Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DEFINIȚIE
Alimentația naturală înseamnă hrănirea sugarului in exclusivitate cu lapte de mama.Aceasta
include alăptarea dar si administrarea laptelui matern prin diverse alte
metode(lingurița,gavaj,cănița).
IMPORTANȚA MEDICO-SOCIALĂ
Alimentația naturală asigură sugarului sănătate si dezvoltare psiho-motorie si emotională in
parametrii optimi.Deprecierea stării de sănătate a copiilor nealăptați este principalul motiv al
întoarcerii în prezent la alimentația naturală.
Beneficiile alăptării pentru copil:
-laptele de mama este usor de digerat si utilizat eficient pentru creșterea si dezvoltarea
armonioasa;
-protejeaza împotriva infecțiilor respiratorii,otice si digestive;
-scade riscul de anemie și rahitism la sugar și pe cel de obezitate si diabet la vârsta de copil
mare;
-protejează împotriva alergiilor;
-scade riscul de moarte subită.
Alăptarea are avantaje si pentru mamă:
-scade incidența anemiei post-partum prin reducerea sângerărilor;
-conduce la mărirea intervalului între sarcini;
-reduce riscul de cancer ovarian si de sân.
Prin alăptare se realizează o legatură afectiva stabilă,durabilă copilului cu mama.
Alăptarea este cel mai economic mod prin care familia poate asigura necesitățile nutritive în
primele luni e viață.
16
Alăptarea optimă presupune:
-inițierea alăptării în prima oră de la nastere;
-alăptarea la cererea copilului,de 8-12 ori/zi,inclusiv noaptea;
-durata eficientă a unui supt este de 10-20 minute la fiecare sân;
-alăptarea exclusivă până la 4-6 luni de viață;
-menținerea alimentației la sân până la vărsta de 12 luni și chiar după această vârstă;
Oferirea suzetei sau biberonului cu apa sau ceai la sugarul alăptat poate duce la
înțărcare.
ALIMENTAȚIE INSUFICIENTĂ
Semne sigure:
-cresterea in G mai puțin de 100-200 g/săpt. în primul trimestru de viață;
-micțiuni rare,urină concentrată și în cantitate mică.
Semne posibile:
-sugar nesatisfăcut la sfârșitul suptului(plânge frecvent,refuză sânul,mese lungi si dese);
-sugar cu scaune rare si consistentă crescută,verzui, în cantitate redusă;
-la începutul suptului nu apare lapte la stoarcerea sânului.
Cauze:
-modificări în starea generală a sugarului;
-probleme legate de tehnica alăptării: utilizarea biberonului,lapte insuficient,dificultăți de
coordonare a suptului;
-dificultăți apărute pe parcursul alăptării.
17
Prevenire:
-începerea alăptării imediat după nastere;
-poziționarea corectă a sugarului la sân;
-alăptare la cerere.
Conduita:
-supt cât mai des sau golirea sânului prin mulgere manuală sau cu pompa;
-aplicarea de comprese calde si masaj usor al sânului înainte de supt;
-comprese reci pe sâni după supt;
-corectarea interpretărilor greșite ale mamei privind suficiența si calitatea laptelui.
Contraindicațiile alăptării
Este interzis alăptatul în următoarele situații:
-SIDA;
-tuberculoză activă;
-hepatita cu virus B și infecție cu CMV;
-infecții cu herpes simplex cu erupție la nivelul sânului;
-boli materne acute însoțite de febră.
La mamele care iau tratamente: antimetabolice,substanțe radioactive,antibiotice precum
Cloramfenicol,Tetraciclina,Metronidazol.
La mamele care consumă droguri precum cocaina sau heroina.
Alăptarea este restricționată la copilul cu boli metabolice, în funcție de toleranță.
Bibliografie:
,,Protocoale de diagnostic și tratament in Pediatrie’’
Coordonator:Prof.Dr.Mircea Nanulescu
Dr.Florentina Moldovanu,Dr.Michaela Nanu(BUC.)
(2013/pg.198-202)
19
20