Rujeola

FUNDAȚIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAȚIEI
MEȘTEȘUGĂREȘTI „SPIRU HARET”
COLEGIUL UCECOM SPIRU HARET BUCUREȘTI

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
PROIECT DE ABSOLVIRE
EXAMEN DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE

NIVEL 5
DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
COORDONATOR: ABSOLVENT
PROF: TULACHE GINA ASPRU IONELA DANIELA
BUCURESTI
AUGUST 2022
1
PARTICULARITĂȚI DE
ÎNGRIJIRE A
PACIENTULUI
CU RUJEOLĂ
2
CUPRINS
ARGUMENT ……………………………………….............................................. pag. 4

Capitolul I ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA PIELII ................................................. pag. 5
Capitolul II RUJEOLA ......................................................................................... PAG.
9
2.1. Definiție ................................................................................................ pag. 9
2.2. Epidemiologie ....................................................................................... pag. 9
2.3. Etiologie ................................................................................................ pag.
9
2.4. Patologie ...............................................................................................
pag.10
2.5. Imunitate ...............................................................................................
pag.11
2.6. Tablou clinic .........................................................................................
pag.11
2.7. Diagnosticul pozitiv și cel diferențial....................................................
pag.15
2.8. Forme clinice ........................................................................................
pag.15
Capitolul III PARTICULARITATEA ASISTENTULUI MEDICAL LA INGRIJIREA
PACIENTULUI CU RUJEOLĂ ................................................................................... PAG.
17
3.1. Procesul de nursing .............................................................................. pag.17
3.1.1. Culegerea de date ...............................................................................
pag.17
3.1.2. Analiza și interpretarea lor ................................................................ pag.
19
3.1.3. Planificarea ingrijirilor ...................................................................... pag.
21
3.1.4. Realizarea intervențiilor.....................................................................
pag.22
3
3.1.5. Evaluarea .......................................................................................... pag.
25
3.2. Culegerea de date în rujeolă ................................................................. pag.
26
Capitolul IV EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE ÎN BOLILE INFECTO-
CONTAGIOASE........................................................................................................... PAG. 31
Capitolul V STUDII DE CAZ ........................................................................... PAG. 38
3.1. Studiul de caz I ..................................................................................... pag.
38
3.2. Studiul de caz II .................................................................................... pag.
43
3.3. Studiul de caz III .................................................................................. pag.
50
CONCLUZII .................................................................................... PAG. 38
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................... pag.
57
ANEXE .................................................................................................................. pag. 58
Argument
Scopul lucrării mele este acela de a sublinia îngrijirile acordate bolnavului indiferent de boala
acestuia.
Din planul de îngrijire pe care l-am relatat în lucrare și din experiența dobândită în practica din
spital, am încercat să evidențiez faptul că nursingul își are rădăcini în nevoile fundamentale ale
individului, învățând faptul că orice ființă umană, bolnavă sau sănătoasă este motivată de dorința de
a trăi.
4
Asistenta, este cea care trebuie să intre ”în pielea” bolnavului, să reprezinte dorința acestuia de
a trăi pentru cel ce și-a pierdut speranța, să devină glasul pentru cel care nu poate vorbi. Trebuie să
fie sursa de hrană spirituală pentru cel care nu are posibilitatea să se documenteze.
În această lucrare pun accentul pe funcția îndeplinită de asistentă, aceea de a-l ajuta pe omul
bolnav să-și recâștige sănătatea pierdută, să o păstreze să-i redea acestuia încrederea în propriile forțe
fizice și verbale.
Scopul învățării acestei meserii este de a înarma viitorii asistenți cu elemente de bază ale
profesiunii lor.
CAPITOLUL I
ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA PIELII
Epidermul este partea superficială având structura unui epiteliu pavimentos stratificat, fiind
compus din mai multe straturi de celule suprapuse, diferite ca formă și structură. Pornind din
profunzime către suprafață, se disting următoarele straturi:
Stratul bazal, denumit și germinativ, este compus dintr-un singur rând de celule cilindrice
dispuse paralel cu nucleul la polul superior. Printre celulele bazale se văd intercalate celule
pigmentare, numite melanocite, capabile a transforma sub influența enzimelor tirozina în pigment
(melanina)
Stratul spinos sau stratul Malpighi este constituit din 6-20 rânduri de celule poligonale cu
nucleu, unite prin filamente sau punți intercelulare.
5
Stratul granulos este format din 3-4 rânduri de celule de aspect romboidal, lipsite de filamente,
dar pline cu granulații de keratohialină.
Stratul lucidum (penultimul strat) este constituit din celule anucleate, încărcate cu grăsimi și au
limite imprecise.
Stratul cornos (cel mai superficial strat al epidermului) este alcătuit din mai multe rânduri de
celule lipsite de nucleu, încărcate cu keratină și intricate unele în altele formând lamele suprapuse,
care în partea lor supreficială se desfac și cad.
Aceste straturi reprezintă etapele succesive ale evoluției celulelor epidermice. Întregul proces
dinamic durează 26-28 zile și sfârșește prin eliminarea celulei comoa.
Dermul este cel de-al doilea component al pielii și este situat sub epiderm, dar care este
despărțit prin membrana bazală. Această limită dintre epiderm și derm apare ca o linie sinuoasă,
ondulatorie, datorită unor prelungiri ale dermului (papile), care pătrund între prelungirile
asemănătoare numite creste interpapilare pe care epidermul le trimite în derm.
Dermul este constituit din două porțiuni: una superficială, denumită corpul papilar, și alta
profundă, carionul sau dermul propriu-zis.
Structural, dermul în totalitatea sa are trei componente histologice, și anume: fibre, elemente
celulare și substanța fundamentală. Prin structura și componentele sale, dermul asigură:
-elasticitatea
-tensiunea
-rezistența la presiune și protecția mecanic a pielii
Hipodermul este stratul care separă pielea de straturile subadiacente. El este alcătuit din lobuli
de celule grase (lipocite) conținând trigliceride, cu rol de rezervă nutritivă și de izolator termic și
mecanic.
Anexele pielii
Acestea sunt reprezentate de: glande, păr și unghii.
Glandele sudoripare și sebacee își varsă secreția la suprafața pielii, îndeplinând în aclași timp
funcții fiziologice importante.
Glandele sudoripare, întâlnite pe toată suprafața corpului, sunt de tip tubular și au originea în
dermul profund. Au o porțiune secretorie numită gomerul (locul de formare a sudorii) și una
excreatorie, canalul sudoripar, care se deschide la suprafața tegumentului printr-un por orientat oblic.
Se disting două tipuri de glande sudoripare: ecrine și apocrine, al căror produs de secreție –
sudoarea – este un lichid ușor acid cu rol importantîn fiziologia cutanată.
Glandele sebacee sunt glande acinoase, situate mai superficial decât cele sudoripare. Fiecare fir
de păr îi este anexată o glandă sebacee.
6
Produsul lor de secreție, sebumul, se elimină prin spațiul dintre păr și teaca lui având rolul de a
menține suplețea firului de păr și a tegumentului.
Pielea mai are și o serie de structuri anexe, care îi permit realizarea multiplelor funcții, de
exemplu unghiile și părul.
Părul împreună cu unghia formează fanerele vizibile la exteriorul corpului.
Firul de păr ia naștere în dermul profund și este alcătuit din celule cornoase keratinizate
asemănătoare celor din stratul comos.
Părul nu acoperă în întregime suprafața corpului, distribuția sa fiind în legătură cu secreția
glandelor endocrine.
Din punct de vedere topografic, se disting două porțiuni: una liberă, vizibilă, în afara pielii,
numită tijă sau tulpină, și alta situată în grosimea pielii, purtând numele de rădăcina părului.
Rădăcina străbate tot dermul și este separată de acestea prin trei teci: două epiteliale (externă și
internă) și una conjunctivă care împreună formează foliculul pilos.
Foliculul pilos, îi mai este anexată o glandă sebacee, care produce sebumul, o substanță
grasoasă cu rol în lubrifierea și protecția părului.
Alte structuri anexe cu rol secretor: glandele sudoripare care se deschid la suprafața pielii
printr-un por și au rol în secreția sudorii (transpirației). Extremitatea inferioară a rădăcinii, mai
bombată, denumită și bulb, prezintă în partea sa decliva, o înfundare numită papilă,, aceasta fiind
organul vital al firului de păr. De la nivelul papilei iau naștere celulele foliculului pilos.
La suprafața pielii, în punctul unde firul de păr părăsește tegumentul se produce o înfundare
( în jurul foliculului pilos) , ca o pâlnie numită ostiul folicular, locul de minoră rezistență a pielii, aici
producându-se obișnuit infecțiile (foliculite).
La nivelul ostiului se deschide glanda sebacee care însoțește firul de păr, din acest motiv,
foliculul pilos mai este denumit și foliculul pilosebaceu.
Firului de păr i se mai anexează terminații nervoase și fibre musculare, care vor forma
mușchiul erector al părului.
Functiile pielii :
 funcția de protecție: împiedică pătrunderea agenților patogeni în organism
 funcția de termoreglare și echilibru: elimină toxinele și apa în exces și contribuie la
menținerea constantă a temperaturii organismului, previne supraîncălzirea prin
evaporarea transiprației
7
 funcția de ecranare: pielea absoarbe și reflectă radiațiile solare, absorbția se face cu
ajutorul pigmentului melanic care determină bronzarea pielii, expunerea excesivă la
soare favorizează apariția cancerului de piele
 funcția de rezervor de celule embrionare: utilă în transplantul de piele
 funcția imunologică a pielii
 funcția de organ de simț: pielea conține receptori pentru durere, presiune, temperatură,
receptori pentru întindere și receptori tactili
 funcția de comunicare: pielea reflectă anumite stări emoționale prin schimbarea
coloraturii (palidă, roșie) și de asemenea semnalizează prezența unei boli (tegumentul
icteric din hepatite).
Fiziologia pielii :
Rolul primordial este acela de înveliș, de protecție mecanică, de barieră față de agenți de
diverse naturi.
În al doilea rând pielea are un rol de manta acidă, care este un film lipidic la a cărui compoziție
iau parte substanțe acide provenind din metabolismul de la nivelul straturilor superioare epidermice
(secreția sebacee și secreția sudorală); pH-ul fiziologic variază, în funcție de regiunea corpului.
Datorită componentelor lipidice filmul acid este ca o emulsie (film hidrolipidic), iar pH-ul acid îi
conferă proprietăți bacteriostatice și fungistatice, precum și putere tampon pentru neutalizarea
alcalilor.
Pielea posedă și proprietăți electrice prin care are capacitatea de a regla traversarea
electroliților și a apei. Ea are normal o încărcătură negativă, în timp ce pielea alterată devine
electropozitivă.
Un rol important îi revine pielii în procesul de termoreglare, atât un rol pasiv, cât și un rol
activ. Rolul pielii în metabolismul general se referă la:
- eliminarea apei, la nevoie și prin perspirația insensibilă care este permanentă (500-700 ml/zi);
- eliminarea CO2 și absența O2;
- absorbția percutanată a diferitelor substanțe chimice și medicamentoase fie numai prin
solvarea lor în filmul hidrolipidic, fie prin intermediul unor materii vehiculante.
O serie de factori auxiliari intervin în procesele metabolice cutanate: enzime, vitamine (A, B1,
B2, B6, PP, acidul paraaminobenzoic, D2,C). Pielea particpă și la procese imunologice, datorită
prezenței la nivelul dermului și epidermului a celulelor cu rol binecunoscut în răspunsul imunitar
(limfocite, monocite, macrofage, celule Langerhans).
8
CAPITOLUL II
RUJEOLA
Definiție
Rujeola este o boală acută infecțioasă, și foarte contagioasă, dată de un paramixovirus, uneori
severă, cu manifestări prodormale catarale respiratorii, enantem bucal patologic, urmat de o erupție
caracteristică și uneori de complicații.
9
EPIDEMIOLOGIE
Indicele de contagiozitate este mai mare la persoane neimune, receptivitatea fiind generală într-
o populație nevaccinată. În populația urbană, rujeola apare endemoepidermic, cu valuri epidermice
de 2-3 ani, pe rând în mediu rural, ea apare sporadic sau în epidemii extinse, la intervale mari de
timp. Aspectul clinic al epidemiilor s-a păstrat în general același, dar severitatea lor a scăzut mult,
mai ale în țările unde se aplică vaccinarea. În România, prin introducerea vaccinării în 1979, s-a
produs o scădere importantă a morbidității prin rujeolă, de la 540,50/0000 locuitori în 1978 la 7,90
locuitori în 1988. Crestele epidermice țin de acumularea de noi generații receptive care apar.
Sursa de infecție este reprezentată numai de omul bolnav, cu forma clinică manifestă sau de cel
cu forma mai ștearsă de boala-rujeolă mitigata-apărută la persoane cu imunitate antirujeoloasă
parțială.
Contagiozitatea începe cu 1-2 zile înaintea debutului bolii și se menține încă 5-6 zile după
apariția erupției, fiind maxima preeruptiv. Transmiterea se realizează direct, aerogen, prin secrețiile
nazofaringiene. Imunitatea transplacentară de la mama imună la făt se menține până către vârsta de 6
luni a copilului, după care scade logaritmic. Imunitatea după boală este puternică și durabilă. Rujeola
apare mai ales în sezonul rece, cu maximum de îmbolnăviri în lunile aprilie-mai.
ETIOLOGIE
Virusul rujeolic este agentul causal. El este prezent la omul bolnav în sânge, în secreţiile
nazofaringiene şi respiratorii, în elementele eruptive cutanate. Virusul nu se intalneşte la persone
sănătoase, deoarece nu există purtatori de virus rujeolic.
Izolarea virusului rujeolic s-a făcut pe culturi de ţesuturi ( rinichi uman, sau de maimuţă ),
utilizând sânge, sau spălăturile faringiene de la bolnavii de rujeolă.
Morfologie- virusul rujeolic este o particulă sferică de 120- 128μm în diametru, cu mici
proiecţii aciculare de suprafaţă. Structural, conţine o nucleocapsidă, cu A.R.N şi un înveliş exterior
constituit din lipide, glicoproteine şi polipeptide. Infectivitatea este legată de acest înveliş ca şi de
proprietăţile de hemaglutinare şi hemoliză. Antigenul pentru reacţia de fixare a complementului este
prezent in nucleocapsidă, iar anumite specificitaţi sunt date de inveliş. Spre deosebire de alte virusuri
înrudite, virusul rujeolic nu posedă neuraminidază. Există un singur tip antigenic.
Rezistenţa în mediu extern şi la factorii fizici- virusul rujeolic este puţin rezistent în mediul
extern, mai ales la temperaturi ridicate. Rezistă câteva saptămâni la frigider şi mai multe luni în stare
ingheţată la –150 sau- 790 C. La 370C îşi pierde jumatate din infecţiozitate în 2 ore. La temperatura
camerei şi la umiditate scăzută, rezistă mai bine dar, pierde 50-70% din infecţiozitate, în conditii de
10
umiditate crescută. Este distrus repede de ultraviolete. Acţiunea formolului (1/ 4000), timp de 4 zile la
370, duce la inactivarea virusului (pierderea completă a infecţiozitaţii). Virusul rujeolic nu este
sensibil la nici un antibiotic.
PATOGENIE
Poarta de intrare a virusului este mucoasa naso-faringiană și conjunctivală. Virusul se
multiplică la nivelul mucoasei respiratorii de unde în cadrul viremiei primare trece în sânge
localizându-se în leucocite și sistemul reticulo-endotelial.
Se produce necroza celulelor reticulo-endoteliale infectate cu eliberarea virusului și o nouă
viremie (viremia secundară) urmată de reinvazia leococitelor.
După faza viremiei secundare întreaga mucoasă respiratorie este afectată de boala cu apariția
tusei ca semn clinic din rujeolă. Pot apărea în formele severe crup, bronșiolita și pneumonie.
Afectarea tractului respirator prin edem și alterarea activității ciliare prdispuse la invazii
secundare bacteriene, rezultând complicații ca otite medii și pneumonii. La primele zile după
generalizarea afectării tractului respirator apare semnul Koplik urmat de erupție, acestea având
mecanisme patogenice similare (la examinarea microscopică a pielii și membranelor mucoase, celule
gigante multinucleate sunt observate atât în epiderm cât și în epiteliul oral).
Este de mult recunoscut că apariția erupției rujeolice coincide temporal cu apariția anticorpilor
serici și reducerea contagiozității bolii.
Explicația actuală a erupției este hipersensibilizarea mediată mai degrabă celular deât prin
