NOTIUNI DE

MICROBIOLOGIE

Curs anul II/ Facultatea de farmacie/UVVG.Arad

Dr.Farm.pr.,Ing. Conf. univ. Carmen Popescu
 Microbiologia
(micros-mic, bios-viata, logos-vorbire) este stiinta care studiaza forma, structura
(morfologia), genetica, procesele metabolice din organismele microscopice si
submicroscopice.
Microbiologia este o stiinta relativ tanara, care prezinta interes nu numai stiintific,
ci si practic, pentru diferite domenii ale activitatii umane:
- medicina,
- agricultura,
- alimentatia,
- biotehnologia, etc.
Fiind ea insasi o stiinta ce s-a putut dezvolta ca urmare a dezvoltarii tehnice si
tehnologice, microbiologia a luat amploare abia in ultimele decenii ale acestui
secol.
Acumularile teoretice si practice din domeniile fizicii nucleare, ale biologiei
celulare si moleculare, ale tehnicilor informationale, au condus la imbunatatirea
logisticii microbiologiei si, implicit, la dezvoltarea rapida a microbiologiei ca
stiinta de mare amplitudine.
 Microorganismele
sunt sisteme cu organizare complex, monocelulare sau
pluricelulare, cu metabolism propriu i continuitate genetic, cu o
infinit diversitate a caracterelor morfologice i fiziologice.
n sensul acestei definiii din imensul grup al
microorganismelor fac parte:
- fungii (drojdii levuri i mucegaiuri fungi filamentoi),
- bacterii,
- alge microscopice,
- protozoare etc.

n funcie de natura microorganismelor i caracterul lor

aplicativ, s-au dezvoltat n timp, urmtoarele tiine
microbiologice independente:
 Microbiologia generalstudiaz legile de dezvoltare a
tuturor grupelor de microorganisme i a rolului lor n circuitul substanelor n
natur.
- Fiind o tiin de sintez, n funcie de natura microorganismelor studiate s-
au desprins urmtoarele discipline:
Virusologia (inframicrobiologia) studiaz virusuri
entiti acelulare cu dimensiuni submicroscopice, ageni ai bolilor virale la
om, animale, plante, insecte, microorganisme (bacterii, fungi).

Bacteriologia studiaz bacteriile, celule monocelulare de

tip procariot, care pot produce mbolnviri ale omului, animalelor, plantelor.

Micologia studiaz fungi cu celule monocelulare sau

pluricelulare de tip eucariot.
 Dintre tiinele microbiologice cu caracter aplicativ fac
parte:

microbiologia chimic
este o ramur a microbiologiei generale care s-a dezvoltat n ultimii
50 de ani, are ca obiect de studiu chimia i biochimia
microorganismelor :
- compoziia chimic,
- structura,
- topologia,
- funcia moleculelor libere i asociate,
- metabolismul substanelor n celula microbian;
 microbiologia produselor alimentare

are drept obiect de studiu cunoaterea naturii i activitii

metabolice a microorganismelor care pot contamina
ntregul lan alimentar, de la materiile prime la produsele
finite, n scopul:
- prevenirii alterrii lor i
- pierderea valorii alimentare sau
- a mbolnvirii prin consum de alimente, contaminate cu
microorganisme patogene-toxicogene;
 Microbiologia industrial (tehnic)

reprezint tiina de investigare i control al fermentaiilor, respectiv de folosire a microorganismelor n calitate

de reactivi, n scopul obinerii industriale a unor produse cu valoare economic.

- Prin dezvoltarea microbiologiei industriale, cu ajutorul microorganismelor se obin avantajos aproximativ 200
de produse, printre care:
- alcoolul etilic
- butanolul,
- acetona,
- acidul citric,
- acidul lactic,
- aminoacizi,
- enzime,
- proteine,
- vitamine,
- insecticide biologice,
- produse de biosintez ce se obin pe plan mondial n cantiti mari (milioane tone per an) sau vaccinuri,
- vitamine i enzime purificate,
- hormoni de cretere, interferonul, antibiotice, n cantiti mici.

Primul patent nregistrat pentru un produs de biosintez microbian dateaz din 1882 pentru enzime
proteolitice folosite la tbcirea pieilor;
- microbiologia solului,
- a apei,
- microbiologia geologic,
- fitopatologia,
- microbiologia sanitar,
- agricol,
- ecologic,
- cosmic,
- genetica microbian,
- biologia molecular.
 Biotehnologia
reprezint un domeniu multidisciplinar al tiinei,
tehnicii, tehnologiei i al produciei industriale ce se
bazeaz pe potenialul microorganismelor rezultate
prin tehnici de inginerie genetic i a enzimelor
microbiene, n scopul obinerii de:
- bunuri industriale,
- energetice,
- agricole,
- farmaceutice,
- alimentare i
- protecia mediului.
 Clasificarea generala a microorganismelor

