Afecțiunile aparatului

respirator.
 Plan
1.Cauzele și mecanismele de instalare ale afecțiunilor
aparatului respirator.
2.Tratanentul simptomelor bolilor aparatului respirator:
tusea,durerea în gît,durerea toracică,dispnea,hemoptizia.
3.Bolile căilor respiratorii superioare: Coriza,
răceala,gripa, paragripa, adenoverozele,infecția virală
sincițial-respiratorie, infecția respiratorie cu Mycoplasma.
4.Fitoterapia infecțiilor respiratorii acute.
5.Grupe de plante medicinale care conțin principii active
eficiente în IRA.
 Cauzele
afecțiunilor aparatului respirator.

1.Infecția

2.Alergia
3.Fumatul
 Tusea.
 Tusea reprezintă un act
reflex (involuntar), dar și
voluntar, fiind o reacție de
apărare a organismului, prin
care se îndepărtează
secrețiile patologice și
produsele străine din căile
respiratorii. Tusea constă, de
regulă, dintr-un inspir
profund urmat de apropierea
corzilor vocale, închiderea
glotei și contracția bruscă a
mușchilor expiratori
 Tipurile tusei.
Tusea uscată Tusea productivă
Tusea uscată sau tusea Tusea productivă sau tusea
neproductivă, tusea seacă umedă, este urmată de
este neurmată de expectorație, cu apariția
expectorație și are un timbru sputei în proporții variabile.
sec. Ea este scurtă, repetată, Are un timbru umed și apare
iritativă și obosește din cauza prezenței secrețiilor
bolnavul, producându-i în tractul respirator.
insomnii Cauze – infecții respiratorii
Cauze- tusea acute, pneumonii, bronșită
fumatorului,laringită, cronică, tuberculoză
pleurită, astmul bronșic,etc. pulmonară, etc.
 Farmacoterapie.
Tusea iritantă, seacă,
neproductivă, frecventă,
istovitoare reprezintă o
indicație pentru tratamentul
de calmare a tusei, care se
face cu antitusive cu
acțiune centrală sau
periferică.
Tusea productivă, care
servește la evacuarea unei
cantități anormale de
mucus, de secreție
inflamatorie, de corpi
straini, penrtu mucoasa
respiratorie este o tuse utilă,
cu rol de aparare. Se va
recurge la tratamentul cu
remedii expectorante și
mucolitice.
 Durerea în gît.
Este un simptom ce se Cauzele –
întîlnește des în infecțiile  amigdalită acută,
căilor respiratorii a. amigdalită cronică,
superioare.
b. laringită,
c. faringită
d. etc.
 Farmacoterapie.

Gargarism cu substanțe antiseptice, fiecare 2-3 ore.

Pastile antiseptice cu acțiune topică

Medicamente cu acțiune antiinflamatoare topică în

aerosol.

Comprese calde, uscate pe gît.

 Durerea toracică.

În general, plămînul nu doare pentru că țesutul pulmonar

e lipsit de sensibilitate dureroasă conștientă. Durerea,
uneori violentă ca o arsură, ca o «rană deschisă», o simt
retrosternal bolnavii cu traheită. Durere acuză aproape
întotdeauna ți pacienții cu o suferință pleurală, sau
pulmonară cu implicarea în proces a pleurei cu sediul
apropiat de pleură.
Cauzele durerii toracice

Bolile aparatului respirator.

Afecțiunile peretelui toracic.

Alte boli ale organelor toracice sau

abdominale.
 Dispneea.

Despneea se întîlnește destul de des în afecțiunile

inflamatorii acute, în bolile cu suprafața mare de plamîn
distrusă sau sclerozată, în crizele de astm, pleureziile cu
cantitate mare de lichid, pneumotoraxul spontan, dar și în
bolile extrapulmonare care, printr-un mecanism sau altul,
influențează centrul respirator bulbar.
Cauze – afecțiunile căilor respiratorii, afecțiuni cerebrale,
anemii, afecțiuni cardiovasculare, etc.
 Hemoptizia.

Hemoptizia se defineste ca fiind expectoratia cu sange si

este un semn nespecific asociat cu numeroase afectiuni
pulmonare.
Cauze – Bronșita acută, abcesul pulmonar, tuberculoza,
pneumonia, bronșiectazia, etc.
 Farmacoterapie.

Antitusive

Analgezice-
Sedative.
antipiretice

Nitroglicerin
ă sublingual.
Bolile căilor respiratorii
superioare.
 Coriza (rinita, guturaiul)
Coriza este o inflamație
a mucoasei nazale de
natură virotică sau
microbiană, sau
alergenă.
 Simptomele iminente, care permit suspectarea unei
patologii ce necesită consultarea medicului

Coriză însoțită de febră ce depățețte 38,5 ° C

Miros neplăcut din nas.
Secreții nazale sanguinolente.
Secreții nazale purulente.
Secreții dintr-o nară.
Asocierea tusei cu o durată de peste o saptamînă.
 Farmacoterapia corizei în răceală

Preparate
combinate
pentru
tratamentul
corizei.
Preparate
combinate pentru
tratamentul
corizei.
 Farmacoterapia corizei de fîn