imunitate umorală.
Pacienții cu gamaglobulinemie care contactează rujeola, fac erupția. Pacienții cu deficiență în
imunitatea mediată celular pot pe de altă parte să dezvolte pneumonia rujeolică cu celule gigante
(Hechts) fără erupție după expunerea la rujeolă și vaccinul rujeolic.
În ultimele 24-48 de ore ale perioadei prodormale, apare semnul lui Koplik, patognomonic
pentru rujeolă, dar este prezent numai în 80-90% din cazuri: micropapule albicioase, izolate sau
grupate, dispuse pe o zonă roșie, de câțiva milimetri. Este localizat pe mucoasa jugulară, gingivita, în
dreptul ultimilor molari sau în jurul gingivomaxilar. Elementele sunt aderente de mucoasă și persistă
încă 2-3 zile după erupție. Sunt înlocuite apoi de o mică depresiune hemoragică înconjurată de o
zonă congestivă (rest de Koplik).
IMUNITATEA
11
După infecție apar anticorpi antiproteine de înveliș (F, H, M) și anticorpi care, în prezența
complementului, produc leziuni secundare. Prezența acestor anticorpi stă la baza diagnosticului
serologic.
La bolnavii cu rujeolă s-a demonstrat prezența limfocitelor T sensibilizate specific la virus.
Persoanele cu deficite pe linia imunității mediate celular au o evoluție progresivă severă.
Interferonii au valori crescute mai ales după vaccinare. După boală, reacțiile tegumentare de
hipersensibilizare tardivă sunt supresate. Vindecarea rujeolei este asociată cu răspuns în anticorpi
serici și secretori, răspuns în interferoni și apariția limfocitelor T sensibilizate.
Imunitatea după boală este solidă și de lungă durată. Nou-născutul este protejat în primele 6
luni de anticorpii materni pe care îi primește pasiv transplacentar. Rujeola induce imunodepresie care
debutează cu 1-2 zile înaintea erupției și persistă 1-6 săptămâni. Această imunodepresie favorizează
suprainfecțiile oportuniste bacteriene, inclusiv tuberculoase, parazitare, micotice și virale, adesea
grave, mai ales la copiii malnutriți din țările subdezvoltate.
TABLOUL CLINIC
Incubaţia în medii este de 10 zile (cu variaţii între 8 şi 11 zile), fiind una din perioadele de
incubaţie cele mai fixe. Poate fi prelungită pănă la 21-28 de zile, dacă în cursul acestei perioade s-a
administrat gammaglobulină.
a) Perioada de invazie ( stadiul preeruptiv, perioada catarală ).
Această perioadă durează 3-4 zile, pănă la apariţia erupţiei. Debutul este gradat (şi nu brusc ca
în scarlatină ), cu febră care creşte treptat la 38 0-390C, insoţită de cefalee, indispoziţie şi de fenomene
catarale conjunctivale şi ale căilor respiratorii superioare.
Caterul conjunctival este exprimat prin : conjunctivite roşii, pleoape umflate, ochi
lacramoşi;este insoţit adesea de fotofobie.
Catarul căilor respiratorii este localizat iniţial la nazofaringe şi laringe. Bolnavul strănută şi
prezintă o secreţie nazală, abundentă, seromucoasă sau mucopurulentă, care irită narinele, insoţită
uneori de epistaxis. Catarul ocular şi nazal dau feţei bolnavului un “facies de copil plâns”. Catarul se
extinde apoi la laringe, instalându-se laringita exprimată prin voce aspră, răguşită, tuse uscată
supărătoare. Catarul laringean poate fi mai accentuat, luând aspectul unei laringite obstruante (crup
rujeolic). Către sfârşitul perioadei de invazie, catarul se extinde descendent sub forma unei
traheobronşite acute.
Examene radiologice efectuate sistematic în această perioadă pun în evidenţă, în peste jumatate
din cazuri, imagini de pneumonie interstiţială.
12
Cavitatea bucală . Din primele zile de boală, mucoasa bucală este congestionată, mai ales în
fundul gurii. Pe acest fond hiperemiat, se observă pete intens congestive, uneori chiar hemoragice.
Petele sunt de dimensiuni mici (3-5 mm în diametru), cu contur neregulat, fiind fregvente pe vălul
palatin şi în fundul gâtului. Limba este saburală, dar roşie pe margini cu tendinţe de descuamare în
zilele următoare
Semnul Koplik, modificare caracteristică rujeolei în această perioadă; este constituit din căteva
(uneori numeroase) micropapule albe sau de culoare albastru deschis, izolate sau în mici grupuri,
aşezate pe o zona roşie, cu un diametru de câţiva milimetri. Aceste micropapule sunt situate pe
mucoasa jugală, lângă ultimii molari, mai rar pe gingii, în şanţul jugomaxilar şi excepţional în alte
părţi (mucoasa nazală). Ele au fost comparate cu grăunţele de griş sau cu mici stropituri de var,
presărate pe o suprafaţă congestionată. Aceste puncte reliefate se datoresc unor îngroşări epiteliale,
fiind destul de aderente de mucoasă.
Semnul Koplik apare din perioada de invazie, de obicei in a 2-a zi şi persistă câteva zile,
cuprinzând şi 2-3 zile din perioada eruptivă, apoi dispar începând cu punctele albicioase, care lasă în
loc un punct hemoragic pe o areolă congestivă (,,rest de Koplik”). Semnul Koplik are o mare valoare
în diagnosticul precoce al rujeolei, putând fi considerat chiar patognomonic pentru această boală.
Ganglionii limfatici, mai ales cei cervicali, sunt usor măriti.
b) Perioada eruptivă. Febra, care la sfârşitul perioadei de invazie avusese o tendinţă de scădere,
creşte din nou şi mai mult, realizând astfelo curbă febrilă cu aspect difazic, asemănătoare cu aceea
din alte boli virale (gripă, poliomelită).
Simptome generale şi nervoase- indispoziţie, agitaţie, insomnie, chiar delir, se accentuează.
Erupţia apare concomitent cu această exacerbare a simtomatologiei generale.
Erupţia rujeolică apare, de obicei, în cursul nopţii, astfel încât este descoperită dimineaţa.
Primele pete apar înapoia urechilor şi pe ceafă, pe frunte şi obraji, coborând spre gât. A 2-a zi,
erupţia se extinde pe torace şi pe pădăcina membrelor, pentru ca in a 3-a zi, să cuprinda în întregime
trunchiul şi extremitătile membrelor. Erupţia are deci un caracter descendent şi centrifug,
generalizarea fiind desăvârşită de obicei în a 3-a zi. Uneori, erupţia ,,iese” mai greu, generalizându-
se în 4-5 zile .
Erupţia rujeolică este constituită din macule congestive (dispar la presiune), de culoare roz, la
început mici ( diamedrul de câţiva mm) putând rămăne ca atare (erupţie micromaculoasă) sau
crescând în suprafaţă ( de 1-3 cm în diametru ), cu margini neregulate, sau uşor dinţate ( erupţia
macromaculoasă).
Petele uşor reliefate si catifelate la pipăit sunt isolate, dar de obicei confluiază, lăsând pe
alocuri porţiuni de piele sănătoasă, ca niste insule cu contur neregulat. Acest aspect este vizibil mai
13
ales pe fese, unde erupţia este mai puţin accentuată, chiar în cazul unei erupţii intens confluiente. În
general, pielea capătă un aspect pătat, ca şi cum ar fi stropită cu o culoare roşie. Erupţia poate fi uşor
pruriginoasă.
Dupa 2-3 zile, elementele eruptive pălesc şi dispar, în ordinea în care au apărut, lăsând in urma
lor, timp de câteva zile, pete gălbui- cafenii, cu valoare diagnostică retrospectivă. Acest aspect
residual este mai intens, când eruptia a fost hemoragică, (mult pigment sanguine extravazat). De
obicei, urmează o descuamaţie fină, furfuracee.
c) Perioada posteruptivă (convalescenţa). În rujeola necomplicată, temperatura revine la
normal, odată cu pălirea şi ştergerea elementelor eruptive, iar bolnavul îşi recapătă treptat starea
anterioară. În această perioadă, convalescentul este expus la variate complicaţii bacteriene.
Evoluţia rujeolei este de obicei benignă, decurgând fără, sau cu puţine complicaţii, mai ales la
copii în stare de nutriţie normală şi în condiţii de bună îngrijire.
În epidemii mari, mai ales în regiunile cu populaţie subnutrită şi cu rezistenţă scăzută, rujeola
se îndrăţeşte de complicaţii.
Complicaţii mai frecvente, la copii sub 2 ani, la rahitici, la distrofici, sau la cei cu focare
infecţioase preexistente, apar nu numai în cursul bolii, dar deseori către sfârşitul acesteia şi în
convalescenţă.
Peste 90% din cazurile mortale de rujeolă sunt datorate complicaţiilor. Etiopatogenia
complicatiilor este complexă, contribuind îndeosebi la scăderea rezistenţei generale (anergia
rujeotică) şi a celei locale (mucoasa respirator şi a cavităţilor adiacente respiratorii- urechea medie,
sinusuri), prin leziunile inflamatorii provocate de virusul rujeolic. Se deschid, astfel numeroase porţi
de intrare pentru suprainfecţii bacteriene. Majoritatea complicaţiilor sunt deci bacteriene, survenind
pe un teren preparat de acţiunea virusului rujeolic. Ele pot fi favorizate de factori de mediu externi
(spitalizare în saloane commune, îngrijiri insuficiente). Unele complicaţii sunt determinate chiar de
virusul rujeolic (laringita, pneumonia interstiţială, encefalita.
Complicaţii ale aparatului respirator.
Aparatul respirator prezintă cele mai frecvente complicaţii in rujeolă:
1. Pneumonia interstiţială rujeolică poate fi pusă în evidentă chiar din perioada prodromală.
Acestă pneumonie este de o deosebită gravitate la copii sub 2 ani, când se prezintă sub forma difuză
şi bilaterală, cu simtome funcţionale severe (dispnee şi cianoză ) şi evoluţie gravă.
2. Pneumonia cu celule gigante este severă. Apare, de asemenea, la copii cu imunitate alterată,
prin tratamente prelungite cu imunosupresive, sau la suferinzi de leucoze.
14
3. Pneumonia şi bronchopneumonia prin suprainfecţie bacteriană (stafilococ, pneumococ, bacil
gramnegativ) sunt frecvente (7-50% din cazuri). Deseori, au un caracter trenant, probabil din cauza
componenţei virale subdiacente; cel mai adesea sunt pneumonii mixte.
4. Abcesul pulmonar şi pleurezia purulentă pot să apară uneori.
5. Bronşita capilară (“catarul sufocant”), manifestate cu dispnee, cianoză şi evoluând de obicei
spre moarte, apare la copii mici.
6.Crupul rujeolic poate fi adesea mixt, prin suprainfecţie bacteriană.
Complicaţii ale sistemului nervos . Sistemul nervos poate fi sediul unor importante complicaţii.
1. Modificările electroencefalografice: par să fie comune in cursul rujeolei, mai frecvente la
începutul erupţiei .Aceste modificari indică o afectare tranzitorie a encefalului, mult mai fregventă
decât o arată manifestările clinice
2. Encefalita rujeolică. Este cea mai gravă complicaţie a rujeolei. Apare de obicei târziu, către
sfârşitul perioadei eruptive sau la începutul convalescenţei. Este o complicaţie rară (frecvenţe de
1/1000 de cazuri de rujeolă), dar de o mare gravitate prin evoluţia letală posibilă şi prin sechelele
neuropsihice pe care le lasă. Debutul este brusc, cu modificări neuropsihice, delir, inconştienţă,
comă, convulsii, etc.
3. Panencefalita subacută sclerozantă (P.E.S.S.). Se apreciază că această boală apare cu o
frecvenţă de 5-10 cazuri pentru fiecare 1.000.000 de cazuri de rujeolă. Riscul apariţiei acestei
panencefalite după vaccinarea cu vaccin rujeolic viu atenuat este practice neglijabilă.
Alte complicaţii:
1. Complicaţii oculare: conjunctivite purulente, ulcer corneeană, panoftalmie
2. Complicaţii bucale (mai ales la copii distrofici, denutriţi, cu rezistenţă scăzută): stomatită
(bacteriană, sau micotică), amigdalită.
3. Otita medie supurată. Apare în circa 10% din cazuri fiind urmată adesea de mastoidită.
4. Miocardita. Este exprimată prin modificări EKG,tranzitorii , care se constată în 0,5 –33%
din cazuri.
5. Complicaţii digestive : gastroenteritele ( enantemul rujeolic al mucoasei digestive
favorizează dezvoltarea unor infecţii bacteriene , sau redeşteptarea unei infecţii dizinterice prezentă
până atunci sub fomă latentă sau ca stare de purtător ).
Rujeola şi sarcina: rujeola, apărută în primele trei luni de sarcină, poate provoca malformaţii
congenitale la făt. Riscul de malformaţii se apreciază la 50% pentru rujeola apărută în prima lună de
sarcină, scăzând apoi în lunile următoare. Moartea fetală şi naşterile premature rămân pe primul plan
în lunile următoare.
15
DIAGNOSTICUL POZITIV ȘI CEL DIFERENȚIAL
Diagnosticul pozitiv al rujeolei este, în general, uşor. Pentru aceasta se folosesc date
epidemiologice ( lipsa rujeolei din antecedente, contact infecţios cu 10 –12 zile înainte ), semne
clinice ( catar oculo-respirator intens, facies plângător, enantem bucal, semnul Koplik, erupţie
caracteristică) şi date de laborator ( leucopenie). Examenul citologic al secreţiei nazale prin care se
pun în evidenţă celulele gigante, multinucleate, caracteristice rujeolei, are valoare diagnostică mai
ales în perioada prodromală a bolii.
Izolarea virusului rujeolic nu constituie o metodă uzuală de diagnostic. Reacţiile serologice,
care permit un diagnostic sigur, punând în evidenţă prezenţa şi tritrul anticorpilor, sunt următoarele:
reacţia de hemaglutinoinhibare, reacţia de fixare a complementului, reacţia de neutralizare.
Diagnosticul diferenţial. În stadiul preeruptiv, rujeola poate fi confundată cu variate viroze
respiratorii ( gripă, adenoviroze, guturai),de care trebuie diferenţiată prin anamneză epidemiologică,
enantemul bucal şi semnul Koplik.
În stadiul eruptiv diagnosticul diferenţial se face cu următoarele boli :
- scarlatina (angină, absenţa catarului respirator, topografia şi caracterul sunt deosebite,
paloare circumorală) ;
- rubeola ( erupţia este roz şi de scurtă durată, adenopatii evidente, evoluţie uşoară ) ;
- varicela ( caracterul veziculos al erupţiei ).
FORME CLINICE
După aspectul erupției:
Rujeola cu erupție reliefată
Rujeola cu erupție militară
Rujeola cu erupție buloasă
Rujeola cu erupție purpurică
Rujeola cu erupție confluentă
Rujeola modificată sau mitigata (după administrare de gammaglobuline în perioada de
incubație) are aspect atipic, frust, lipsind unele simptome sau apărând într-o formă discretă;
simptomele catarale pot lipsi, iar erupția constă dintr-un număr redus de pete risipite pe corp; aceatsă
formă poate apărea la 3-5 luni de la naștere, la sugarii care mai dețin un rest de imunitate maternă.
Rujeola fără erupție apare la vaccinați sau la cei care au primit un material de imunizare pasivă,
această formă trebuie diagnosticată însă pe baze sigure: clinice, epidemiologice.
După intensitatea simptomatologiei:
16
Rujeola atipică are o perioadă de invazie mai lungă (5-7 zile), sau mai scurtă (1 zi); semnul
Koplik apare tardiv, concomitent cu erupția (probabil prin modificarea organismului; în urma unei
alte boli infecțioase, sau prin unele tratamente medicamentoase administrate la începutul bolii).
Rujeola atipică la imunizați cu vaccin inactivat. La copiii astfel vaccinați, s-a constatat
apariția, la câțiva ani după vaccinare, a unei rujeole atipice și severe (datorată sensibilizării), ceea ce
a condus la renunțarea la acest vaccin.
Rujeola la copiii malnutriți (rujeola tropicală). La copiii subnutriți (în special în regiunile
tropicale din țările în curs de dezvoltare), evoluția rujeolii este deosebit de severă, cu frecvente
complicații și mortalitate mare (până la 50%). La aceștia viremia este persistentă, virusul rujeolic
putând fi izolat până la a-13-a zi. În limfocite, se găsesc cantități mari de antigen viral, iar anticorpii
hemaglutinați și neutralizanți sunt în titru foarte coborât în sânge.
Rujeola hemoragică, , erupție hemoragică, gingivoragii, epistaxis, metroragii, etc. Evoluează
grav, adesea mortal.
Rujeola hipertoxică, apare la copiii mici sub 2 ani, se manifestă cu febră mare, dispnee
accentuată, cianoză, insuficiență circulatorie, din cauza unui catar bronșic intens ( bronșiolită
capilară sau rujeola ”sufocantă”).
După vârstă:
Rujeola este mult mai severă la copilul mic, prin frecvenţa mai mare a complicaţiilor;de peste
7ori prin frecvenţa mai mare a complicaţiilor; de peste 7 ori mai frecvente (87,9%), faţă de copii
mari (12%), mai acelor grave (bronhopneumonii, laringite, encefalite, suprainfecţii bacteriene
sistemice), precum şi printr-o evoluţie mai severă (forme hemoragice, forme hipertoxice mai
frecvente), cu o letalitate de 2,2% (faţă de 0,4 la copii mari). La sugari uneori mai ales în primele 6
luni, rujeola prezintă aspecte atipice (eruptie discretă şi de scurtă durată, febră mică, absenţa
semnului Koplik ).
Adulții fac o rujeolă intensă și suportă greu boala.
CAPITOLUL III
17
PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA ÎNGRIJIREA
PACIENTULUI CU RUJEOLA
3.1. PROCESUL DE NURSING
Definirea diagnosticului de nursing nu este un element nou, începutul l-a făcut Florence
Nightingale în anii 1854-1855.
În ultimele două decenii pe plan mondial, îngrijirile acordate de asistenții medicali au evoluat
considerabil în materie de responsabilitate.
Pacientul și procesul de nursing
Diagnosticul de îngrijiri format din trei părți utilizează formula P.E.S.:
P – probleme de dependență;
E – etiologia sau cauza
S – semnele prin care se manifestă
Efectuarea lucrărilor de îngrijire trebuie să se bazeze pe toate acele
considerente ce formează baza acțiunilor asistentei medicale – nursei. Astfel se introduce în
codul îngrijitorilor conceptul de ”muncă metodică”, muncă desfășurată într-o manieră bine fondată
pentru a atinge într-un mod cât mai eficient scopul produs.
Etapele procesului de nursing
Procesul de nursing este o metodă organizată și sitematică care permite acordarea de îngrijiri
individuale. Demersul de îngrijire este centrat pe reacții particulare ale fiecărui individ (sau grup de
indivizi) la o modificare reală sau potențial de sănătate. Procesul de îngrijire cuprinde 5 etape:
Culegerea de date;
Analiza și interpretarea lor;
Planificarea îngrijirilor;
Realizarea intervențiilor;
Evaluarea
3.1.1 CULEGEREA DE DATE

