1.

Functiile vitale:

2. Includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala si temperatura

3. Sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boala
4. Cand se masoara functiile vitale
5. Cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane
6. Cand este admis intr-o unitate spitaliceasca
7. Inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic
8. Inainte si dupa interventii chirurgicale
9. Inainte si dupa administrarea medicamentelor care au efect asupra
sistemului respirator si cardiovascular
10.Inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta
functiile vitale
11.
Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale

12.Sa pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de

functionare
13.Sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic
14.Sa pregateasca psihic pacientul
15.Sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale
16.Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de sex si
varsta
17.Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele
prescrise
18.Sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea
pacientului

19.Masurarea si notarea respiratiei

20.
21.Scop:
22.
evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al evoluiei ,
al apariiei unor complicaii i al prognosticului
23.Elemente de apreciat
24.
Tipul respiraiei
Amplitudinea micrilor respiratorii
Ritmul
Frecven
25.Materiale necesare
26.

Ceas cu secundar
Creion de culoare verde / pix cu past verde

27.Interveniile asistentei
28.
Aeaz pacientul n decubit dorsal , fr a explica tehnica ce urmeaz a fi
efectuat
Plasarea minii, cu faa palmar pe suprafaa toracelui
Numrarea inspiraiilor timp de un minut
Consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur
(fiecare linie orizontal a foii reprezint o respiraie)
Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pentru obinerea
curbei
in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obinut, ct i

caracteristicile respiraiei:
Ex. Rs = 20 resp/min
Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunztoare, ritm regulat
Aprecierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se face prin
simpla observare a micrilor respiratorii
29. Sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale
30.Masurarea si notarea pulsului
31.
32.
Pulsul reprezint expansiunea ritmic a arterelor ce se comprim pe un plan
dur, osos i este sincron cu sistola ventricular.
Scop: evaluarea funciei cardiovasculare.
Se apreciaz:
Ritmul
Amplitudine
frecvena
Celeritatea
Loc de msurare: oricare arter accesibil palprii i care poate fi comprimat
pe un plan osos:
a.temporal_superficial (la copii)
a.carotid
regiunea apical (vrful inimii)
a.humeral
a.radial
a.femural
la nivelul regiunii poplitee(n spatele genunchiului)
a.tibial

a.pedioas

Materiale necesare:
pix culoare roie
ceas cu secundar
Tehnica
pregtirea psihic
se asigur repaus fizic i psihic 10-15 minute
reperarea arterei
fixarea degetelor index, medius i inelar pe traiectul arterei
se exercit o uoar presiune cu vrful degetelor asupra peretelui arterial pn
la perceperea zvcniturilor pline ale pulsului
se numr pulsaiile timp de 1 minut
Consemnarea valorii obinute
se face printr-un punct pe foaia de temperatur, innd cont c fiecare linie
orizontal reprezint 4 pulsaii.
i se unete valoarea prezent cu cea anterioar cu o linie, pentru obinerea
curbei. n unele documente se noteaz cifric.
Interpretare
Ritmul pauzele dintre pulsaii sunt egale, pulsul este ritmic.
modificri de ritm al pulsului:
puls aritmic = pauze inegale ntre pulsaii
puls dicrot = se percep dou pulsaii, una puternic i alta slab, urmat de
pauz
Amplitudinea (volumul)
33.este determinat de cantitatea de snge existent n vase

34.este mai mare cu ct vasele sunt mai aproape de inim

35.la arterele simetrice, volumul pulsului este egal
36.

modificri de amplitudine a pulsului

puls filiform, cu volum redus, abia perceptibil
puls asimetric volum diferit al pulsului la artere simetrice
Frecvena

37.n.n.

130-140 p/m

38.copil mic

100-120 p/m

39.la 10 ani

90-100 p/m

40.adult

60-80

41.vrstnic

>80-90 p/m

p/m

42.
modificri de frecven a pulsului
tahicardie = creterea frecvenei pulsului
bradicardie = scderea frecvenei pulsului
Celeritatea reprezint viteza de ridicare i coborre a undei pulsatile.
43.Masurarea si notarea tensunii arteriale

