau alte afectiuni digestive – prin

nerespectarea orarului meselor

Alimentatia adolescentului
 Ritmul accelerat de crestere din timpul
adolescentei determina cresterea nevoilor
nutritionale care sunt mai mari decat in
orice alta perioada a vietii
 Perioada pubertatii este marcata de o
crestere rapida in inaltime si greutate.
 Puseul cresterii lineare incepe la baieti intre
12 si 14 ani, iar la fete intre 10-12 ani.
 Baietii cresc in greutate mai rapid decat
fetele dar in timp ce la baieti creste masa
musculara si scade grasimea subcutanata,
la fete creste atat tesutul muscular cat si cel
adipos.
 Aceste deosebiri duc la diferentieri in
necesarul energetic si proteic intre baietii si
fetele de aceeasi varsta.
 Necesarul energetic creste la baieti in mod
constant pana la varsta de 16-17 ani, in
timp ce la fete necesarul energetic creste de
la 12-14 ani pentru ca apoi sa scada.
 La varsta pubertara si adolescenta necesarul
de proteine si elemente minerale este mai
mare
( calciu, fier, zinc )
 Aportul zilnic - de calciu: - 300 – 400 mg
- de fier: 12-28 mg
 Nevoile de vitamine sunt mai mari la varsta
adolescentei fiind necesar un surplus de
vitamine din grupul B si vitamina A
Nevoile nutritionale pentru aceasta perioada
de viata sunt:
- nevoi energetice: - 2700 – 2800 Kcal/zi – la
baieti
- 2100 – 2200 Kcal/zi – la fete
 - nevoile de proteine cu scor biologic mare
trebuie sa reprezinte 55-60% din aportul de
proteine (30g/zi)
 - lipidele de origine animala vor reprezenta
50% din lipidele totale
 - glucidele vor fi furnizate din fainoase,
paine, dulciuri.
 Adolescentul va primi 3 mese principale si 2
gustari. Mesele vor fi pe cat posibil luate la
ore regulate
Tulburarile nutritionale intalnite mai frecvent la
varsta pubertatii sunt:
 - deficitul de calciu si fier;
 - obezitatea
 - subnutritia
 - anorexia psihogena ( mai frecventa la fete)
 Pentru evitarea acestor patologii, se va incerca

sa se obtina cointeresarea adolescentului

pentru o alimentatie rationala.