Este faza inițială, debutul procesului de îngrijire de la care începe derularea acestui demers. Se
poate spune că ea ne informează asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferinței, asupra obiceiurilor
sale de viață și asupra stării de satisfacere a nevoilor fundamentale.
Deci , începând de la sosirea pacientului în spital sau în momentul contactului inițial cu
pacientul începem să culegem informații:
Date obiective – observate de asistenta medicală despre pacient;
18
Date subiective – expuse de pacient;
Date conținând informații trecute;
Date conținând informații actuale;
Date legate de viața pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul sau ori de mediul înconjurător
Toate informațiile culese pot fi grupate în:
Date relative stabile:
Informații generale: nume, vârsta, sex, stare civilă etc.;
Caracteristici individuale: rasă, limbă, religie etc.;
Gusturi personale și obiceiuri: ritm de viață etc.;
Evenimente biografice legate de sănătate: boli anterioare, intervenții chirurgicale, accidente
etc.;
Elemente fizice și reacționale: grupe sangunine, alergii etc.;
Rețeua de susținere a pacientului: familie, prieteni, etc.
Date variabile:
Sunt date în continuă evoluție, schimbare și care cere o constantă reevaluare din partea
asistentei medicale:
T0, T.A., R, P;
Apetit sau anorexie
Informații, infecții
Alergie, oboseală;
Capacitatea de comunicare etc.
Culegere de date= INTERVIUL – se bazează pe abilitatea asistentei
medicale de a stabili o comunicare eficace și clară, de a manifesta un comportament care să
reflecte:
 atitudinea de acceptare;
 capacitatea de ascultare;
 atitudine de respect;
 capacitate de ocupație
Asistenta medicală demonstrează acest comportament prin:
 menținerea unui contact visual – expresie (mimica) senină a feței (surâzătoare);
 printr-o poziție comodă și limbaj care dovedesc dorința de a-l asculta și de a-i ușura
urmărirea interesului;
 abilitățile asistentei de a facilita interesul;
19
 abilitatea de a pune întrebări adecvate ( întrebările pot fi închise sau deschise;
întrebările închise aduc un răspuns limitat prin ”da” sau ”nu”, iar întrebările deschise
permit pacientului să se exprime și pot fi: de tip narativ- ex: ”povestiți-mi ce s-a
întâmplat”, de tip descriptiv – ex: ”descrieți-mi......”, de tip de calificare – ex: ”de ce nu
mâncați niciodată...?”)
 abilitatea de a readuce pecientul la răspunsurile necesare;
 abilitatea de a face o sinteză;
 abilitatea de a confirma percepțiile sale în legătură cu pacientul;
 abilitatea de a aplica o ascultare activă: prin repetarea ultimei părți din fraza
pacientului, prin extragerea și reformularea conținutului emotiv din enunțul pacientului.
INTERVIUL este deci instrumental prin excelenta personalizare a îngrijirilor.
Informațiile sunt date:
 direct – de către pacient
 indirect – de către aparținătorii acestuia;
Toate aceste date sunt la dispoziția întregii echipe de îngrijire și constituie un proces de lucru
în procesul de îngrijire, care trebuie să fie adus la zi cu regularitate, în funcție de evoluția stării
pacientului.
3.1.2. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