44.TA reprezint presiunea exercitat de sngele circulant asupra pereilor

arteriali.
Scop: evaluarea fciei cardiovasculare (fora de contracie a inimii, rezistena
determinat de elasticitatea i calibrul vaselor).
elemente de evaluat -se msoar tensiunea arterial sistolic(maxim) i cea
diastolic(minim
loc de msurare

artera humeral
a.radial(electronic)
Materiale
tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice)
stetoscop biauricular
tampon de vat
alcool
pix de culoare roie

metode
auscultatorie
palpatorie
oscilometric
Tehnic
metoda auscultatorie

pregtire psihic
repaus timp de 5 minute
se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului, braul fiind n extensie
se fixeaz membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea
inferioar a manetei
se introduc olivele stetoscopului n urechi
se pompeaz aer n maneta pneumatic cu ajutorul perei de cauciuc pn la
dispariia zgomotelor pulsatile
se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei pn cnd

se aude primul zgomot(acesta reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime).

Se reine valoarea indicat continundu-se decomprimarea pn cnd
zgomotele dispar(tensiunea arterial minim)
metoda palpatorie
determinarea se face prin palparea arterei radiale, etapele fiind identice
metodei auscultatorii;
se utilizeaz n cazuri deosebite cnd nu avem la ndemn un stetoscop
valorile se determin nregistrnd val. indicat pe cadranul manometrului n
momentul n care simim c trece prima und pulsatil, aceasta echivalnd cu
tens. max.
valoarea tensiunii arteriale minime se calculeaz dup formula:
TAmin=TAmax/2 + 1 sau 2
are dezavantajul obinerii unor valori mai mici dect n realitate
metoda oscilometric
Oscilometria metoda prin care se evideniaz amplitudinea pulsaiilor
peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului Pachon.
Aparatul este alctuit dintr-un cadran gradat n uniti, o manet pneumatic
i par de cauciuc.
Maneta aparatului se fixeaz pe membrele bolnavului la nivelul dorit, de unde
pulsaiile se transmit la manometru.
Pregtirea bolnavului
Camera de examinare trebuie s aib un climat corespunztor
Bolnavul este culcat n repaus cu cel puin 15min nainte de msurare
Se descoper membrele superioare sau inferioare
Se aplic maneta aparatului la nivelul dorit pe membrul de examinat
Tehnica
Se pompeaz aer pn ce dispare pulsul periferic.
Se citete amplitudinea oscilaiilor pe cadranul manometrului
Se scade presiunea cu 10 mmHg i se citesc din nou oscilaiile arteriale.

Se scade apoi presiunea din 10 n 10 cu citiri succesive pn se gsete valoarea

maxim a amplitudinii care se numeste indice oscilometric.
Valorile normale sunt apreciate n limite foarte lungi i foarte variabile
Nu are importan valoarea obinut, ci important este diferena dintre 2
regiuni simetrice care nu trebuie s depeasc 2mmHg
Valori normale
45.Adulti: 115-140 / 70-80 mmHg
46.Copii: 91-110 / 60-65 mmHg
47.Nou-nascuti: 65-80 / 40-50 mmHg
48.Valori peste cele normale -hipertensiune.HTA
49.Valori sub cele normale -hipotensiune. hTA
50.

notare
se noteaz pe foaia de temperatur valorile obinute cu o linie orizontala
de culoare rosie-socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloan de
mercur
se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat

n alte documente medicale se noteaz cifric.

51.Masurarea si notarea temperaturii

52.
Scop
53.evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza
54.
Locuri de masurare
axila,

plica inghinala,
cavitatea bucala,
rect, vagin

Materiale necesare
termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii)
tampoane de vata si comprese sterile
tava medicala
lubrefiant
alcool medicinal
ceas
Interventiile asistentei
pregatirea materialelor langa pacient
pregatirea psihica a pacientului
spalarea pe maini
se sterge cu o compresa cu alcool, se scutura
pentru masurarea in axila
se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand
se ridica bratul pacientului
se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului
se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu
toracele
se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a
toracelui
daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in
aceasta pozitie de catre asistenta

