Sunteți pe pagina 1din 2

Diversificarea alimentaţiei

DEFINIŢIE
Trecerea de la alimentaţia exclusiv lactată la alimentaţia consistentă, iniţial cu alimente tranziţionale
adaptate vârstei şi echipamentului enzimatic al sugarului.

Momentul diversificării
• 5-6 luni pentu sugarul alimentat natural sau artificial cu formule de lapte;
• 4-4 1/2 luni la sugarul alimentat cu lapte praf convenţional sau cu lapte de vacă.

Reguli
• diversificarea începe când sugarul este în perfectă stare de sănătate;
• introducerea alimentului nou se face progresiv, prin tes-tarea toleranţei digestive;
• alimentul nou introdus se va administra cu linguriţa;
• nu se introduc simultan două alimente noi;
• la apariţia semnelor de intoleranţă la noul aliment (diaree, vărsături), se va suprima administrarea lui
timp de 1-2 săptămâni, apoi se va încerca reintroducerea lui cu pru-denţă;
• dacă sugarul refuză noul aliment, nu se insistă, din cauza riscului de apariţie a anorexiei psihogene.

Alimente folosite pentru diversificare


Se aleg în funcţie de starea de nutriţie a sugarului.
În general, primul aliment introdus este supa de legume strecurată, urmată rapid de piureul de legume cu
adaos iniţial de ulei vegetal, apoi de unt.
Legumele sunt alimente hipocalorice, cu un conţinut redus de proteine şi lipide, dar bogate în fibre vegetale,
săruri minerale

şi vitamine. Cele mai folosite legume în alimentaţia sugarului sunt: morcovi, cartofi, ţelină, păstârnac,
pătrunjel, dovlecei, roşii, ardei gras, ceapă, spanac, fasole verde.
Urmează apoi fructele: suc de citrice (lămâie sau portocală), măr crud sau copt, piersici, banane.
Se evită zmeura, căpşunele, fragii (datorită potenţialului lor alergizant), perele, prunele, pepenele,
cireşele, strugurii (risc de diaree).
Masa de fructe se va administra imediat după preparare, nu se păstrează la frigider. Sucurile şi piureurile
de fructe nu se încălzesc, deoarece se inactivează vitaminele.
Făinoasele au valoare energetică mare, fiind recomandate ca prim aliment de diversificare la sugarii cu
stare de nutriţie defi-citară. Se recomandă orezul şi alte cereale fără gluten (porumb, tapioca). Făinurile de
grâu, secară, orz, ovăz, care conţin gluten (proteină alergizantă pentru mucoasa intestinală), se evită înaintea
vârstei de 6-8 luni, deoarece pot induce apariţia unui sindrom celiachiform.
Carnea (de vită sau pasăre) reprezintă o sursă de proteine şi fier; se introduce în alimentaţie cel mai
devreme la 4 1/2 luni, fiartă şi mixată, administrată în supa de zarzavat sau în piureul de legume, de 3-4 ori
pe săptămână. Ficatul de pasăre se poate introduce de la 6 luni. Peştele alb proaspăt (şalău, păstrăv, ştiucă)
se poate da după vârsta de 10 luni. Carnea de porc sau de oaie se va administra numai după vârsta de 3 ani.
Oul are valoare nutritivă ridicată – se introduce doar gălbe-nuşul bine fiert (10 minute) după vârsta de 5
luni, de 2-3 ori pe săptămână, alternativ cu carnea. Albuşul este alergizant şi se recomandă în general după
vârsta de 1 an.
Brânza de vaci se poate administra după vârsta de 5 luni, în amestec cu orez pasat, piure de legume sau
de fructe.
Mierea de albine se evită sub vârsta de 1 an, din cauza riscului de contaminare cu Clostidium botulinicum.
Se evită la copilul sub vârsta de 3 ani:
dulciuri concentrate; băuturi carbogazoase; rântaşuri;
condimente;
alimente ce pot produce aspiraţie (alune, seminţe, flo-ricele, pufuleţi, bomboane).

Preparatele industriale (piureuri de legume şi fructe, cereale cu sau fără gluten, cereale cu sau fără lapte,
diverse combinaţii: legume + carne, fructe + făinos etc.) prezintă următoarele avan-taje:
densitate nutritivă standardizată (cu respectarea reco-mandărilor OMS/FAO);
digestibilitate foarte bună; conţinut redus de sare;
majoritatea nu conţin zahăr cristalizat; nu conţin conservanţi;
securizate bacteriologic, toxic şi oncologic; realizează economie de timp;
comoditate în administrare (se încălzesc sau se prepară instant);
varietate mare indiferent de sezon;
posibilitate de stocare pe termen lung (data expirării înscrisă pe ambalaj).
Vârsta de la care pot fi administrate, aportul caloric, com-poziţia în elemente nutritive, lista ingredientelor
sunt, de ase-menea, specificate pe ambalaj.
După deschidere, dacă nu sunt consumate integral, se vor păstra la frigider şi se folosesc în decurs de 24
de ore.

Alte reguli
• sugarul neînţărcat va primi în completarea meselor de diversificare lapte matern;
• hidratarea suplimentară între mese, nerecomandată la sugarul alimentat la sân, se face cu lichide
neîndulcite (ceai fără zahăr, apă fiartă şi răcită);
• nu se adaugă sare în mâncarea sugarului;
• nu se modifică gustul alimentelor cu lapte sau zahăr;
• nu se folosesc conservanţi;
• alimentele vor fi pasate/mixate până la apariţia primilor dinţi, apoi vor fi triturate (mărunţite);
• se vor respecta regulile de igienă a alimentelor şi a vaselor utilizate pentru prepararea şi administrarea
lor;
• diversificarea se va face strict individualizat, ţinându-se seama de: alimentaţia anterioară, starea de
nutriţie a sugarului, preferinţele alimentare ale acestuia, obiceiurile alimentare ale familiei.

S-ar putea să vă placă și