Pentru ca datele culese să poată orienta asistenta medicală spre intervenții individualizate este
important ca ele să fie analizate și interpretate. Aceasta presupune identificarea nevoilor specifice ale
P, nu numai a celor care caracterizează orice ființă umană.
Analiza datelor se face prin:
 examinarea datelor;
 clasificarea datelor: date de independență; date de dependență;
 stabilirea problemelor de îngrijire;
 recunoașterea legăturilor și a priorităților.
Analiza presupune, de asemenea, regruparea datelor la fiecare din cele 14 nevoi fundamentale.
Interpretarea datelor înseamnă a da un sens, a explica originea sau cauza problemei de
dependență, adicaă a defini sursele de dificultate.
Analiza și interpretarea datelor vor conduce asistenta medicală la stabilirea diagnosticului de
îngrijire.
În studiile de caz prezentate de mine, nevoile afectate sunt:
20
Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale.
Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele.
Nevoia de a bea și a mânca.
Nevoia de a elimina.
Nevoia de a respira.
Nevoia de a dormi și a se odihni.
Nevoia de a comunica.
Diagnosticul de nursing
Este forma simplă și precisă care descrie răspunsul (reacția) persoanei la o problemă de
sănătate. El constituie o judecată practică bazată pe colectarea și analiza datelor și servește de pivot
la planificarea îngrijirilor.
Diagnosticul de îngrijire relevă rolul autonom al asistentei. Diagnosticul de îngrijire este
format din:
Problema de dependență a persoanei care exprimă o dificultate trăită de persoană, un
comportament sau o atitudine nefavorabilă sănătății sau stisfacerii nevoilor sale (”alterarea nevoii”);
Cauza problemei de dependență – etiologia problemei, adică a sursei de dificultate (”din
cauza”);
Semne și simptome (”manifestată prin”).
Există 3 tipuri de diagnostice de îngrijire:
 diagnostic actual – când manifestările de dependență sunt prezente, observabile;
 diagnostic potențial – când o problemă poate surveni;
 diagnostic posibil – prezența problemei nu este sigură.
Diagnostic de nursing actual

Nevoia afectată Diagnostic de nursing actual
1 Nevoia de a menține temperatura Alterarea nevoii datorită hipertemiei
corpului în limite normale manifestată prin febra (390C) și diaforeză)
2 Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a Alterarea nevoii datorită alterării
proteja tegumentele și mucoasele
3 Nevoia de a bea și a mânca Alterarea nevoii datorită alimentației
insuficiente calitativ și cantitativ manifestată prin
inapetență
21
4 Nevoia de a elimina Alterarea nevoii datorită constipației
manifestată prin crampe abdominale și balonare
5 Nevoia de a respira Alterarea nevoii datorită febrei și dificultăți
de a respira manifestată prin tuse
6 Nevoia de a dormi și a se odihni Alterarea nevoii datorită agitației
manifestată prin ore insuficiente de somn
7 Nevoia de a comunica Alterarea nevoii datorită comunicării
insuficiente la nivel afectiv manifestată prin
dificultate în a-și exprima sentimentele, dorințele,
emoțiile
Diagnostic de nursing potențial

1 Probabilitatea alterării nevoii de a menține temperatura corpului în limite
2 Probabilitatea alterării nevoii de a fi curat, îngrijit, de a proteja
3 Probabilitatea alterării nevoii de a bea și a mânca manifestată prin deshidratare
3.1.3. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR

Stabilirea obiectivelor
Un obiectiv de îngrijire poate fi definit astfel:
 descrierea unui comportament pe care-l așteptăm de la pacient;
 un rezultat pe care dorim să îl obținem în urma investigațiilor. Acest rezultat definește
comportamentul scontat al pacientului, un comportament care se dorește să se vadă în
manifestările pacientului (reacții specific prevăzute). Pacientul și familia trebuie incluși
în acest proces de stabilire a obiectivului.
Obiectivul de îngrijire vizează deci atitudinea, comportamentul sau acțiunea pacientului însuși
(sau a familiei, a grupului și colectivității). Pentru aceasta, asistenta trebuie să formuleze obiectivele
pornind de la sistemul S.P.I.R.O.:
S= specificitate: cine face acțiunea?
P= performanța: ce face pacientul? ce se poate face pentru pacient?
I= implicare: cum se face acțiunea?
22
Nr.crt. Nevoia afectată Obiectiv
1 Nevoia de a menține Pacientul să prezinte temperatura
temperatura corpului în limite normală în următoarele 6h.
normale
2 Nevoia de a fi curat, îngrijit, de Pacientul să prezinte tegumentele
a proteja tegumentele și mucoasele integre în termen de 3 zile.
3 Nevoia de a bea și a mânca Pacientul să alimenteze.
4 Nevoia de a elimina Pacientul să aibă tranzit intestinal.
5 Nevoia de a respira Pacientul să poată respira
corespunzător în următoarele 6h.
6 Nevoia de a dormi și a se Pacientul să prezinte un număr de ore
odihni de somn corespunzător vârstei sale în
următoarele 12h.
7 Nevoia de a comunica Obținerea unei relații de încredere ,
asistentă-pacient în următoarele 24h.
R= realism: în ce măsură se poate face acțiunea?

O= observabil: când?
3.1.4. REALIZAREA (APLICAREA) ÎNGRIJIRILOR

Aplicarea îngrijirilor constituie momentul realizării conștiente și voluntare a intervențiilor
planificate pentru a obține rezultatul așteptat.
Aplicarea în practică are ca scop să ajute pacientul să-și mențină sau să-și recapete
independența sau un oarecare nivel de independență
În aplicarea în practică a intervențiilor sunt antrenați: pacientul, asistenta medicală, echipa de
îngrijire, familia (aparținătorii). Implicarea acestora are ca sop de a reduce sau a elimina cauza
problemei.
În opinia Virginiei Henderson, îngrijirile trebuie să fie de suplinire în satisfacerea nevoilor
fundamentale.
Relația asistent-pacient trebuie să urmărească stabilirea unei comunicații:
 funcțională – ușurarea dialogurilor cotidiene;
 pedagogică – învățarea = transmiterea informațiilor necesare prevenirii, reabilitării atât
fizic cât și psihic a pacientului;
23
 terapeutică – stabilirea între asistenta medicală și pacient a unei relații de : acceptare
reciprocă, atitudine de respect, căldură, înțelegere empatică față de pacient.
Trebuie să se țină cont de faptul că, cu cât starea pacientului este mai critică, cu atât anxietatea
și durerea sunt mai mari și el are nevoie, cu atât mai mult, de suport și înțelegere din partea asistentei
medicale.
În munca sa cu pacientul, asistenta trebuie să comunice cu el în multiple circumstanțe:
 atunci când acesta ajunge la spital;
 atunci când se face interviul pentru culegerea de date;
 atunci când se execută îngrijirile zilnice, moment în care asistenta trebuie să explice
totul pacientului, astfel ca el sî fie informat despre: tratamente, examenele și
investigațiile care trebuie să le suporte.
Intervenții
Pentru diminuarea și reducerea febrei:
 se aplică comprese hipotermizate de 2-3 ori pe zi, pe frunte, pe torace, la nivelul
membrelor ( temperatura acestor comprese să fie cu 1-20 mai mică decât temperatura
corpului;
 se aerisește camera de 3-4 ori pe zi câte 15 minute în cazul frisoanelor;
 se acoperă pacientul cu încă 2 pături în plus;
 se administrează medicația prescrisă de medic;
 antitermică (aspirină 3 x 1 tabletă/zi);
 antimicrobiană (penicilina G 2 x 1 000 000 u/zi
 algocalmin (1-2 tablete)
Pentru diminuarea obstrucției căilor respiratorii, tusei:
 se umidifică aerul prin punerea unor vase cu apă pe calorifere sau prin fierberea pe
reșou a unei infuzii de mușețel;
 se aerisește salonul, se hidratează pacientul (pentru a favoriza eliminarea secrețiilor);
 se administrează medicația prescrisă: rinosept (2-4 tablete/zi), faringosept (2-4
tablete/zi), antitusivă – codeină fosfat (3 tablete/zi), antiinflamator HHC (100mg/zi în
perfuzie de glucoză 10%) pentru prevenirea deshidratării;
 se oferă pacientului lichide (2500-3000 ml/zi) – ceai, sucuri naturale, zeamă de compot,
fructe
Pentru prevenirea infecției mucoaselor și tegumentelor:
 se spală ochii pacientului de 1-2 ori /zi cu ceai de mușețel (cu compresă sterilă);
24
 la indicația medicului se instilează, de 3 ori pe zi, câte o picătură de clorocid în sacul
conjunctival.
 Se asistă asupra igienei cavității bucale prin:
 spălarea dinților;
 gargară cu ceai de mușețel;
 curățarea corectă a cavității nazale și protecția narinelor prin aplicarea de creme simple;
 se efectuează toaleta pe regiuni – comprese umezite cu apă alcoolizată;
 baia generală este permisă doar în perioada de convalescență
Prevenirea complicațiilor se realizează prin:
 creșterea rezistenței organismului (repaus, dietă);
 izolarea pacientului de alți pacienți cu alte boli;
 respectarea condițiilor de igienă personală și a mediului ambiant.
Intervenții
Nr.crt Planificare Execuție
.
1 Scăderea temperaturii prin: -aspirină 2 x 1 tb/zi
-paracetamol 2 x 1 tb/zi
2 Dipariția maculelor și -asigurarea unei lenjerii curate de pat și de corp
pruritului. Pacientul să nu prezinte -igiena riguroasă a tegumentelor pentru
infecții la nivelul tegumentelor. profilaxia infecțiilor bacteriene
3 Pacientul să consume cel -încurajarea pacientului să consume mai multe
puțin 1,5 l/zi lichide și să se poată lichide (apă, suc de fructe, ceai) pentru a înlocui
alimenta. lichidele pierdute prin transpirație și căldură din
episoadele febrile;
-explică pacientului importanța unei alimentații
corespunzătoare vârstei
4 Combaterea constipației -2 supozitoare/zi intrarectal
5 Administrarea medicației -codeină fosfat 3x 1 tb/zi
-penicilină G 2 x 1 000 000 u/zi I.M.
6 Psihoterapie -explică pacientului importanța odihnei
(fenobarbital 1 tb/zi)
25
3.1.5. EVALUAREA ÎNGRIJIRILOR
Evaluarea constă în a aduce o apreciere (o judecată) asupra progresului pacientului în raport cu
intervențiile asistentei.
Evaluarea este o condiție absolută a calității îngrijirilor. Dacă intervențiile planificte nu și-au
atins scopul lor, atunci trebuie să știm de ce nu avem rezultatul scontat și trebuie să știm cum să
corectăm situația.
Evaluarea trebuie să se facă cu regularitate, la diverse intervale. Un obiect indică, în general, în
ce timp trebuie să se facă evaluarea.
Ce se evaluează?
Există mai multe metode de a determina ceea ce trebuie evaluat. Ne preocupăm după 2 aspecte:
Rezultatul obținut sau schimbarea observată;
Satisfacția pacientului însuși.
Evaluarea nu ar fi completă fără o evaluare a întregului proces urmat. Această evaluare este
necesară atunci când situația pare să stagneze, când nu se văd rezultate.
Cum se face evaluarea?
Evaluarea se face pornind de la un punct de referință care de fapt este obiectivul îngrijirilor.
Nr.Crt. Obiectiv Evaluare
1 Pacientul să prezinte tegumentele Pacientul prezintă mucoase și

tegumente integre
2 Pacinetul să prezinte temperatura normală Pacientul prezintă temperatura
în următoarele 6h corpului în limitele normale
(T=37,50C)
3 Pacientul să se alimenteze și să hidrateze Pacientul a mâncat și a
corespunzător în 48h consumat 1,5 l lichide/zi
4 Pacientul să poată respira corespunzător în R=19 R/min.
următoarele 6h (R=24 R/min.)
5 Pacientul să aibă tranzit intestinal normal în Pacientul a avut 2 scaune
24h normale
6 Pacientul să prezinte un număr de ore de Pacientul a dormit 8h/noapte
26
somn corespunzător vârstei sale în 12h
7 Obținerea unei relații asistentă – pacient în Evoluție favorabilă
următoarele 24h
3.2. CULEGEREA DE DATE ÎN RUJEOLĂ