termometrul se mentine timp de 10 min-pentru termometrul maximal

temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5
zecimi de grad mai joasa decat cea centrala
pentru masurarea in cavitatea bucala
se introduice termometrul in cavitatea bucala, sub limba sau pe latura externa
a arcadei dentare
pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas
se mentine termometrul timp de 5 min
masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la: copii,
pacienti agitati, la cei cu afectiuni in cavitatea bucala;
pacientul nu va consuma lichide reci sau calde si nici nu va fuma cu cel putin
10 min inainte de determinarea temperaturii
pentru masurarea rectala
se lubrefiaza termometrul
se aseaza pacientul in DL, cu membrele inferioare in semiflexie, asigurandu-i
intimitatea
se introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si inaintare
termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii
se mentine termometrul 3 min
copiii mici sunt asezati in DD, cu picioarele ridicate sau in DV
temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0,40,5 grade
masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la cei
cu afectiuni rectale
55.
pentru masurarea in vagin
se urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala introducandu-se

termometrul in vagin
este contraindicata in bolile aparatului genital
valoarea este mai mare cu 0,5 grade decat cea axilara
dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate, se
sterge cu o compresa sterila
se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului
se spala termometrul, se scutura
se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura:
notarea unui punct pe verticala, corespunzator datei si timpului zilei, socotind,
pentru fiecare linie orizontala a foii, 2 diviziuni de grad
se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei termice
in alte documente medicale se noteaza cifric
interpretarea curbei termice
in mod curent temperatura se masoara dimineata intre orele 7-8 si dupaamiaza intre orele 18-19
pentru masurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate
si termometre electronice
temperatura prezinta oscilatii fiziologice:
in timpul zilei de 0,5 -1 grd C; temp dimineata intre orele 4-5 ; si intre orele
9-10 a.m. si seara 16-20
la tineri seara este mai ridicata
in sarcina, in prima jumatate a menstrei este crescuta temperatura
in timpul desfasurarii unor activitati; efort fizic, digestie etc
temperatura prezinta oscilatii patologice: hipotermie , hipertermie
valori normale
n.n. i copil mic
adult

36,1-37,8 C
36-37 C n axil

vrstnic

35-36 C

temp. < 36 C : hipotermie

37-38 C subfebrilitate
38-39 C febr moderat
39-40 C febr ridicat
Peste 40 C hiperpirexie
Tipuri de febra
56.Febra continua este o febra ridicata in care diferenta dintre temperatura
matinala si cea vesperala timp de mai multe zile nu depaseste 1 grad C.
57.Febra intermitenta-diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate
dimineata si seara in perioada de stare a bolii,cele mai mici valori scazand sub
37 grade C
58.Febra remitenta-diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata
si seara,inperioada de stare a bolii,cele mai mici valori nu scad sub 37 grade C
(septicemii,supuratii pulmonare)
59.Febra recurenta-perioade febrile de 4-6zile ce alterneaza cu perioade de
afebrilitate de 4-6zile,trecerile facandu-se brusc
60.Febra ondulanta-perioade febrile ce alterneaza cu perioade afebrile,trecerea
facandu-se lent
61.Febra de tip invers este febra in care temperatura matinala este mai ridicata
decat cea vesperala. Apare in tuberculoza pulmonara grava, supuratii profunde
si inflamatii cavitare.
62.

Termometrul tip suzeta.

Acesta prezinta siguranta si indica temperatura corect in cazul copiilor mici.

Termometrul se va folosi insa numai pentru masurarea temperaturii si nu ca
suzeta obisnuita. Se apasa pe butonul de pornire localizat in partea din fata a
suzetei. Se pozitioneaza bulbul in gura copilului. Temperatura se va citi dupa 3
minute. Pentru a compara aceasta citire cu cea masurata rectal, Bulbul suzetei
se va curata foarte bine dupa fiecare folosire
63.Masurarea Si notarea diurezei

64.
Diureza reprezint cantitatea de urin eliminat din organism timp de 24
ore.
Scop:
Obinerea datelor privind starea morfofuncional a aparatului renal i
asupra altor mbolnviri
Cunoaterea volumului diurezei
Efectuarea unor determinri caliatative (analize biochimice) din cantitatea
total de urin emis
Urmrirea bilanului circulaiei lichidului n organism = bilanul lichidul
(intrri ieire).
Materiale necesare
se pregtesc recipiente : vase cilindrice gradate, cu gt larg, splate i
cltite cu ap distilat (pentru a nu modifica compoziia urinei) i
acoperite; se poate utiliza orice borcan de 2-4 litri pe care-l vom grada noi
cu creion dermograf sau pe benzi de leucoplast
se informeaz pacientul asupra necesitii colectrii corecte a urinei i
asupra procedeului
colectarea ncepe dimineaa, la o anumit or, i se termin n ziua
urmtoare, la aceeai or
Pentru o determinare corect
65.pacientul urineaz dimineaa la o or fix; aceast cantitate de urin, de la
prima emisie, se arunc
66.se colecteaz, apoi, toate urinele emise n decurs de 24 de ore pn a doua
zi, la aceeai or, pstrndu-se i urina de la ultima emisie
67.
golirea vezicii trebuie s se fac nainte de defecare
pentru a mpiedica procesele de fermentaie, se vor aduga, la urina
colectat, cristale de timol
recipientul de urin este etichetat cu numele pacientului, numr salon,

