Tema:Rujeola

A elaborat :Sfeclă Ana Gr.B-31

A verificat: Volosciuc Leonid,
dr.habilitat in biologie
 Etiologie
Virusul rujeolic este agentul causal. El este prezent la 
omul bolnav în sînge, în secreţiile nazofaringiene
şi respiratorii, în elementele eruptive cutanate.
Virusul nu se întalneşte la persone sănătoase,
deoarece nu există purtatori de virus rujeolic. 

Izolarea virusului rujeolic s-a făcut pe culturi de

ţesuturi ( rinichi uman, sau de maimuţă ), utilizînd
sînge, sau
spălăturile faringiene de la bolnavii de rujeolă. 
Rujeola este o boala acută infecțioasă şi extrem de
contagioasă, uneori severă, provocată de virusul
rujeolic,caracterizată clinic prin manifestari catarale
respiratorii, un enantem bucal particular, urmate de o
erupţie caracteristică şi însoţită de variate complicaţii
bacteriene. 

Rujeola este o boala extrem de răspîndită (peste 90%

dintr-o populaţie nevaccinată face boala pînă la vîrsta
adultă). În ţarile în curs de dezvoltare (nivelul de viaţa
scăzut şi igienă deficitar), rujeola se insoţeşte de o
mortalitate ridicată ( 12% sau şi mai mult ); în celelalte ţari,
acest risc este mult mai redus (mortalitate 0,02- 0,1%). 
Complicaţiile pulmonare şi nervoase contribuie la
gravitatea bolii prin mortalitate şi sechele. Se
apreciaza că peste 1.500.000 de copii mor anual pe
glob din cauza rujeolei. 
• Considerînd marea morbiditate a rujeolei,
complicaţiile şi mortalitatea, rujeola se numară,în
cadrul bolilor infecţioase, printre problemele mari
de sanatate publică.Prin generalizarea vaccinării
antirujeolice, se speră să se obţină o ridicarea a
bolii, în ultimii ani. 
Rujeola este o infecție virală extrem de contagioasă. 

Virusul rujeolei este un virus ARN monocatenar cu

polaritate negativă, ce face parte din
genul Morbillivirus, familia Paramyxoviridae, alaturi
de virusul urlian, virusul sincitial respirator si
virusurile parainfluenza.
virusul rujeolic este o particulă sferică de 120-
128μm în diametru, cu mici proiecţii aciculare de
suprafaţă. Structural, conţine o nucleocapsidă,
cu A.R.N şi un înveliş exterior constituit din
lipide,glicoproteine şi polipeptide.
Infectivitatea este legată de acest înveliş ca şi
de proprietăţile de hemaglutinare şi
hemoliză.
Antigenul pentru reacţia de fixare a
complementului este prezent în
nucleocapsidă, iar anumite specificităţi sunt
date de înveliş. Spre deosebire de alte
virusuri înrudite, virusul rujeolic nu posedă
neuraminidază.
Există un singur tip antigenic. 
 Patogenie
Poarta de intrare a virusului rujeolic este
mucoasa nazofaringiană şi conjunctivală. Unii
autori au susţinut că poarta de intrare a
virusului ar fi numai mucoasa conjunctivală
( copii receptivi la rujeolă, puşi în contact cu
bolnavii de rujeolă, nu au facut boala, dacă li
s-au aplicat ochelari, care acopereau întreaga
regiune orbitală sau dacă li s-a instilat ser de
convalescent în sacul conjunctival ). 
 TABLOUL CLINIC
Incubaţia în medii este de 10 zile (cu variaţii între 8 şi 11
zile), fiind una din perioadele de incubaţie cele mai fixe.
Poate fi prelungită pănă la 21-28 de zile, dacă în cursul
acestei perioade s-a administrat gamaglobulină. 
a.) Perioada de invazie ( stadiul preeruptiv, perioada
catarală ). 
Această perioadă durează 3-4 zile, pînă la apariţia erupţiei.
Debutul este gradat (şi nu brusc ca în scarlatină ),
cu febră care creşte treptat la 38-39C,însoţită de cefalee,
indispoziţie şi de fenomene catarale conjunctivale şi
ale căilor respiratorii superioare. 
 Sindromul rujeolei atipice 
A fost descris la persoanele care au primit în
trecut vaccin cu virus mort și care au fost expuse
mai tîrziu la virusul sălbatic. Spre deosebire de
rujeola clasică, erupția debutează periferic și
poate fi de tip urticarian, maculopapular, vezicular
sau hemoragic. Pacienții pot prezenta de
asemenea febră înaltă, edeme ale extremităților,
infiltrate pulmonare interstitițiale, hepatită.
Manifestările atipice creează probleme de
diagnostic, sunt caracteristice nivelurile extreme
de ridicare de anticorpi specifici anti-rujeola.
Erupție la nivelul palatului în
rujeolă
 Complicații
Rujeola este extrem de contagioasă, femeile gravide, persoanele
imunocompromise, precum și cele cu deficit nutrițional avînd
un risc crescut pentru complicații grave ca pneumonia și
implicarea sistemului nervos central.
Spre deosebire de rubeolă, rujeola contractată în cursul sarcinii
nu este asociată cu anomalii congenitale ale fătului, însa poate
determina avort spontan sau naștere prematură.
Pneumonia care însotește rujeola poate fi cauzată de invazia
virala directă a plămînilor sau poate fi consecință a
suprainfecției bacteriene.
Complicațiile neurologice din rujeola includ: encefalomielita,
encefalita, panencefalita sclerozanta subacuta, sindromul
Guillain-Barré, hemiplegia și nevrita retrobulbară.
 Tratament – Generalități
In cazurile fără complicatii, rujeola este tratată prin repaus
la pat și îngrijire la domiciliu. Tratamentul la domiciliu
include medicamente ce nu au nevoie de prescripție
medicală și care au efect antipiretic (scad febra) si antialgic
(scad durerea), asa cum este ibuprofenul sau alte
medicamente din aceeași clasă, precum acetaminofenul
(paracetamol). Aspirina este contraindicată la persoanele
sub 20 de ani datorită legăturii sale cu apariția unei
afecțiuni mai rare dar foarte gravă, denumita sindromul
Reye (afectare cerebrala si hepatica grava, ce are ca și cauza
consumului de aspirina). 
Nu se folosesc antibiotice în tratamentul
rujeolei decît dacă apar complicații
bacteriene, cum ar fi pneumonia sau infecții
ale urechii.
 In timpul bolii poate scădea concentrația
de vitamină A din organism, ceea ce duce la
apariția sindromului de uscăciune a ochilor
(xeroftalmie) și uneori orbire.
Deficitul de vitamină A crește și riscul
decesului datorită complicațiilor, mai ales la
copiii sub 2 ani.
Suplimente de vitamina A se recomandă pentru:
- copii între 6 luni și 2 ani, care sunt spitalizați
datorită apariției complicațiilor.

- copii cu rujeola, care au un sistem imunitar

deficitar sau carențe de vitamina A.

- toți copiii cu rujeolă care provin din comunități

sau zone în care deficitul de vitamina A este
recunoscut a fi o problemă de sănătate, mai ales
în țările în curs de dezvoltare sau zonele izolate.
 Concluzii
Rujeola este o boala extrem de răspîndită (peste 90%
dintr-o populaţie nevaccinată face boala pînă la vîrsta
adultă).

De această boală suferă fiecare om odată în viață.

Igiena personală evită apariția acestei boli provocate
de virusul rujiolei.
Mulțumesc pentru
atenție