Etilogia:
Este un virus din familia paramixovirusilor, numit virus rujeolic (morbillivirus – înrudit cu
virusul care produce jigodia la câine). Este puțin rezistent în mediul exterior, astfel că aerisirea
asigură în 30 de minute distrugerea lui.
Epidemiologie:
Răspândirea bolii este universală, indicele de contagiozitate este mare (peste 95%).Izvorul de
infecție: este omul bolnav.
Contagiunea: se face direct, aerogen, mai rar prin obiecte de curând contaminate.
Pătrunderea:
Se face prin mucoasa respiratorie superioară și prin mucoasa conjunctivală.
Receptivitatea:
Este universală, dar se epuizează în primii ani de viață, fie prin trecerea prin boală, care lasă
imunitate durabilă, fie prin vaccinare. În primele 3-6 luni de viață, sugarul este protejat prin
transferul anticorpilor materni.
Rujeola se desfășoară enderno-epidermic, este sezonieră (anotimp rece), multianuală. Vârsta
incidenței maime – 3-5 ani.
Perioada de incubație:
 este oarecum fixă – 10 zile (limita 8-11 zile);
 se poate prelungi până la 4 săptămâni la cei care au primit imunoglobuline
Debutul bolii:
Este gradat, mai puțin brusc. Se împarte în 3 perioade: perioada preeruptivă sau catarală,
perioada eruptivă, perioada de convalescență.
Perioada preeruptivă sau catarală:
 durează 3-4 zile, pănă la apariţia erupţiei;
 debutul este gradat (şi nu brusc ca în scarlatină ), cu febră care creşte treptat la 38 0-
390C, insoţită de cefalee, indispoziţie şi de fenomene catarale conjunctivale şi ale căilor
respiratorii superioare.
Perioada eruptivă:
27
 durează 3 zile;
 este însoțită de creșterea mare a febrei;
 erupția începe la față (după urechi, pe frunte și obraji) în prima zi – exantem; a doua zi
cuprinde trunchiul și rădăcina membrelor; a treia zi se întinde și la extremități;
 erupția este maculo-papuloasă, nu produce prurit.
Perioada de convalescență:
 durează 3 zile, dacă nu apar complicații;
 dispar catarul și febra;
 erupția pălește (din roșu devine galbenă);
 reluarea apetitului și reintrarea în normal
Manifestări de dependență actuale:
 inapetență (lipsa poftei de mâncare);
 febra (39 grade);
 agitație, anxietate, indispoziție;
 cefalee, amețeli, tuse;
 diaforeză;
 astenie;
 dificultate de a dormi;
 semne de deshidratare;
 probleme de tranzit intestinal – constipație;
 macule congestive situate retroarticular: gât, față, memebre și trunchi;
 prurit intens în zona gâtului și retroarticular
CAZUL NR. 1
NUME: G
PRENUME: R
VÂRSTĂ: 15 ani
SEX: F
LIMBA VORBITĂ: Română
DOMICILIU: Alexandria
OCUPAȚIE: Elevă
28
DATA PREZENTĂRII: 22-06-2022 la Camera de gardă a Spitalului de Boli
Infecţioase Vedea Alexandria acuzând:
 febră (390C);
 diaforeză;
 cefalee;
 tuse;
 ameţeli;
 indispoziţie
CAZUL NR. 2
NUME: O
PRENUME: S
VÂRSTĂ: 11 ani
SEX: F
OCUPAȚIE: Elevă
Infecţioase Vedea Alexandria însoţită de părinţi.
În momentul culegerii de date, pacienta prezintă:
 erupţie cutanată alcătuită din macule de diferite mărimi situate retroauricular şi la
nivelul gâtului;
 prurit intens în zona gâtului şi retroauricular;
 inapetenţă, consumă doar fructe;
 anxietate, agitaţie;
 diaree (scaune lichide – 3/ zi);
CAZUL NR. 3
NUME: R
PRENUME: B
VÂRSTĂ: 14 ani
29
SEX: M
OCUPAȚIE: Elev clasa a-VI-a
Infecţioase Vedea Alexandria însoţit de mama sa
În momentul culegerii de date, pacientul prezintă următoarele simptome:
 febră (38,40C);
 agitaţie;
 probleme de tranzit intestinal ( constipaţie);
 inapentenţă ( lipsa poftei de mâncare) ;
 semne de deshidratare ( piele aspră la atingere;
 câteva macule situate retroauricular.
Manifestări de dependenţă potenţiale.

Cele mai frecvente complicaţii cuprind tractul respirator şi sistemul nervos central. Atacul
tractului respirator este rezultatul acţiunii virusului rujeolic, iar suprainfecţiile bacterienepot cuprinde
orice arie respiratorie, fiind secundar leziunilor locale produse de virus şi depresiunii imunităţii
celulare.
Evidenţierea radiologică a pneumoniei este frecventă chiar în rujeola necomplicată.
Bronhopneumoniile sunt responsabile de 60% din decesele la sugarii cu rujeolă, în timp ce
decesele prin rujeolă sunt frecvente la copiii în vârstă de 10-14 ani.
Clasificarea complicaţiilor rujeolei:
Legate de malnutriţia protein-calorică (MPC):
 pneumonia cu celule gigante Hecht, cu evoluţie frecvent lentă;
 emfizemul cervico-mediastinal – cu origine în emfizemul pulmonar, legat de
multiplicarea virală şi migrarea de-a lungul pediculilor vasculo-bronşici în mediastin şi
teritoriul subcutanat cervico-toracic;
 keratina rujeolică punctată, apoi ulceroasă, cauza importantă de cecitate;
 encefalită cu incluzii.
Complicaţiile secundare imunodepresiei rujeolice:
 suprainfecţie oportunistă poseruptivă ( 5 zile de la debutul erupţiei, 9 zile de boală şi 19
zile de la contagiune);
30
 bacteriene – majoritatea pulmonare: bronhopneumonii, stafilococii buloase;
 pleuropulmonare – piopneumotorax;
 otite purulente;
 suprainfecţia keratitei cu drenaj purulent al ochiului;
 septicemii;
 tuberculoză pulmonară;
 virale – infecţie herpetică frecventă şi severă;
 stomatite veziculoase febrile;
 keratite dendritice extensive, bilaterale, corneene;
 herpes diserninat, esofagian sau multivisceral;
 suprainfecţii cu adenovirus;
 amibiază – colite multiulceroase amibiene;
 abcese hepatice
 candidoza digestivă – florida micoză oportunistă curentă.
Complicaţii neurologice:
În encefalomielita acută, antigenul CD 8 ( limfocite T CD 8) este crescut în lichidul cefalo-
rahidian traducând activarea celulelor efectoare citotoxice, asemenea celulelor autologe formatoare
de mielină. S-au demonstrat similitudini între secvenţle polipeptidice ale virsului rujeolic şi proteina
bazică a mielinei.
Anomalii EEG se observă la 50% dintre bolnavii de rujeolă, fără simptomatologie sugestivă de
afectare cerebrală, ccea ce pledează pentru invazia virală a SNC în cursul bolii, deşi numai 1/1000
până la 1/2000 de bolnavi dezvoltă semne clinice de encefalită. Virusul rujeolic a fost izolat prin
cocultivare din creierul bolnavilor decedaţi cu encefalită rujeolică. Incidenţa encefalitei rujeolice la
copiii vaccinaţi cu virus viu atenuat este de 1/1milion. Clasic, se consideră că encefalita rujeolică are
ca mecanism patogenic hipersensibilizarea ţsutului cerebral la virusul rujeolic, iar aceasta poate fi
îndreptată atât împotriva antigenului viral, cât şi a antigenului cerebral al gazdei. Leziunile anatomo-
patologice cuprind demielinizarea, glioza şi infiltrarea macrofagelor în apropierea pereţilor vasculari.
Ele sunt similare encefalomielitei alergice experimentale, cu răspuns imun la proteina mielinică
bazică şi distrugerea mielinei care se demonstrează la 50% dintre bolnavi.
CAPITOLUL IV
31
EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE ÎN BOLI LEINFECTO-
CONTAGIOASE
Pacientul şi familia vor fi informaţi despre boală, transmiterea ei, prevenire şi tratament.
Pacientul se izolează pentru a nu transmite infecţia sau/şi pentru a-i proteja pe cei care au
rezistenţă scăzută.
Persoanele care intră în contact cu pacientul trebuie să poarte mască şi halat, trebuie să-şi spele
mâinile înainte de intrarea în camera pacientului şi la ieşire, sau după un contact cu un obiect sau
material contaminat şi potenţial infecţios.
Se evită răspândirea microbilor în aer:
 se sfătuieşte pacientul să-şi acopere gura şi nasul cu o batistă, atunci când strănută, să
folosească batiste de hârtie – pentru tuse şi expectoraţie, acestea se aruncă după folosire
într-un recipient prevăzut aproape de patul pacinetului;
 se folosesc metode umede de curăţenie (îndepărtarea prafului, se evită scuturarea
lenjeriei în cameră;
 se aeriseşte camera de mai multe ori pe zi.
PROFILAXIA ŞI COMBATEREA RUJEOLEI

Faţă de marea ei răspândire, prevenirea rujeolei constituie o problemă însemnată. Deoarece
măsurile de izolare nu pot împiedica răspândirea bolii, profilaxia rujeolei se bazează pe imunizarea
pasivă şi mai ales, pe imunizarea activă.
Măsuri la ivirea unui caz.
Izolarea (la domiciliu sau la spital ) se face de la primele semne de boală până la 6 zile după
apariţia erupţiei.
Dezinfecţia continuă, şi cea terminală, a camerei bolnavului sunt necesare. Suspecţii sunt
izolaţi până la precizarea diagnosticului. Carantina contacţilor este necesară, deşi dificil de realizat în
practică. Se aplică în colectivităţile de copii, unde s-a ivit un caz, prin interzicerea intrării de noi
copii receptivi şi de vizitatori. Şcolile nu se inchid, însă copiii sunt supuşi unui control medical
zilnic. Copiii-contacţi, la care se cunoaşte data precisă a contactului, pot fi lăsaţi la şcoală primele
zile de incubaţie, după care este recomandabil să fie izolaţi la domiciliu.
Contacţii (copiii mici sub 3 ani vârstă, convalescenţii după alte boli infecţioase, copiii cu boli
debilitare, etc) primesc imonoglobuline “standard” ( gammaglobulină 10% sau 16%) în doză de 0,3
ml/kg corp, din concentratia de 16% (imunizare pasivă). Aplicată în primele 5 zile de la contact,
32
efectul preventiv al gammaglobulinei este sigur. Durata de protecţie se extinde la 3 săptămâni. Dacă
administrarea s-a făcut după a 5-a zi de la contact, efectul este numai de atenuare şi cu atât mai
redus, cu cât administrarea gammaglobulinei s-a făcut în ultimile zile de incubaţie. În locul
gammaglobulinei “standard”, se pot folosi imunoglobuline specifice (imunoglobuline umane
specifice anti-rujeolă), doză de 0,2-0,3 ml/kg corp .
Măsuri de prevenire şi combatere permanente.
Depistarea bolnavilor trebuie făcută cât mai precoce, ca şi izolarea lor (4 zile înainte şi 6 zile
după apariţia erupţiei). Se va evita contactul direct al celor receptivi cu cei bolnavi. Secţiile de
rujeolă din spitale vor fi cât mai riguros separate (conagiozitate mare, transmitere aerogenă).
Protecţia receptivilor se poate realiza prin măsuri de profilaxie specifică (pasivă sau activă)
A. Protecţia prin imunizare pasivă se face cu gammaglobuline”standard” sau specifice, cu efect
de protecţie, dacă se administrează în primele 5 zile de la contact şi cu efect de atenuare, dacă se dau
în următoarele zile de incubaţie. Durata protecţiei este de 3 săptămâni.
B. Protecţia prin imunizare activă. În prezent, prevenirea rujeolei, este, cu succes, asigurată
prin imunizarea în masă cu vaccinul cu virus rujeolic viu atenuat. Introdus în 1963, acest vaccin a
arătat o înaltă eficacitate, determinând o imunitate protectivă în circa 95% din cazuri, reducând
substanţial morbiditatea prin rujeolă (în S.U.A. de la 400.000 de cazuri pe an, la mai puţin de 3000
de cazuri in 1984).
Tratament
Tratamentul rujeolei este simptomatic şi de susţinere. Nu există nici un mijloc de tratament
specific. Gammaglobulinele au numai o valoare preventivă şi nu curativă. După unii administrarea
de gammaglobuline în stadiul prodromal ar scădea frecvenţa complicaţiilor şi întrucâtva gravitatea
bolii.
Rujeola necomplicată se tratează la domiciliu (îngrijiri, igienă, dietă, medicaţie cât mai
simplă); spitalizarea este indicată numai pentru formele severe complicate, sau în situaţii de
necessitate. Repaosul la pat este indicat pentru toată perioada febrilă şi câteva zile după aceea.
Izolarea va fi individuală, excluzându-se ori ce vizită. În spital, pe cât posibil, izolarea se face
întro cameră individuală sau de cel mult 2-3 paturi, evitându-se contactul cu bolnavi cu leziuni
supurative, cu germeni piogeni, cu complicaţii pulmonare, sau cu tuberculoză.
Tehnica aseptică este obligatorie,ca şi dezinfecţia continuă şi cea terminală. Îngrijirea
tegumentelor se face cu loţiuni cu apă alcoolizată (baia este permisă în convalescenţă). Îngrijirea
mucoaselor necesită multă atenţie. Ochii trebuie protejaţi de acţiunea iritativă a luminii şi ţinuţi
curaţi prin spălături zilnice cu ceai de muşeţel călduţ.Cavitatea bucală trebuie curat întreţinută
(gargară cu ceai de muşeţel , apă de gură). Secreţiile se îndepărtează, iar uscăciunea mucoasei se
33
combate printr-o hidratare adecvată şi prin aplicări de comprese umede. Cavităţile nazale se curăţă
de secreţii, iar narinele se ung cu o cremă simplă. Urechile şi mastoidele se controlează atent zilnic.
Dieta constă, în perioada febrilă, din lichide (supe, ceaiuri, limonadă, sucuri de fructe, lapte,
apă minerală, sifon, etc), administrate cu stăruinţă şi grijă, în funcţie de toleranţa gastrică. Vărsăturile
repetate, urmate de deshidratare, necesită o hidratare pe cale parenterală. Imediat ce toleranţa gastrică
permite, dieta se îmbogăţeşte treptat, devenind completă în convalescenţă (fără nici o restricţie ).
Febra se combate cu medicamente antiseptice (Acid acetilsalicilic, Aminofenazonă,
AminofenazonăL supozitoare, Paracetamol comprimate şi supozitoare , Acalor supozitoare) şi cu
împachetări umede. Tusea iritativă supărătoare se tratează cu antitusive (Calmotusin, Codenal ).
Ulterior, se pot da ceaiuri sau siropuri expectorante. Laringita poate fi calmată cu comprese umede şi
calde, inhalaţii şi umidificarea aerului. Împotriva vărsăturilor, se dau poţiuni calmante (cu
novocaină), sau antiseptice (Emetiral). În caz de agitaţie, se poate recurge la doze mici de
antihistaminice hipnotice (Romergan), care se pare că au şi efectul de a atenua erupţia. Vitaminele
sunt indicate numai la cei cu carenţe anterioare(denutriţi, distrofici).
Indicaţiile antibioticelor şi sulfamidelor. Nimic nu justifică folosirea de rutină a substanţelor
antimicrobiene în tratamentul rujeolei. Folosirea acestora în scop “profilactic”, pentru prevenirea
complicaţiilor bacteriene, dă rezultate nefavorabile, prin selectarea unei flore rezistente şi apariţia de
complicaţii mai fregvente şi mai grave (la un grup de bolnavi trataţi “profilactic” astfel, au apărut
complicaţii bacteriene în 28% din cazuri, în timp ce la grupul netratat, au apărut în numai 14% din
cazuri). Unii autori recomandă, totuşi, folosirea profilactică a antibioticelor în formele severe de
rujeolă, mai ales la copii distrofici sau cu diateză exudativă (copii “catarali”) şi la convalescenţii de
la alte boli infecţioase.
Rujeola complicată. Antibioticele vor fi folosite, imediat ce a apărut, sau se suspectează o
complicaţie bacteriană.
Pneumoniile şi bronhopneumoniile se tratează cu antibiotice în doze mari, folosindu-se
antibiotice diferite (penicilină G, eritromicină, tetraciclină, cloranfenicol, peniciline semisintetice), în
funcţie de bacteria cauzală şi de sensibilitatea ei la antibiotice. Bineânteles, se adaugă tratamentul
simtomatic şi de susţinere (oxygen, analeptice, cardiovasculare, prişniţe toracice, etc).
Crupul rujeolic se tratează, în formele uşoare, cu aer umidificat, inhalaţii, comprese calde şi
sedative (luminal, antihistaminice). În cazurile severe, se recurge la corticosteroizi, pentru acţiunea
lor antiinflamatoare (hidrocortizon, hemisuccinat;100 mg x 3/zi, timp de 2-3 zile). Se mai
administrează după nevoie, oxigenoterapie, aspiraţia secreţiilor, antibiotice (de obicei, există
suprainfecţie bacteriană) şi eventual traheostomie.
34
Encefalita (encefalomielita) rujeolică se tratează cu sedative,(la nevoie), soluţii hipertonice
intravenoase de glucoză, soluţie de sulfat de magneziu, antipiretice, vitamine din grupul B şi mai
ales, aplicarea intravenoasă precoce şi în doze mari de corticosteroizi (hidrocortizon, hemisuccinat:
200 -600 mg/zi), urmată urmată de corticoterapie orală (prednison). Corticoterapia dă rezultate
excelente, în comparaţie cu cei trataţi fără corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic etc.
35
CAPITOLUL V
FIŞE TEHNICE
Se vor măsura Tensiunea, Temperatura, Pulsul, Respiraţia

