Pneumonia

Pneumonia este o infectie a unuia sau a ambilor plamani cauzata de regula de bacterii, virusi sau ciuperci. Inainte de descoperirea antibioticelor, o treime din cei care se imbolnaveau de pneumonie mureau ca urmare a infectiei. Desi majoritatea acestor persoane se vindeca, aproximativ 5% vor muri de pneumonie.

Pneumonia poate fi cauzata de diferite tipuri de microbi, respectiv bacterii, virusi, ciuperci si paraziti. Desi diverse tipuri de pneumonie tind sa afecteze copiii de diferite grupuri de virsta, pneumonia este de obicei cauzata de virusi, cum ar fi: virusul gripal, virusul respirator, virusul paragripal, si adenovirusul. Termenul pneumonia dubla este un termen de moda veche, menit sa indice ca pneumonia implica amindoi plaminii. Acest termen, desi suna impresionant, are semnificatie clinica mica, o data ce pneumonia afecteaza amindoi plaminii.

Care sunt factorii de risc?

Adultii de peste 65 de ani precum si copiii foarte mici al caror sistem imunitar nu este complet dezvoltat sunt supusi unui risc crescut de a face pneumonie. De asemenea, sunteti mai susceptibili de a dezvolta pneumonie daca : Aveti anumite boli, in special boli de plamani cum ar fi boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) sau astm . Fumati sau consumati alcool in exces. Fumatul este cel mai puternic factor de risc pentru dezvoltarea pneumoniei la persoanele tinere sanatoase. Sunteti expusi la diverse substante chimice sau poluanti. Aveti sub un an sau peste 65 de ani. Aveti un sistem imunitar deficitar. Aveti o leziune in zona coastelor, cum ar fi o coasta fisurata. Aveti o modificare a starii mentale (cum ar fi o stare de confuzie sau de pierdere a cunostintei) care creste riscul de a aspira in plamani mucus sau saliva din nas sau gura, lichide sau hrana din stomac.

Care sunt simptomele pneumoniei?

Simptomele pneumoniei cauzate de bacterii apar de regula brusc la persoane sanatoase. Adesea incep in timpul sau dupa o infectie de cai respiratorii superioare, cum sunt gripa sau o raceala. Simptomele pneumoniei includ: tremurat, friguri, clantanitul dintilor, durere mare n zona pieptului, temperatura ridicata, transpiratie accentuata, puls rapid, respiratie agitata, colorarea vinetie a buzelor si degetelor, stare mentala confuza sau delir, tuse care provoaca expectoratie mucoasa de culoare maronie sau verzuie.

Tipuri de pneumonii
Pneumonia lobara afecteaza una sau mai multe sectiuni (lobi) ale plamnilor. Pneumonia bronhica (sau bronhopneumonia) afecteaza parti ale ambilor plamni. Pneumonia bacteriana este cauzata de diferite bacterii, printre care cea mai cunoscuta este pneumonia pneumococica. Pneumonia virala este cauzata de diferiti virusi, aceasta fiind cauza a jumatate din totalul cazurilor de pneumonie. Pneumonia micoplasmica este cauzata de micoplasme, cei mai mici agenti vii ai bolilor umane, care au att caracteristicile bacteriilor, ct si ale virusurilor. Acesti agenti cauzeaza n general o pneumonie usoara, foarte raspndita. Alte pneumonii mai putin frecvente pot fi cauzate de inhalarea alimentelor, a lichidelor, a gazelor, a prafului sau de fungi.

Tratament
Un tratament adecvat va fi recomandat de medic pe baza: vrstei, starii generale de sanatate din prezent si din trecut a pacientului, stadiului bolii, tolerantei pacientului la diferite medicamente, proceduri sau terapii, posibilei evolutii a bolii. Tratamentul poate sa includa o dieta adecvata, terapie cu oxigen, medicamente pentru dureri si pentru tuse.

Tratamentele pentru pneumonie variaza in functie de severitatea simptomelor si de tipul de pneumonie pe care-l aveti.

Virala. Antibioticele nu sunt eficiente in

formele virale de pneumonie. Si desi cateva pneumonii virale pot fi tratate cu medicamente antivirale, tratamentul recomandat este acelasi ca pentru gripa - odihna si multe lichide. Totusi pot fi folosite antibiotice pentru a preveni suprainfectarea cu bacterii.

Bacteriana. Doctorii trateaza de regula

pneumonia bacteriana cu antibiotice. Desi puteti sa incepeti sa va simtit mai bine la scurt timp dupa inceperea tratamentului cu medicamente, aveti grija sa terminati intregul tratament cu antibiotice. Oprirea prea repede a administrarii medicamentelor poate face ca pneumonia dvs sa revina

micoplasmatice sunt tratate cu antibiotice. Daca aveti pneumonie severa, puteti fi internat in spital si tratat cu antibiotice intravenos si vi se poate administra oxigen. Totusi, puteti sa va vindecati la fel de repede acasa cu antibiotice orale ca si la spital, in special daca dispuneti de asistenta calificata la domiciliu. Uneori puteti petrece 3-4 zile in spital primind antibiotice intravenos si apoi sa va continuati tratamentul de vindecare acasa cu medicatie orala.

