Bolile

Sezonului rece
 Gripa
Gripa este o afecțiune respiratorie cauzată de viruși. Este extrem
de contagioasă și se răspândește prin tuse, strănut sau prin
atingerea unei suprafețe infectate. Adulții sunt contagioși una-
două zile înainte de apariția simptomelor și până la șapte zile
după apariția acestora. Simptomele cele mai frecvente ale gripei
sunt foarte asemănătoare cu manifestările unei răceli
obișnuite: durere de cap, febră, transpirații, frisoane, dureri
musculare, articulare, chiar vărsături. Gripa se poate transmite
chiar dacă bolnavul nu are simptome. Statistic, o persoană
bolnavă de gripă poate infecta 1 - 3 persoane sănătoase.
 Tipuri de gripa

Tipul A: este cel mai viral tip, este cel implicat în pandemii

Tipul B: este tipul care determină îmbolnăvirile locale

Tipul C: este tipul cel mai slab patogen.

 Cauze
- Gripa este provocată de trei virusuri gripale, care au mai multe
tulpini. Tipul C este o formă ușoară, dar epidemiile anuale sunt
provocate de tulpinile virale ale virusurilor gripale A și B. În
fiecare an, se produce un nou vaccin antigripal. Vaccinul
antigripal combină tulpini ale virusurilor gripale A și B, fiindcă
acestea circulă mai frecvent.

- Dacă pacientul a mai avut gripă în trecut, organismul său are

deja anticorpi pentru acea tulpină a virusului. Este important
de știut însă că nivelul anticorpilor din organism scade în timp,
astfel încât vaccinarea periodică devine principala măsură
preventivă. Doctorii recomandă vaccinarea, mai ales în cazul
persoanelor vulnerabile.
 Simptome

● febră peste 38 grade Celsius ● dureri oculare

● stare de oboseală ● dureri de gât/roșu în gât

● frisoane ● greață

● transpirație abundentă ● vărsături

● tuse uscată ● diaree

● dureri puternice de cap ● pierderea poftei de mâncare.

 Tratament
Gripa și răceala necesită tratamente diferite, iar antibioticele nu sunt întotdeauna
recomandate. Medicul prescrie antibiotice numai pentru a trata complicațiile
gripei. Gripa nu se tratează cu antibiotice.

Primul pas în managementul gripei este tratamentul igieno-dietetic. Acesta constă în:

● repaus la pat în perioada febrilă;

● hidratare obligatorie cu supliment hidric (ceai) în perioada

febrilă (10-20 ml/ kg peste necesarul fiziologic pentru
fiecare grad de temperatură);

● lipsa apetitului este normală, astfel că părinții nu trebuie să

forțeze copiii să mănânce;

● izolarea, deoarece orice infecție virală de tract respirator

este contagioasă, iar bolnavul este supus suprainfecției
bacteriene.
 Sinuzita
Sinuzita (rinosinuzita) semnifică inflamația sinusurilor
nazale, ca o consecință a unei răceli, a unei alergii sau a
unui blocaj la nivelul sinusurilor. Această inflamație poate
cauza o suprainfectare virală, bacteriană sau fungică. în
general, sinuzita trece de la sine, în curs de cateva
săptămâni, însă, în unele cazuri, se poate întinde pe o
durată mai îndelungată și poate necesita adoptarea unei
scheme terapeutice complexe.
 Tipuri de sinuzita

Sinuzita acută - apare brusc, are o durată de maximum o lună și este, în

general, de cauză virală sau bacteriană (sinuzita bacteriană)

Sinuzita subacută - se situează între sinuzita acută si cronică, având

o durată de 1-3 luni

Sinuzita cronică - are o durată de peste trei luni, este de cauză bacteriană
sau fungică și are nevoie de o schemă medicală complexă, pentru a se
vindeca.
 Cauze

• Fumatul - atât activ, cât și pasiv;

• Prezența polipilor - inclusiv de dimensiuni mari;

• Schimbările bruște de altitudine - zbor, scufundări;

• Expunerea excesivă la factori poluanți;

• Expunerea la mucegai;

• Infecțiile dentare;

• Astmul si infecții ale căilor respiratorii superioare;

• Fibroza chistică.
 Simptome

• Secrețiile nazale, care pot ajunge • Presiunea și durerea la nivelul

și la nivelul nazofaringelui și urechilor;
orofaringelui, de culoare galben-
verzuie sau incolore și de • Durerile de dinți si maxilar;
consistență crescută;
• Febra;
• Inflamația, sensibilitatea
accentuată și chiar durerea la • Tusea și durerile în gat;
nivelul nasului, in jurul ochilor și
la nivelul capului; • Halena
(respirația cu miros neplăcut);
• Congestia nazală, cu îngreunarea
respirației și senzația de sinusuri • Oboseala.
blocate;

• Alterarea mirosului și gustului;