Administrarea medicamentelor pe cale orală
Definiţe Calea orală este calea naturală de administrare a medicamentelor,
acestea putându-se resorbi la nivelul mucoasei bucale şi a intestinului
subţire sau gros.
Scop Obţinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor: efecte
locale; favorizează cicatrizarea ulceraţiilor mucoasei digestive; protejează
mucoasa gastro-intestinală; înlocuieşte fermenţii digestivi, secreţia gastrică
în cazul lipsei acestora; efecte generale;
Contraindicaţii Administrarea medicamentelor pe cale orală: medicamentul este
inactivat de secreţiile digestive; medicamentul prezintă proprietăţi iritante
asupra mucoasei gastrice; pacientul refuză medicamentele; se impune o
acţiune promptă a medicamentelor
Forme de -lichide: soluţii, mixturi, infuzii, tincturi, extracte, uleiuri, emulsii
prezentare a -solide: tabletele, drajeurile, pulberile divizate în casete amilacee sau
medicamentelor capsule cerate
Pregătirea Pacientul :
administrării  este informat asupra efectelor urmărite prin administrarea
medicamentelor medicamentului respectiv şi a eventualelor efecte secundare
 i se dă în poziţie şezând, dacă starea lui permite
Materiale:
 lingura, linguriţ, pipeta, sticla picurătoare, pahar gradat,
ceaşcă
Administrarea Lichidele:
medicamentelor  siropuri, uleiuri, ape minerale, emulsii;
 se măsoară doza unică cu paharul, ceaşca de cafea;
 mixturile, soluţiile, emulsiile se măsoară cu lingura, linguriţa;
 tincturile, extractele se dozează cu pipeta sau sticla
picurătoare
36
 Medicamentele lichide se pot dilua cu cai, apă, sau se
administrează ca atare.
 Solide:
 tabletele, drajeurile se aşează pe limba pacientului şi se înghit
ca atare.
 tabletele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale
(nitroglicerina) se aşează sub limbă
 pulberile divizate în casete amilacee sau capsule cerate.
Reorganizarea Instrumentele folosite: se dizinfectează, se spală
Administrarea medicamentelor pe suprafaţa tegumentelor
Scop  pe suprafaţa tegumentelor se aplică medicamentele care au efect local