numr pat, se ine la rcoare i ferit de lumin, pentru a preveni

descompunerea urinei
dup golirea recipientului, acesta se va spla i dezinfecta conform
cerinelor
pentru examene fizice (cantitate, aspect, miros) se recolteaz urina din 24
de ore
pentru examene chimice-se recolteaz 100ml de urin
Notarea diurezei
Diureza se noteaz zilnic n foaia de temperatur a pacientului
prin haurarea ptrelelor corespunztoare cantitii de urin i zilei
respective
spaiul dintre dou linii orizontale a foii de temperatur corespunde la 100
ml de urin
cantitatea de urin eliminat n 24 de ore, n mod normal, este de
aproximativ 1500 ml
Se noteaza in foaia de temperatura:
-

cantitatea de lichide ingerate;

cantitatea de lichide pierdute prin transpiratie, diaree;

graficul evolutiei greutatii corporale.

68.
69.Interpretarea rezultatelor
70.
Cantitatea urinei
valori fiziologice normale femei = 1.000-1.400 ml/ 24 ore; barbati = 1.2001.800 ml/24 ore;
valori patologice poliurie = peste 3.000 ml/24 ore
-oligurie = sub 1.000 ml/24 ore
-anurie = absenta urinei in vezica;<50ml
Calitatea urinei:

culoarea normal = galben deschis -urina diluata;

= brun inchisa urina concentrata
-patologic = brun inchisa + spuma icter;
= rosie deschisa pana la rosie bruna hematurie;
-fiziologic = albastru-verde tratament cu albastru de metilen;
= cafeniu rosu- brun-negru tratament cu chinina sau acid salicilic;
miros amoniacal in fermentatia alcalina
- aromatic de fructe in diabet;
aspectul normal clar transparent;
-patologic tulbure
Se vor observa tulburarile de mictiune:
polakiurie = mictiuni frecvente, cu cantitati mici;
ischiurie sau retentie de urina = imposibilitatea de a urina;
disurie = eliminarea urinei cu dificultate si dureri;
enurezis = pierderea involuntara de urina in timpul noptii (mai frecvent la
copii cu tulburari nevrotice, dupa varsta de 3 ani);
nicturie = egalarea sau inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si
cantitatea de urina emisa ziua fata de cea emisa in cursul noptii.
hematurie
71. Notarea scaunelor
72.
73.Notarea scaunelor in foaia de temperature se face prin semne
conventionale

Normal=I (linie verticala)

Moale=/ (linie oblica)
Diaree (apos)= - (linie orizontala)
Mucus=X
Puroi=P
Sanguinolent=S
Daca numarul scaunelor evacuate intr-o zi este foarte mare,se noteaza
numarul total urmat de semnul conventional respective.Ex 1274.Masurarea greutatii si inaltimii corporala

75.Scop:
- aprecierea starii de nutritie a pacientului
- stabilirea necesitatilor calorice
-stabilirea dozei terapeutice de medicament
-urmarirea evolutiei unor afectiuni(edeme,ciroza hepatica,insuficienta
cardiac)
Indicatii
Toti pacientii internati in spital,exceptand cazurile unde mobilizarea active
este contraindicate
Contraindicatii
-pacienti cu infarct de miocard,tromboflebite,hemoragii,stari de soc
,traumatisme
Materiale necesare:
- cantar antropometric,taliometru
Pregatirea pacientului:
- se anunta sa nu manance
- pacientul isi goleste vezica urinara
Masurarea greutatii