 Tratament
Diferite spray-uri nazale - în special cele saline;
Decongestionante - ajută la reducerea congestiei și îmbunatațesc
respirația;
Analgezice - preparate precum paracetamolul și ibuprofenul pot ajuta la
scăderea intensitații durerii;
Corticosteroizi - sunt utilizați în inflamația pronuntată și pot conține
budesonidă, fluticazonă sau alte ingrediente active, care au
proprietatea de reducere și prevenire a inflamației;
Tratament antibiotic - utilizat în sinuzita cu suprainfectare bacteriană
sau antifungic în sinuzitele cu componență fungică.
Antihistaminice- se administrează în cazul componenței alergice
pronunțate;
Imunoterapie - aplicată în cazul sinuzitei de cauză alergică;
Tratament chirurgical - acest tip de tratament este aplicat in cazul unei
rinosinuzite cronice, care nu răspunde la tratament medicamentos, și
presupune înlăturarea obstrucției (ex: un polip) și/sau lărgirea
sinusurilor și drenarea secrețiilor purulente.
 Pneumonie

Pneumonia este o formă de infecție respiratorie

acută apărută într-unul dintre plămâni sau în ambii plămâni,
care cauzează o inflamație în alveolele acestora. Alveolele
pulmonare sunt niște săculeți care se umplu cu aer cand
respirăm, ajutând la realizarea schimbului de gaze. Atunci
când o persoană are pneumonie, alveolele pulmonare sunt
umplute cu puroi și lichid, lucru ce îngreunează respirația și
limitează consumul de oxigen.
 Tipuri de pneumonie
În funcție de cauza declanșării bolii, pneumonia poate fi clasificată în
pneumonii infecțioase și neinfecțioase.
• Pneumonii bacteriene

• Pneumonii virale - Pneumoniile virale pot fi cauzate de virusuri gripale și, de obicei, iau forme ușoare.
Pneumoniile virale sunt frecvente în rândul copiilor cu vârsta mai mică de cinci ani.

• Pneumonii micotice - Destul de rar întâlnită, pneumonia cauzată de ciuperci poate apărea la persoane cu
sistemul imunitar slăbit. În cazul pacienților infectați cu HIV/SIDA, pneumonia cauzată de Pneumocystis
jiroveci este o afectiune frecventa.

• Pneumonii parazitare - Plămânii pot fi afectați de diverși paraziți, precum Toxoplasma gondii, Ascaris
lumbricoides sau Strongyloides stercoralis, care se transmit prin contactul direct cu pielea, prin ingerare sau
prin intepaturi de insecte. În țarile dezvoltate, acest tip de pneumonii se întalnesc la persoanele care se întorc
din călătorii.

• Pneumonii neinfecțioase - Acestea apar ca urmare a aspirării în timp indelungat a unor alimente solide sau
lichide, voma, secreții salivare sau substanțe cu efecte toxice asupra plămânilor sau bronhiilor. Pneumonia de
aspirație este uneori asociată pneumoniei nozocomiale (dobândite in spital). Aceasta este o forma de
pneumonie deosebit de gravă, din cauza faptului ca de obicei este provocată de bacterii rezistente la
antibiotice.
 Cauze

Plămânii pot fi infectați fie prin inhalarea directa a

microorganismelor care cauzează pneumonia, fie prin
circulația sanguină sau prin migratie de la un focar infecțios
aflat în proximitate. De obicei, se manifestă mai întâi ca o
infecție de tract respirator superior, deplasându-se apoi către
tractul respirator inferior.

Pneumoniile virale apar când picăturile de

salivă contaminată sunt inhalate prin gură sau nas și ajung în
plămâni, provocând reacții inflamatorii. Organismul afectat de
pneumonia virală este mai vulnerabil la infecțiile bacteriene,
ceea ce poate determina și apariția unei pneumonii cauzate de
o bacterie.

Pneumoniile bacteriene apar cand printre microorganismele care

se află, de obicei, in gât sau în nas și sunt aspirate in plămâni în
timpul somnului, se găsesc și bacterii cu potențial dăunător.
Simptome

• Tuse productivă

• Transpirație excesiva, frisoane și febră

• Dispnee (dificultăți in respirație)

• Dureri în piept când respirăm adânc sau când tușim

• Respirație rapidă în cazul copiilor sub cinci ani

• Stări de confuzie în cazul bătrânilor

 Tratament
Tratamentul medicamentos depinde de tipul de pneumonie. Astfel, medicul poate
prescrie antibiotice pentru pneumoniile bacteriene, medicamente antivirale pentru
pneumoniile virale si medicamente antifungice pentru pneumonia cu cauză micotică.
Pe langa acestea, medicul mai poate recomanda medicamente pentru ameliorarea
simptomelor de tuse si febra.

Este important de reținut faptul că,

deși poți fi tentat să intervii asupra tusei cu ajutorul me
dicamentelor, aceastea te ajută sa elimini lichidul din p
lămâni, așa că e preferabil sa încerci
în locul acestora niște remedii naurale. Iritația din
gât poate fi calmata cu ajutorul ceaiurilor de mentă
și eucalipt, durerile în piept se
pot ameliora cu ceaiuri de ghimbir, iar gargara cu apa
sărată ajută la eliminarea mucusului din gât.
Vă mulțumesc pentru
atenția acordată!