Forme de  lichide: se administrează prin badijonare, compresă medicamentoasă;
prezentare a  pudre;
medicamentelo  unguente, paste;
r  mixturi.
Pregătirea Materiale:
administrării  materiale pentru protecţia patului – muşama, aleză;
 instrumentar şi materiale sterile- pense porttampon, spatule, comprese,
tampoane, mănuşi de cauciuc
 pudriere cu capac perforat;
 tăviţă renală;
 prosop de baie;
Aplicarea  badijonarea constă în întinderea unei soluţii medicamentoase cu
medicamentelo ajutorul unui tampon montat pe porttampon;
r  compresa medicamentoasă constă în îmbibarea soluţiei într-un strat
textil mai gros, care apoi se aplică pe tegumentul bolnav. Are acţune
sugativă, dezinfectantă, antipruriginoasă, antiinflamatoare
 pudrajul reprezintă presărarea medicamentelor sub formă de pudră pe
piele cu ajutorul tampoanelor sau cutiilor cu capac perforat;
 unguentele şi pastele se aplică cu ajutorul spatulelor pe suprafaţa
37
tegumentelor într-un strat subţire;
 mixturile se întind cu ajutorul tampoanelor montate pe porttampon sau
cu mâna îmbrăcată cu mănuşă, în funcţie de suprafaţa pielii. După
aplicare pielea se lasă să se usuce;
 săpunurile medicinale sunt utilizate atât pentru spălarea pielii cât şi
pentru obţinerea unui efect medicamentos;
 creioanele caustice au acţiune de distrugere a ţesutului glanular sau de
favorizare a epitelizării unor suprafeţe ulcerate.
Îgrijirea  acoperirea regiunii cu comprese mari de tifon;
pacientului  urmărirea efectului local;
ulterior  sesizarea unor efecte secundare apărute ( prurit, reacţie alergică);
aplicării  schimbarea periodică a compreselor medicamentoase.
medicamentelo
r pe piele
38
CAPITOLUL VI
CAZURI CLINICE
CAZUL NR. 1
NUME: G
PRENUME: R
VÂRSTĂ: 15 ani
SEX: F
OCUPAȚIE: Elev
DATA INTERNĂRII: 22-06-2021
DATA EXTERNĂRII: 24.06.2021
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Rujeolă
MOTIVELE INTERNĂRII: Febră, erupţie maculopapulară proliginoasă
retroauriculară
39
40
CAZUL CLINIC 1
Nevoia Data Manifestări de Manifestări Surse de Diagnostic de Obiective Intervenții Intervenții delegate Evaluare
fundamentală independență de dificultate nursing autonome
dependență
1. Nevoia de a 22.06.2021 Catar Obstrucția Internarea Aerisirea Se măsoară T.A. Pacientul are o
respira și a oculozonal căilor pacientului în salonului, curățirea 120/60 mm Hg, se stare alertă
avea o bună Otologie, respiratorii salon lui, schimbarea recoltează VSH de însoțită de
circulație tuse Faringe intens Crearea unui lenjeriei dacă leucocite, se neliniște
hiperniat mediu ambient acesta transpiră administrează
amoxicilină 4 x 2,5
ml, paracetamol 200
mg/ 2 zi
23.06.2021 Catar Obstrucția Combaterea Internarea Algocalmin 1 f/2gr Pacientul are o
oculozonal respirației respirației pacientului în Omez 1 caps./zi stare alertă
Otologie, dificile dificile salon Codeine fosfat 2x1 însoțită de
tuse Tuse și Tuse și calmarea Crearea unui tb/zi neliniște
calmarea febrei mediu ambient Penicilina G 2x1 mil
febrei Învățarea să U/zi i.m.
execute mișcări Gentamicina 1 gr/12h
respiratorii corecte
24.06.2021 Nevoia este Respirație Dispariția Monitorizarea, Se supraveghează Se măsoară T.A. Pacientul are o
satisfăcută, se normală tusei instituirea funcția 130/70 mm Hg, se respirație normală
externează cu tratamentului respiratorie, se administrează în
stare generală liniștește pacientul continuare tratamentul
bună
2.Nevoia de a 22.06.2021 Inapetență Apetit Alimentație Se cântărește Explică pacientului Se recomandă evitarea Pacientul
mânca și a bea capricios insuficientă pacientul importanța alimentelor și reprezintă
diminuat alimentației pe băuturilor reci inapetență, dar
cale orală, se Explorează gusturile și discutând cu
asigură un climat obiceiurile alimentare asistenta, începe
optim ale pacientului să coopereze, să
consume lichide și
să se amelioreze
23.06.2021 Inapetență Apetit Alimentație Pacientul să se Hidratarea Pacientul consumă Pacientul
capricios insuficientă alimenteze și să pacientului multe lichide: reprezintă
diminuat se hidrateze ceaiuri,compot, sucuri inapetență, dar
corespunzător în naturale, cel puțin1,5 discutând cu
următoarele 24h l/zi, pentru a înlocui asistentul începe
lichidele pierdute prin să coopereze, să
transpirație din etapele consume lichide și
episoadelor febrile să se alimenteze
24.06.2021 Pacientul se Are un apetit
hrănește, are un crescut
apetit alimentar
41
crescut, starea
de ameliorare
este echilibrată
hidroelectric
3.Nevoia de a 22.06.2021 Agitația Prurit intens Dificultate de Menținerea Asigurarea Identificarea cauzei În urma discuției
dormi, de a se a se odihni condițiilor confortului agitației cu pacientul,
odihni necesare Se vor administra acesta trebuie să
somnului calmante, repaus la pat se liniștească
Combaterea
agitației
Pacientul să fie
activ, cooperant
23.06.2021 Agitația Prurit intens Dificultate de Menținerea Asigurarea Identificarea cauzei În urma discuției
a se odihni condițiilor confortului agitației cu pacientul,
necesare Tehnici de relaxare Se vor administra acesta trebuie să
somnului calmante, repaus la se liniștească
Combaterea pat, romegan ½ zi
agitației seara
Pacientul să fie
activ, cooperant
24.06.2021 Pacientul se Doarme și se
externează odihnește
4. Nevoia de a 22.06.2021 Sete Diaforeză Deshidratare Pacientul să aibe Asigurarea Se va combate Pacientul suferă
elimina Uscăciunea o stare de bine, confortului deshidratarea prin de deshidratare,
mucoasei de confort fizic O igienă adecvată perfuzie cu glucoză dar în urma
Se va urmări Se vor administra tratamentului se
diureza și lichide în cantitate ameliorează
scaunul mare
Se va combate
deshidratarea
Se recoltează
urina
23.06.2021 Sete Diaforeză Deshidratare Combaterea Asigurarea igienei Se va combate În urma
Uscăciunea deshidratării corporale a deshidratarea prin tratamentului
mucoasei Se va urmări pacientului perfuzie cu glucoză pacientul a avut
diureza și Aerisirea salonului Se vor administra un scaun normal
scaunul Dezinfectarea lichide în cantitate
salonului mare
24.06.2021 Nevoia este Are eliminări
normal normale
satisfăcută,
urinări normale,
scaun, nu
necesită îngrijiri
medicale
42
5. Nevoia de a 22.06.2021 Nevoia nu este Diminuarea Izolare, Imobilitate Pacientul să aibă Ajutarea Pregătesc pacientul În urma tehnicilor
se mișca și a afectată totuși mișcărilor mediu tonusul muscular pacientului să psihic în vederea de îngrijire
menține o de izolarea de fizice restrâns și forță adapteze o poziție oricărei tehnici de pacientul
bună postură mediu musculară cât mai comodă în îngrijire reprezintă
Îi oferă un păstrată pat Redă încrederea îmbunătățiri
cadru restrâns Asigurarea pacientului spunându-i
de activitate confortului că imobilitatea sa este
o stare trecătoare
23.06.2021 Nevoia nu este Diminuarea Izolare, Imobilitate Pacientul să aibă Ajutarea Pregătesc pacientul În urma tehnicilor
afectată totuși mișcărilor mediu tonusul muscular pacientului să psihic în vederea de îngrijire
de izolarea de fizice restrâns și forță adapteze o poziție oricărei tehnici de pacientul
mediu musculară cât mai comodă în îngrijire reprezintă
o stare trecătoare
24.06.2021 Nevoia este Face mișcare și se
satisfăcută simte bine
6. Nevoia de a 22.06.2021 Ridicarea Proces Hipertermie Pacientul să-și Măsurarea și Se administrează Pacientul prezintă
menține temperaturii infecțios mențină notarea în F.O. a Algocalmin 1 gr/2 ml, febră, curba
temperatura peste limite temperatura temperaturii comprese reci febrilă
corpului în normale corpului în Hidratarea menținându-se la
limite normale limite fiziologice corespunzătoare 380C
Instituirea
tratamentului
23.06.2021 Temperatura Alterarea Pacientul să Administrarea Supozitor cu T=37,40C
este peste nevoii prezinte medicamentelor paracetamol 1/zi, 1/3
limite datorită temperatură Asigurarea unui tb paracetamol
normale procesului normală în microclimat 500mg/zi, 1 ling.
infecțios următoarele 6h adecvat nurofen/zi
manifestat Hidratarea Ceai, compot și sucuri
prin febră pacientului naturale
(390C)
24.06.2021 Temperatura Are temperatura
este în limite normală
normale
Pacientul se
externează
7. Nevoia de a 22.06.2021 Alterarea Erupție Dispariția Igiena cavității Igiena riguroasă a Pacientul prezintă
menține nevoii cutanată maculelor bucale tegumentelor și tegumente și
tegumente datorită Asigurarea unei mucoasei mucoase integre
curate și erupției lenjerii curate de Gargară cu ceai de
integre cutanate, pat și corp mușețel de 2/zi
manifestate Tamponări pe corp cu
prin macule alcool mentolat
43
și modificări
ale mucoasei
bucale
23.06.2021 Erupție Erupție Alterarea Pacientul să Asigurarea unei Pacientul prezintă
cutanată nevoii prezinte lenjerii curate de ameliorarea
datorită tegumente și pat și corp tegumentelor
erupției mucoase integre Dispariția
cutanate în decurs de 3 maculelor
manifestate zile Igiena cavității
prin macule și bucale
modificări ale
mucoasei
bucale
24.06.2021 Pacientul Pacientul prezintă
prezintă tegumente curate
tegumente și
mucoase integre
8. Nevoia de a 22.06.2021 Pacientul se află
evita în afara oricărui
pericolele pericol major
23.06.2021 Neliniște Izolarea Anxietate Combaterea Asigurarea Se combate neliniștea Pacientul este
datorită anxietății și a condițiilor de de spital neliniștit, dar în
procesului fricii de mediu adecvat Se administrează urma dialogurilor
infecțios spitalizări pentru a evita calmante cu asistenta
pericolele începe să se
Ajutarea relaxeze
pacientului să se
relaxeze
24.06.2021 Nevoia este
satisfăcută
Pacientul se
externează
9. Nevoia de a 22.06.2021 Nevoia este
comunica satisfăcută
conform bolii
23.06.2021 Izolare Schimbarea Singuratic Trezirea Comunicarea cu Liniștirea pacientului În primele 24h
mediului de interesului pacientul cu privire la starea sa pacientul nu este
viață pacientului Asigurarea cooperant datorită
Asigurarea relaxării izolării de mediu,
relaxării dar treptat devine
cooperant
24.06.2021 Nevoia este Pacientul este
satisfăcută foarte
comunicativ
10. Nevoia de 22.06.2021 Nevoia este
44
a acționa satisfăcută
conform Pacientul este
propriilor ortodox
credințe și
valori
satisfăcută
Pacientul este
ortodox
satisfăcută credincios
11. Nevoia de 22.06.2021 Mijloacele
a se recreea recreative ce ar
prezenta interes
pentru bolnav
23.06.2021 Mijloacele
recreative sunt
normale
satisfăcută
12. Nevoia de 22.06.2021 Discuții și
a învăța sfaturi pentru
pacient
23.06.2021 Discuții și
sfaturi pentru
pacient
24.06.2021 Discuții și Pacientul își
sfaturi pentru dorește să
pacient studieze în
domeniul
informaticii
45
CAZUL NR. 2
NUME: O
PRENUME: S
VÂRSTĂ: 11 ani
SEX: F
OCUPAȚIE: Elevă
DATA INTERNĂRII: 07.07.2021
MOTIVELE INTERNĂRII: Febră, erupţie maculopapulară , inapetență
46
CAZUL CLINIC 2
dependență
1. Nevoia de a 07.07.2021 Catar Obstrucția Internarea Aerisirea Se măsoară T.A. Pacientul are o
respira și a oculozonal căilor pacientului în salonului, curățirea 120/60 mm Hg, se stare alertă
avea o bună Otologie, respiratorii salon lui, schimbarea recoltează VSH de însoțită de
circulație tuse Faringe intens Crearea unui lenjeriei dacă leucocite, se neliniște
hiperniat mediu ambient acesta transpiră administrează
amoxicilină 4 x 2,5
ml, paracetamol 200
mg/ 2 zi
08.07.2021 Catar Obstrucția Combaterea Internarea Algocalmin 1 f/2gr Pacientul are o
oculozonal respirației respirației pacientului în Omez 1 caps./zi stare alertă
Otologie, dificile dificile salon Codeine fosfat 2x1 însoțită de
tuse Tuse și Tuse și calmarea Crearea unui tb/zi neliniște
calmarea febrei mediu ambient Penicilina G 2x1 mil
febrei Învățarea să U/zi i.m.
execute mișcări Gentamicina 1 gr/12h
respiratorii corecte
09.07.2021 Nevoia este Respirație Dispariția Monitorizarea, Se supraveghează Se măsoară T.A. Pacientul are o
satisfăcută, se normală tusei instituirea funcția 130/70 mm Hg, se respirație normală
externează cu tratamentului respiratorie, se administrează în
stare generală liniștește pacientul continuare tratamentul
bună
2.Nevoia de a 07.07.2021 Inapetență Apetit Alimentație Se cântărește Explică pacientului Se recomandă evitarea Pacientul prezintă
mânca și a bea capricios insuficientă pacientul importanța alimentelor și inapetență, dar
diminuat alimentației pe băuturilor reci discutând cu
cale orală, se Explorează gusturile și asistenta, începe
asigură un climat obiceiurile alimentare să coopereze, să
optim ale pacientului consume lichide și
să se amelioreze
08.07.2021 Inapetență Apetit Alimentație Pacientul să se Hidratarea Pacientul consumă Pacientul
capricios insuficientă alimenteze și să pacientului multe lichide: reprezintă
diminuat se hidrateze ceaiuri,compot, sucuri inapetență, dar
corespunzător în naturale, cel puțin1,5 discutând cu
următoarele 24h l/zi, pentru a înlocui asistentul începe
lichidele pierdute prin să coopereze, să
transpirație din etapele consume lichide și
episoadelor febrile să se alimenteze
09.07.2021 Pacientul se Are un apetit
hrănește, are un crescut
apetit alimentar
crescut, starea
47
de ameliorare
este echilibrată
hidroelectric
odihni necesare Se vor administra acesta trebuie să
somnului calmante, repaus la pat se liniștească
Combaterea
agitației
Pacientul să fie
activ, cooperant
08.07.2021 Agitația Prurit intens Dificultate de Menținerea Asigurarea Identificarea cauzei În urma discuției
a se odihni condițiilor confortului agitației cu pacientul,
necesare Tehnici de relaxare Se vor administra acesta trebuie să
somnului calmante, repaus la se liniștească
Combaterea pat, romegan ½ zi
agitației seara
Pacientul să fie
activ, cooperant
09.07.2021 Pacientul se Doarme și se
externează odihnește
4. Nevoia de a 07.07.2021 Sete Diaforeză Deshidratare Pacientul să aibe Asigurarea Se va combate Pacientul suferă
elimina Uscăciunea o stare de bine, confortului deshidratarea prin de deshidratare,
mucoasei de confort fizic O igienă adecvată perfuzie cu glucoză dar în urma
Se va urmări Se vor administra tratamentului se
diureza și lichide în cantitate ameliorează
scaunul mare
Se va combate
deshidratarea
Se recoltează
urina
08.07.2021 Sete Diaforeză Deshidratare Combaterea Asigurarea igienei Se va combate În urma
Uscăciunea deshidratării corporale a deshidratarea prin tratamentului
mucoasei Se va urmări pacientului perfuzie cu glucoză pacientul a avut
diureza și Aerisirea salonului Se vor administra un scaun normal
scaunul Dezinfectarea lichide în cantitate
salonului mare
09.07.2021 Nevoia este Are eliminări
normal normale
satisfăcută,
urinări normale,
scaun, nu
medicale
48
menține o de izolarea de fizice restrâns și forță adapteze o poziție oricărei tehnici de pacientul
bună postură mediu musculară cât mai comodă în îngrijire reprezintă
o stare trecătoare
08.07.2021 Nevoia nu este Diminuarea Izolare, Imobilitate Pacientul să aibă Ajutarea Pregătesc pacientul În urma tehnicilor
afectată totuși mișcărilor mediu tonusul muscular pacientului să psihic în vederea de îngrijire
de izolarea de fizice restrâns și forță adapteze o poziție oricărei tehnici de pacientul
mediu musculară cât mai comodă în îngrijire reprezintă
o stare trecătoare
09.07.2021 Nevoia este Face mișcare și se
satisfăcută simte bine
6. Nevoia de a 07.07.2021 Ridicarea Proces Hipertermie Pacientul să-și Măsurarea și Se administrează Pacientul prezintă
menține temperaturii infecțios mențină notarea în F.O. a Algocalmin 1 gr/2 ml, febră, curba
temperatura peste limite temperatura temperaturii comprese reci febrilă
corpului în normale corpului în Hidratarea menținându-se la
limite normale limite fiziologice corespunzătoare 380C
Instituirea
tratamentului
08.07.2021 Temperatura Alterarea Pacientul să Administrarea Supozitor cu T=37,40C
este peste nevoii prezinte medicamentelor paracetamol 1/zi, 1/3
limite datorită temperatură Asigurarea unui tb paracetamol
normale procesului normală în microclimat 500mg/zi, 1 ling.
infecțios următoarele 6h adecvat nurofen/zi
manifestat Hidratarea Ceai, compot și sucuri
prin febră pacientului naturale
(390C)
09.07.2021 Temperatura Are temperatura
este în limite normală
normale
Pacientul se
externează
7. Nevoia de a 07.07.2021 Alterarea Erupție Dispariția Igiena cavității Igiena riguroasă a Pacientul prezintă
menține nevoii cutanată maculelor bucale tegumentelor și tegumente și
tegumente datorită Asigurarea unei mucoasei mucoase integre
curate și erupției lenjerii curate de Gargară cu ceai de
integre cutanate, pat și corp mușețel de 2/zi
manifestate Tamponări pe corp cu
prin macule alcool mentolat
și modificări
49
ale mucoasei
bucale
08.07.2021 Erupție Erupție Alterarea Pacientul să Asigurarea unei Pacientul prezintă
cutanată nevoii prezinte lenjerii curate de ameliorarea
datorită tegumente și pat și corp tegumentelor
erupției mucoase integre Dispariția
cutanate în decurs de 3 maculelor
manifestate zile Igiena cavității
prin macule și bucale
modificări ale
mucoasei
bucale
09.07.2021 Pacientul Pacientul prezintă
prezintă tegumente curate
tegumente și
mucoase integre
8. Nevoia de a 07.07.2021 Pacientul se află
evita în afara oricărui
pericolele pericol major
08.07.2021 Neliniște Izolarea Anxietate Combaterea Asigurarea Se combate neliniștea Pacientul este
datorită anxietății și a condițiilor de de spital neliniștit, dar în
procesului fricii de mediu adecvat Se administrează urma dialogurilor
infecțios spitalizări pentru a evita calmante cu asistenta
pericolele începe să se
Ajutarea relaxeze
pacientului să se
relaxeze
satisfăcută
Pacientul se
externează
comunica satisfăcută
conform bolii
08.07.2021 Izolare Schimbarea Singuratic Trezirea Comunicarea cu Liniștirea pacientului În primele 24h
mediului de interesului pacientul cu privire la starea sa pacientul nu este
viață pacientului Asigurarea cooperant datorită
Asigurarea relaxării izolării de mediu,
relaxării dar treptat devine
cooperant
satisfăcută foarte
comunicativ
50
propriilor ortodox
credințe și
valori
satisfăcută
Pacientul este
ortodox
prezenta interes
pentru bolnav
recreative sunt
normale
satisfăcută
12. Nevoia de 07.07.2021 Discuții și
a învăța sfaturi pentru
pacient
08.07.2021 Discuții și
sfaturi pentru
pacient
09.07.2021 Discuții și Pacientul își
sfaturi pentru dorește să
pacient studieze în
domeniul
informaticii
51
CAZUL NR. 3
NUME: R
PRENUME: B
VÂRSTĂ: 14 ani
SEX: M
OCUPAȚIE: Elev clasa a-VI-a
DATA INTERNĂRII: 18.05.2022
MOTIVELE INTERNĂRII: Febră, erupţie maculopapulară , inapetență
52
CAZUL CLINIC 3
dependență
1. Nevoia de a 18.05.2022 Respirație Catar Obstrucția Internarea Crearea unui Se recoltează VSH Pacientul are o
respira și a dificilă oculozonal căilor pacientului în mediu ambient de leucocite, se stare alertă însoțită
avea o bună Erupție Otologie, respiratorii salon Se măsoară T.A. administrează de neliniște
circulație curanată, tuse Faringe intens 130/70 mm Hg ampicilină 2 gr/4 p la
febră hiperniat 6h, paracetamol 300
mg/ 2 zi
19.05.2022 Tuse Catar Obstrucția Se va institui Pacientul va fi Algocalmin 1 f/2gr Pacientul are o
productivă oculozonal căilor tratamentul supravegheat Omez 1 caps./zi stare generală
Respirație Faringe respiratorii, Aerisirea salonului Codeine fosfat 2x1 medie
dificilă hiperemic dispnee tb/zi Respirația începe
Penicilina G 2x1 mil să fie în limite
U/zi i.m. normale
Gentamicina 1
gr/12h
20.05.2022 Nevoia este Dispariția Pacientul prezintă
satisfăcută, se tusei o bună respirație și
externează cu o bună circulație
stare generală
bună
2.Nevoia de a 18.05.2022 Inapetență Apetit Alimentație Se cântărește Explică Se recomandă Pacientul prezintă
mânca și a bea capricios insuficientă pacientul pacientului evitarea alimentelor inapetență, dar
diminuat importanța și băuturilor reci discutând cu
alimentației pe Explorează gusturile asistenta, începe
cale orală, se și obiceiurile să coopereze, să
asigură un climat alimentare ale consume lichide și
optim pacientului ținând să se amelioreze
cont de starea sa
19.05.2022 Inapetență Apetit Alimentație Instituirea Explică Omez 1 caps./zi Se constată
capricios insuficientă tratamentului pacientului Codeine fosfat 2x1 respectarea
diminuat Menținerea importanța mil U/zi i.m. indicației
apetitului alimentației pe Gentamicina 1 asistentei
cale orală, se gr/12h Apetitul se
asigură un climat ameliorează
optim
Pacientul să bea
lichide 2000-2500
ml/zi
20.05.2022 Pacientul se Se hrănește
externează, corespunzător cu 3
starea de mese pe zi
53
ameliorare este
echilibrată
odihni necesare Tehnici de Se vor administra acesta trebuie să
somnului relaxare calmante, repaus la se liniștească
Combaterea pat
agitației
Pacientul să fie
activ, cooperant
19.05.2022 Ameliorarea Dificultate de Pacientul să Asigurarea I se va explica Pacientul începe
pruritului a se odihni beneficieze de confortului pacientului să se adapteze și
odihnă importanța odihnei în să se odihnească
corespunzătoare vindecarea bolii suficient
20.05.2022 Pacientul se Pacientul este
externează liniștit și își
respectă orele de
somn
4. Nevoia de a 18.05.2022 Sete Diaforeză Deshidratare Se va urmări Asigurarea igienei Se va combate În urma
elimina Uscăciunea diureza și scaunul corporale a deshidratarea prin tratamentului,
mucoasei Se va combate pacientului perfuzie cu glucoză pacientul a avut un
deshidratarea Aerisirea salonului Se vor administra scaun normal
Dezinfectarea lichide în cantitate
salonului mare
normal
satisfăcută,
urinări normale,
scaun, nu
medicale
normal
satisfăcută,
urinări normale,
scaun, nu
medicale
menține o de izolarea de fizice restrâns și forță musculară adapteze o poziție oricărei tehnici de pacientul
bună postură mediu păstrată cât mai comodă în îngrijire reprezintă
Îi oferă un pat Redă încrederea îmbunătățiri
cadru restrâns Asigurarea pacientului
de activitate confortului spunându-i că
54
imobilitatea sa este o
stare trecătoare
19.05.2022 Limitarea Educația pentru Se recomandă Pacientul are
mișcărilor sănătate limitarea mișcărilor, încredere în sine
fizice repaus și odihnă
20.05.2022 Nevoia este Pacientul are o
satisfăcută mobilitate
Pacientul are o progresivă
mobilitate bună
se îmbrăca și satisfăcută
dezbrăca
satisfăcută
20.05.2022 Nevoia este Pacientul se