Micoplasma. Pneumoniile

Prevenirea pneumoniei
Vaccinul antigripal: pneumonia este o complicatie frecventa a gripei, n concluzie, vaccinarea n fiecare toamna este o modalitate eficienta de a evita pneumonia. Vaccinul pneumococic: Vaccinarea este folositoare celor predispusi riscurilor. Aici sunt incluse persoanele care: - au boli cronice cum ar fi boli ale plamnilor, ale inimii, ale rinichilor, anemie, diabet, -care sunt n recuperare dupa anumite boli grave, -care au vrsta peste 65 de ani. Pneumonia este adesea rezultatul unor infectii respiratorii banale. De aceea, o masura preventiva importanta este luarea n considerare a oricaror simptome sau inconveniente respiratorii care tin mai mult de citeva zile. O alimentatie corespunzatoare, odihna, o buna igiena si ncetarea fumatului ajuta la marirea rezistentei organismului la bolile respiratorii, ca si la vindecarea rapida n cazul n care boala s-a instalat deja.

Daca aveti pneumonie, urmatoarele masuri va pot ajuta sa va vindecati mai repede si sa reduceti riscul de complicatii : beti multe lichide, in special apa. luati tot tratamentul stabilit pentru toate medicamentele prescrise. mergeti la toate controalele stabilie. odihniti-va bine.

Simptome care necesita interventie de urgenta:

Diagnosticare
Medicii folosesc diferite teste pentru diagnosticarea astmului bronsic si a cauzelor care lau produs. Diagnosticul va fi stabilit urmarind manifestarile clinice ale pacientului, istoricul sugestiv si rezultatele oferite de catre examenul de spirometrie (masurarea capacitatii respiratorii). Spirometria este esentiala in stabilirea diagnosticului dar si pentru urmarirea evolutiei bolii in timp. Diagnosticul este mult mai usor de stabilit la pacientii tineri, nefumatori, care acuza simptomele enumerate mai sus.

Tratament
Rolul tratamentului este evitarea factorilor care declanseaza crizele de astm si tinerea acestora sub control. Pacientul trebuie sa coopereze cu medicul pentru a realiza si pune in aplicare un plan eficient, care sa elimine factorii declansatori si sa monitorizeze simptomele. Exista doua tipuri de medicamente care se folosesc in tratarea astmului: medicamente cu efect de lunga durata (antiinflamatoare), care au rolul de a preveni crizele; medicamentele cu actiune rapida (bronhodilatatoare)

Medicamentele cu efect de lunga durata previn crizele nu vindeca boala. Cele mai importante din aceasta categorie sunt corticosteroizii, reduc inflamatia si producerea de mucus din caile respiratorii. Drept rezultat, caile respiratorii sunt mai putin sensibile si mai putin susceptibile de a reactiona la factorii declansatori. Persoanele care sufera de forme usoare de astm (crize rare) pot folosi numai medicamentele cu actiune rapida, in caz de necesitate. Daca astmul este persistent si se manifesta prin crize dese pacientul ar trebui sa foloseasca permanent medicamentele cu efect de lunga durata. Crizele severe necesita interventia medicului si eventual internarea in spital, aport de oxigen si tratament intravenos.

Posibile complicatii
Complicatiile date de astm pot fi foarte grave. Acestea includ: moartea; reducerea abilitatii de a face efort fizic; insomniile in timpul crizelor nocturne; modificari permanente in functionarea plamanilor; tuse persistenta; dificultati de respiratie care necesita ajutor extern.

Prevenire
Simptomele astmului pot fi reduse semnificativ evitand substantele alergene si iritante. Acoperiti patul cu materiale antialergice, pentru a reduce expunerea la acarieni. Renuntati la covoarele din dormitor si aspirati praful cat mai des posibil. Pastrati un nivel scazut al umiditatii aerului. Astfel, preveniti aparitia mucegaiului. Pastrati curatenia in casa. Tineti alimentele in recipiente inchise si evitati sa le tineti in dormitor, reducand astfel posibilitatea aparitiei gandacilor. Daca un astmatic este alergic la parul unui animal care traieste in casa cu el, locul animalului ar trebui sa nu fie in dormitorul bolnavului. Interziceti fumatul in casa. De multe ori insa aceasta masura nu este suficienta. Membrii familiei si musafirii care fumeaza afara aduc in casa urme de fum rezidual in par si haine, care pot declansa o criza de astm.

Persoanele astmatice trebuie, de asemenea, sa evite, pe cat posibil, poluarea atmosferica, praful industrial, alte tipuri de fum. Nu exista tratament pentru vindecarea astmului, insa efectele pot fi ameliorate in timp. Cu ajutorul unui tratament medical adecvat, persoanele astmatice pot duce o viata normala.