- se verifica functionalitatea balantei

- se imobilizeaza acul balantei
- se aseaza greutatile aproximativ la greutatea pacientului
- se solicita pacientului sa se aseze pe cantar
-se deschide bratul balantei si se echilibreaza greutatile
- se citesc valorile obtinute
- se imobilizeaza bratul balantei, se coboara pacientul si se
conduce la salon
- se noteaza greutatea in foaia de temperature
Masurarea inaltimii
-se solicita pacientului sa se descalte
-se aseaza sub cursorul taliometrului cat mai drept
-se coboara cursorul pana la vertex
-se citeste inaltimea pacientului pe tija gradate
-se invita sa coboare
-se ajuta sa se incalte
-este condus la pat
Masurarea se poate face si cu banda metrica,masurand distant de la vertex
pana la sol
76.cantarirea pacientului se face in aceleasi conditii, cu acelasi
77.
cantar aceeasi vestimentatie cantaririi anterioare
78.Observarea si notarea varsaturilor

79.v pregtire materiale

-2 tvie renale curate i uscate

-pahar cu soluie aromat
-muama, aleza
v pregatire pacient
- psihic: va fi ncurajat i susinut n timpul vrsturii
- fizic: - se aeaz n poziie eznd sau decubit dorsal cu capul ntors
lateral
- se aeaz sub cap un prosop sau n jurul gtului
- se protejeaz lenjeria de pat i de corp cu muama si aleza
v Executie
80.se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul)
81.i se ofer tvia renal sau o susine asistenta
82.sprijin fruntea bolnavului
83.dac vars dup intervenii chirurgicale intraabdominale va fi sftuit s-i
comprime uor cu palma plaga operatorie
84.dup vrstur se ndeprteaz tvia
85.i se ofer paharul cu ap s-i clteasc gura (arunc n alt tvi).
86.

v ngrijirea ulterioar a pacientului

87.se terge gura pacientului

88.se ndeprteaz materialele folosite
89.se aeaz pacientul n poziie comod i se acoper
90.se aerisete salonul
91.se supravegheaz pacientul n continuare
92.

v Pregtirea produsului pentru examen de laborator

93.se completeaz buletinul de recoltare
94.se trimite produsul la laborator
95. Observarea varsaturilor
96.
Frecventa : - ocazionale,frecvente,incoercibile
Orarul: - matinale,postprandiale,tardive
Cantitatea : - se va masura cantitatea in 24 de ore pentru starea
bilantului hidric
Continutul alimentare,mucoase,apoase,fecaloide,,biliare,purulente,san
guinolente
Culoarea: - galbena/verzuie,rosie(hematemeza),galben
murdar,bruna(aspect zat de cafea)
Miros: - fad,acru,fecaloid,ranced
Forta de proiectie: brusc, in jet, fara efort, fara greata
Simptomele care insotesc varsatura : - dureri
abdominale,greata,salivatie,cefalee,transpiratii
reci,tahicardie,deshidratare
97.Notarea propriu-zisa in foaia de observatie:
a. fiecare varsatura se noteaza cu un cerc insotit de data si ora cand sa produs
98.

varsaturile alimentare culoare albastra

varsaturile bilioase culoare verde

varsaturile sanguinolente culoare rosie

99.- daca sunt foarte frecvente se va nota nr lor in ziua respectiva

100.
Observarea si notarea expectoratiei
101.
n Definitie - Sputa reprezint totalitatea secreiilor ce se
expulzeaz din cile respiratorii prin tuse.

n Scop obtinerea de informatii privind caracterele sputei,avand valoare in

stabilira diagnosticului si urmarirea evolutiei unor afectiuni pulmonare
n Materiale :recipient gradat de unica folosinta cu capac,pix rosu

n Pregatirea bolnavului
102.

se anun i i se explic necesitatea examinrii

103.

se instruiete s nu nghit sputa

104.

s nu o mprtie

105.

s expectoreze numai n recipientul dat

106.

s nu introduc n vas i saliva

107.
se aseaza bolnavul in pozitia care sa-I permita sa expectoreze cu
usurinta
108.

se va sprijini capul bolnavului daca este necesar

109.

se observa cantitate,aspect,culoare

110.
n notarea grafica se noteaza cantitatea de sputa /24h in foaia de
temperature cu culoare rosie ,identic cu diureza.
111.
Observarea faciesului,a starii psihice,a reactivitatii generale si a
somnului bolnavului
112.
Scop ;in stabilira diagnosticului si aprecierea evolutiei anumitor
boli;acestea determina bolnavului un anumit comportament,tradus prin
cateva elementecare,impreuna cu caracteristicele lor,trebuie cunoscute
pentru a fi appreciate prin observatie .
n Expresia fetei bolnavului
113.