satisfăcută îmbracă și se
dezbracă singur
7. Nevoia de a 18.05.2022 Temperatura Proces Alterarea Pacientul să Administrarea Supozitor cu T=37,40C
menține peste limite infecțios nevoii prezinte medicamentelor paracetamol 1/zi, 1/3
temperatura normale datorită temperatură Asigurarea unui tb paracetamol
corpului în procesului normală în microclimat 500mg/zi, 1 ling.
limite normale infecțios următoarele 6h adecvat nurofen/zi
manifestat Hidratarea Ceai, compot și
prin febră pacientului sucuri naturale
(390C)
19.05.2022 Temperatura Se va administra Febra revine la
se tratamentul conform limite normale
ameliorează F.O., se va măsura
temperatura
20.05.2022 Temperatura Temperatura
este în limite pacientului este
normale de 370C
Pacientul se
externează
8. Nevoia de a 18.05.2022 Erupție Erupție Alterarea Pacientul să Asigurarea unei Igiena riguroasă a Pacientul prezintă
menține cutanată nevoii prezinte lenjerii curate de tegumentelor și ameliorarea
tegumente datorită tegumente și pat și corp mucoasei tegumentelor
curate și erupției mucoase integre Dispariția Gargară cu ceai de
integre cutanate în decurs de 3 maculelor mușețel de 2 ori/zi
manifestate zile Igiena cavității Tamponări pe corp
prin macule și bucale cu alcool mentolat de
modificări ale 2 ori/zi
mucoasei
bucale
55
19.06.2021 Dispariția Asigurarea unei Tamponări pe corp Pacientul prezintă
maculelor lenjerii curate de cu alcool mentolat tegumente integre
pat și corp
Igiena riguroasă a
tegumentelor
20.06.2021 Tegumentele Pacientul are o
sunt curate, nu igienă riguroasă
mai necesită
îngrijiri
9. Nevoia de a 18.06.2021 Neliniște Izolarea Anxietate Combaterea Asigurarea Se combate neliniștea Pacientul este
evita datorită anxietății și a condițiilor de de spital neliniștit, dar în
pericolele procesului fricii de mediu adecvat Se administrează urma dialogurilor
infecțios spitalizări pentru a evita calmante cu asistenta începe
pericolele să se relaxeze
Ajutarea
pacientului să se
relaxeze
19.06.2021 Pacientul este Neliniște Izolarea Anxietate Combaterea Asigurarea Se combate neliniștea Pacientul începe
neliniștit, dar în datorită anxietății și a condițiilor de de spital să se relaxeze, să
urma procesului fricii de mediu adecvat Se administrează aibă încredere în
dialogurilor cu infecțios spitalizări pentru a evita calmante el
asistenta începe pericolele
să se relaxeze Ajutarea
pacientului să se
relaxeze
20.06.2021 Izolare datorită
procesului
10. Nevoia de 18.06.2021 Izolare Schimbarea Singuratic În primele 24h
a comunica mediului de pacientul nu este
viață cooperant datorită
izolării de mediu,
dar treptat devine
cooperant
19.06.2021 Nevoia este Trezirea Comunicarea cu Liniștirea pacientului
satisfăcută interesului pacientul cu privire la starea sa
pacientului Asigurarea
Asigurarea relaxării
relaxării
satisfăcută sociabil și
interesat să afle
cât mai multe
informații despre
boala sa
56
propriilor ortodox
credințe și
valori
satisfăcută
Pacientul este
ortodox
a se realiza satisfăcută
satisfăcută
satisfăcută
prezenta interes
pentru bolnav
recreative sunt
normale
20.06.2021 Nevoia este Este o persoană
satisfăcută, activă și pasionată
pacientul se de plimbări
externează
57
CONCLUZII
Ipoteza de la care am pornit în lucrarea mea este legată în primul rând de posibilitatea
existenței unor condiții de mediu și comportament uman care favorizează apariția sau evoluția bolii,
ca și de faptul că este posibil ca printr-o diagnosticare precoce corectă și aplicarea unui tratament
adecvat să conducă la îmbunatațirea calității vieții persoanelor bolnave de rujeolă. Pornind de la
ipoteza enunțată mi-am propus:
a) verificarea elementelor pe care s-a stabilit diagnosticul, acuratețea acestuia, evaluarea
modului in care s-au apreciat tulburările funcționale induse de boala, incapacitatea adaptativă la
activitațile zilnice;
b) aprecierea efectului tratamentului și programului de recuperare la care au fost supuși
bolnavii;
Rujeolă continua să prevaleze la nivel ridicat endemic în multe țări și rămâne cauza principală
a decesului datorat maladiilor care pot fi prevenite prin vaccinare.
Strategiile de vaccinare adaptate caracteristicilor epidemiologice din fiecare tară trebuie să se
aplice pentru a se reduce morbiditatea și mortalitatea asociate cu rujeola.
Obiectivul eradicării este teoretic posibil de atins, deoarece este vorba despre un virus cu
rezervor în întregime uman.
Rujeola este o boală extrem de răspandită (peste 90% dintr-o populație nevaccinată face boala
până la vârsta adultă);
În țările în curs de dezvoltare (nivel de viață scăzut și igiena deficitară), rujeola se însoțeste de
o mortalitate ridicată ( 12% sau și mai mult ); în celelalte țări, acest risc este mult mai redus
( mortalitate 0,02- 0,1%);
Considerând marea morbiditate a rujeolei, complicațiile și mortalitatea, rujeola se numară, în
cadrul bolilor infecțioase, printre problemele mari de sanatate publică;
Prin generalizarea vaccinării antirujeolice, se speră să se obțină eradicarea bolii, în ultimii ani;
În România numarul de cazuri predominante sunt în mediul rural datorita unei acoperiri
vaccinale deficitare;
Repartiția pe sexe a cazurilor de rujeolă, ne arată afectarea mai frecventă a copiilor de sex
feminin in Județul Maramureș comparativ cu România unde predomină sexul masculin;
Evoluția rujeolei este de obicei benignă, decurgând fară, sau cu puține complicații, mai ales la
copii în stare de nutriție normală și în condiții de bună îngrijire;
În epidemii mari, mai ales în regiunile cu populație subnutrita și cu rezistență scazută, rujeola
se întărește de complicații;
Complicații mai frecvente, la copii sub 2 ani, la rahitici, la distrofici, sau la cei cu focare
infecțioase preexistente, apar nu numai in cursul bolii, dar deseori către sfarșitul acesteia și în
convalescență;
Peste 90% din cazurile mortale de rujeolă sunt datorate complicațiilor.
Rujeola este mult mai severă la copilul mic, prin frecventa mai mare a complicațiilor;
La sugari uneori mai ales in primele 6 luni, rujeola prezinta aspecte atipice (erupție discreta și
de scurtă durată, febra mica, absenta semnului Koplik );
Adulții fac o rujeolă intensă și suportă greu boala;
Rujeola afectează până la 99,9% din populație, receptivitatea fiind generală (într-o populație
nevaccinată);
Conform rapoartelor statistice privind vaccinările efectuate in anul 2008 (Formular 5-san) catre
vârsta de 12 luni au fost cuprinși cu vaccinari BCG - 99,5% copii, VPO3 - 98,1%, DTP3 - 98,3%,
HVB3 - 98,5% și către vârsta de 15 luni - 96,5% copii au fost vaccinați contra rujeolei, oreionului,
rubeolei;
Vaccinările sunt larg promovate de autoritățile sanitare 'competente' și de cele câteva firme
farmaceutice care produc vaccinurile;
58
BIBIOGRAFIE
Dr.Constantin Bocamea, Boli infecțioase și epidemiologie, Editura INFO-TEAM – 1995

Lucreția Titircă, Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenta medicală, Editura
Viața medicală românească – 2008
Lucreția Titircă, Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenta medicală – ghid de
nursing, vol.I, Editura Viața medicală românească – 2007
Lucreția Titircă, Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenta medicală – ghid de
nursing, vol.II, Editura Viața medicală românească – 2007
Cecilia Fodor, Corpul omenesc, Editura AQUILA – 1993
59
ANEXE
60
Exantemul
Pete Koplik
61

Rujeola

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rujeola

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FUNDAȚIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAȚIEI

MEȘTEȘUGĂREȘTI „SPIRU HARET”

COLEGIUL UCECOM SPIRU HARET BUCUREȘTI

EXAMEN DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE

PROF: TULACHE GINA ASPRU IONELA DANIELA

ARGUMENT ……………………………………….............................................. pag. 4

3.1.1 CULEGEREA DE DATE

3.1.2. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

Diagnostic de nursing actual

Diagnostic de nursing potențial

3.1.3. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR

R= realism: în ce măsură se poate face acțiunea?

3.1.4. REALIZAREA (APLICAREA) ÎNGRIJIRILOR

Nr.Crt. Obiectiv Evaluare

1 Pacientul să prezinte tegumentele Pacientul prezintă mucoase și

3.2. CULEGEREA DE DATE ÎN RUJEOLĂ

Manifestări de dependenţă potenţiale.

PROFILAXIA ŞI COMBATEREA RUJEOLEI

Se vor măsura Tensiunea, Temperatura, Pulsul, Respiraţia

Administrarea medicamentelor pe suprafaţa tegumentelor

Scop  pe suprafaţa tegumentelor se aplică medicamentele care au efect local

20.05.2022 Nevoia este Pacientul se

Dr.Constantin Bocamea, Boli infecțioase și epidemiologie, Editura INFO-TEAM – 1995

S-ar putea să vă placă și