Decongestionante nazale.
Blocante topice a receptorilor H1-histaminici.
Acid cromoglicic topic.
Antihistaminice per os.
 Gripa.
Gripa este o viroză
respiratorie cu fenomene de
afectare generală, cu apariție
sporadică, epidemică sau
chiar pandemică. Există trei
tipuri principale de gripă:
tipul A, cel mai patogen,
implicat in pandemii, tipul
B ce dă îmbolnăvirile locale
și tipul C, cel mai slab
patogen. Calea de
transmitere este aerogenă
 Profilaxia gripei

Măsuri generale: izolare, dezinfecție umedă, evitarea

aglomerațiilor.
Măsuri speciale: vaccinarea antigripală mai ales la
persoanele cu BPOC (boală pulmonară obstructivă
cronică), cardiaci, astmatici, peste 65 ani, personalul
din unități de ocrotire, spitale, cei cu boli cronice.
 Tratameant.

Antiinflamatoare nesteroidiene.
Remedii mucolitice și expectorante
Remedii medicamentoase cu acțiune antitusivă.
Decongestionante nazale.
Antibiotice.
Bolnavii cu forme severe, toxice și hipertoxice se
internează în spital.
 Paragripa.
Boala infectioasa acuta, 
asemanatoare cu gripa,
provocată de virusul
paragripal, caracterizata
prin leziuni predominante
ale căilor respiratorii și
intoxicație moderată.
Modificările morfologice
sunt identice celor din
gripa, dar mai pronunțate.
Adenovirozele.
Adenovirozele reprezintă
un grup de boli infecțioase
acute, generate de
adenovirusuri, care se
caracterizează prin afectarea
țesutului limfoid și a
mucoaselor căilor
respiratorii, ochilor,
intestinului. Se manifestă
prin renită, faringită,
conjunctivită, bronșiolită,
pneumonie interstițială,
gastroenterită și limfadenită
mezenterică.
 Epidemiologie

Adenovirusurile sunt răspândite pe o arie întinsă.

Epidemiile adenovirale apar nu numai în sezonul
rece, dar frecvent și vara, sub formă de faringită sau
conjunctivită, fiind favorizate de condițiile sezonului
cald (înotul în piscine sau aflarea în taberele de
vară). Acestea au un caracter trenant, dezvoltându-se
timp de câteva săptămâni, în colectivitățile de copii
sau tineri.
 Complicații

Cel mai frecvent, pot surveni otite, sinuzite, amigdalite,

bronșite și pneumonii.
Tratament : Se recomandă administrarea preparatelor
hiposensibilizante, vitaminelor, în formele de gravitate
medie și severă-imunoglobuline(gama-globulină). În
scopul detoxifierii organismului, se recomandă perfuzii cu
dextrani și soluții de cristaloide. Antibioticele și
sulfamidele se prescriu numai în complicații bacteriene
 Infecția virală sincițial-respiratorie.
Virusul sincitial respirator
(VSR) este un virus care
determină infecții ale
plamînilor și tractului
respirator. Este atît de
frecvent încat majoritatea
copiilor se infectează
înainte de implinirea vîrstei
de 2 ani. Acest virus poate
infecta și adulții.
 Farmacoterapie.

La adulți și în formele ușoare, este indicat tratamentul

simptomatic.
La apariția complicațiilor bacteriene, se utilizează
antibiotice și sulfanilamide.
 Infecția respiratorie cu Mycoplasma.

Infecția respiratorie cu Mycoplasma este o boală

infecțioasă acută, cu diverse manifestări clinice,
intoxicație moderată și tulburări în activitatea căilor
respiratorii superioare sau inferioare.
 Patogenie.

Procesul patologic evoluează în mucoasa rinifaringelui,

laringelui, traheei, bronhiilor, țesutului alveolar și are
caracter generalizat. Uneori se observă antrenarea în
proces a ficatului și articulațiilor. Este exprimată necroza
celulelor epiteliale, alveolele conțin exudat și transsudat.
 Framacoterapie.

Tratament etiologic: antibiotice din grupul tetraciclinelor.

Terapie patogenă, imunomodulatoare și simptomatică
dupa necesitate.
 Fitoterapia infecțiilor respiratorii acute.

Pentru restabilirea respirației nazale, se recurge la inhalații cu

extracte din plante care intensifică formarea și eliminarea
secretului protector:
Uleiuri eterice de:
 Levănțică
 Mentă
 Pin
 Cimbru
 Chimen
 Eucalipt
etc.
 Funcția de drenaj a bronhiilor o restabilesc:

Plante expectorante Plante mucolitice

 Obligeana  Soponelul
 Nalba mare  Odoleanul
 Sovîrful  Isopul
 Podbalul  Mugurii de pin
 Ciuboțica cucului  Tămăioara
 Etc.  Etc.
 Concluzie.

Pentru ca avea un rezultat bun și rapid în orice

maladie este necesar de un tratament corect,
combinat și oportun.
 Sistemul respirator îndeplinește o funcție
majoră în organismul uman, de aceia cînd apar
dereglari, «sufără» tot organismul și provoacă
consecințe grave.