fata anxioasa,cianotica-la bolnavii cu insuficienta circulatory grava

114.
fata acoperita cu sudori reci,ochi infundati si inconjurati cu cearcane
albastre,nas ascutit,privire anxioasa(fata peritoneala)-in
peritonita,ileus,alte afectiuni abdominal grave

115.

fata congestionata,agitate,cu oci sclipitori-in boli infectioase grave

116.

fata tradeaza spaima-in boala Basedow

117.

fata rotunda ,asemanatoare cu luna plina-in mixedem

118.
trasaturile fetei din jurul gurii,ochilor si narilor simuleaza un
ranjet,fruntea incretita adanc,intristata-in tetenos-ras sardonic
119.
n Starea psihica a bolnavului
120.

bolnavul isi pasreaza constienta

121.
stare tifica-constienta tulburata,privirea absenta,sta in pat
nemiscat-in formele grave de febra tifoida
122.
carfologie-stare tifica insotita de miscari automate,asemanatoare cu
prinderea mustelor din aer
123.
obnubilatie bolnavul isi pastreaza starea de constienta,sesizeaza
partial evenimentele di jurul lui
124.
sopor-hipersomnie profunda,bolnavul poate fi trezit numai cu
excitanti foarte puternici
125.

apatie-dezinteres fata de mediu si persoana proprie

126.
stupoare-bolnavul sta in stare de imobilitate,insensibilitate,poate fi
trezit dar nu raspunde la intrebari
127.
somnolent-necesitatea de a dormi indelungat,bolnavul se trezeste
usor dar adoarme imediat
128.
delir stare de obnubilatie insotita de
iluzii,halucinatii,hiperexcitatii-in boli infectioase acute,afectiuni
cerebrale,intoxicatii
129.
n Somnul bolnavului
130.

Somn linistit,odihnitor,fara intreruperi,neagitat

131.

Somnolenta instalata dimineatain hepatita virala

132.

Somnolent instalata imediat dupa alimentare-in insuficienta

hepatica
133.
Stare de insomnia-reala sau falsa-raportul dintre somn de zi si
noapte inversat
134.
Somn agitat cu intreruperi repetate(dureri fe
foame,diaree,,necessitate de mictiune,star de tensiune nervoasa)
135.
n Durerea
136.

intensitate mica,suportabila-dureri articulare reumatismale

137.

durere de mare intensitate-colica biliara,renalaetc

138.
spontana sau provocata prin palpare se poate define ca
jena,rupture,sfasiere,tensiune,arsura
139.
de durata-de la cateva ore la cateva zile,in functie de cauza,avand
character de permanenta sau intermitanta
140.
localizarea si iradierea-in ulcerul gastric sau duodenal durerea
iradiaza din epigastru in spate;in colelitiaza in hipocondrul drept;in
apendicita acuta in fosa iliaca dreapta etc
141.
n Convulsiile si contractile
142.
Contractia muscular= punerea intensiune sau scurtarea fibrelor
musculare
143.
Convulsia =succesiunea de contractii puternice involuntare a unor
grupe musculare
a. convulsii locale sau generale
b. convulsii clonice scurte
c. convulsii tonico-clonice-scurte,ritmice associate cu altele cu
character permanent

144.
Se va inregistra ora cand s-a produs,durata caracterul,localizare daca a
aparut sponatan sau in timpul somnului sau sub influienta unei

excitatii,enervare,daca au fost insotite de pierderea starii de

constienta,tulburari sfincteriene etc.
n Parezele si paraliziile
145.

pareza-scaderea functiei motorii musculare

146.

paralizia-disparitia totala a functiei motorii muscular

147.
paralizii periferice-scade tonusul muscular,miscarile passive se pot
efectua cu amplitudine mai mare
148.
paralizii central-tonusul muscular ete pastrat sau chiar exagerat
,miscarile pasive se pot executa cu amplitudine redusa
149.
Se disting:
150.

monoplegia-paralizia unui singur membru

151.

hemiplegia-paralizia unei jumatati laterale a corpului

152.

paraplegia-paralizia membrelor inferioare

153.

tetraplegia-paralizia celor patru membre