Clasificarea biologic a lumii vii propus de Whittaker (1969), acceptat de numeroi taxonomiti
cuprinde un sistem de cinci regnuri n funcie de modul de organizare celular i modaliti de
nutriie, avnd urmtoarea structur:

regnul Monera include organisme monocelulare de tip procariot cu nutriie de tip absorbtiv, cu
metabolism fotosintetic sau chimiosintetic i reproducere prin diviziune asexuat;

regnul Protista include organisme monocelulare de tip eucariot (inclusiv drojdii). Modul de nutriie
este diferit de la un grup la altul, prin absorbie sau ingestie i reproducere sexuat/asexuat;

regnul Fungi cuprinde organisme multinucleate de tip eucariot (mucegaiuri) cu nuclei dispersai n
citosolul hifelor adesea septate, lipsite de plastide i pigmeni fotosintetici, cu nutriie de tip
absorbtiv i reproducere pe cale sexuat i asexuat;

regnul Plantae , cu organisme multicelulare de tip eucariot, cu perete celulozic, vacuole n

citoplasm i pigmeni fotosintetici n plasmide. Modul principal de nutriie este cel fotosintetic i
reproducerea predominant sexuat;

regnul Animalia , cu organisme multinucleate de tip eucariot fr perete celular, cu nutriie

predominant prin ingestie i reproducere sexuat.
 Celula este unitatea de baz, structural i funcional, a
tuturor organismelor vii.
Aceasta a fost descoperit de ctre Robert Hooke i este
unitatea funcional a tuturor organismelor vii cunoscute.
Este cea mai mic unitate de via, care poate fi clasificat ca
o vietate, i este adesea numit bloc de via.

- Unele organisme, cum ar fi cele mai multe bacterii, sunt

unicelulare (constau dintr-o singura celula).
- Alte organisme, cum ar fi oamenii, sunt multicelulare.
- Oamenii au aproximativ 100 bilioane sau 1014 celule;
dimensiunea tipic celulei este de 10m iar masa tipic celulei
este de 1 nanogram.
- n1835, nainte ca teoria final despre celul s fie dezvoltat, Jan Evangelista
Purkinje a observat mici "granule", n timp ce privea prin microscop esuturi de plante.

- Teoria celulara, dezvoltat pentru prima oar n 1839 de ctre Matthias Jakob Schleiden si
Theodor Schwann, afirma c:
- toate organismele sunt compuse din una sau mai multe celule,
- c toate celulele provin din celulele preexistente,
- c funciile vitale ale unui organism au loc in interiorul celulelor, i
- c toate celulele conin informaiile ereditare necesare pentru reglarea funciilor celulare i de
transmitere a informaiilor pentru urmtoarea generaie de celule.

Cuvntul celul provine de la cuvntul latin cellula, care nseamn, o camer mic.
Termenul descriptiv pentru cea mai mic structur de via biologic, a fost inventat de ctre
Robert Hooke ntr-o carte pe care a publicat-o n 1665, cnd a comparat celulele de plut pe care
le-a vzut prin microscopul su cu micile camere de locuit ale clugrilor.
Definiii

Pentru celul au fost date numeroase definiii. Astfel chiar aceiai autori
(Toma C. i Ni Mihaela n Celula vegetal, Editura Universitii Al. I.
Cuza, Iai, 1995) dau dou definiii diferite n funcie punctul de vedere
din care este abordat problema. Aceste definiii sunt:

Celula este o unitate morfo funcional elementar a tuturor

organismelor procariote i eucariote. Ea reprezin un prim nivel de
organizare a materiei vii, dotat cu capacitatea de autoreglare,
autoconservare i autoreproducere.

Privit prin prisma teoriei sistemice, celula poate fi definit ca un

sistem biologic deschis, deosebit de dinamic, aflat n relaii de echilibru
cu mediul nconjurtor n cazul protofitelor i protozoarelor sau ca un
subsistem cnd devine parte component a unui esut, organ sau
organism pluricelular.
 Anatomia
Exist dou tipuri de celule:
- procariote i
- eucariote.
Celulele procariote sunt, de obicei, independente,
in timp ce celulele eucariote sunt adesea gsite n
organisme multicelulare.
 Procariot (din greac: Pro-nainte, caryon-nuc, nucleu) este un organism unicelular, a
crui celul i lipsete o membran nuclear, care s nconjoare informaia genetic.

Structura celulei procariote

- Celula procariot este mai simpl i mai mic dect o celula eucariot.
- Este lipsit de nucleu individualizat, i de cele mai multe organite ale celulei eucariote.

Exist dou tipuri de procariote:

- bacteriile si
- archaea; amndou au o structur similar.

Materialul nuclear al celulelor procariote const dintr-un singur cromozom, care este n
contact direct cu citoplasma. La aceste celule, regiunea nuclear nedefinit din
citoplasm se numete nucleoid.
O celul procariota are trei regiuni
arhitecturale:
La exterior, flagel i pilus care se proiecteaz
de pe suprafaa celulei.
Acestea sunt structuri (nu sunt prezente n

toate celulele procariote) din proteine care
facilitez deplasarea i comunicarea ntre
celule;
 Ceea ce nconjoar celula este membrana celular:
- n general, constnd dintr-un:
- perete celular care acoper o
- membran celular,
- totui unele bacterii au n plus un strat suplimentar de acoperire numit capsul.

- nveliul ofera rigiditate celulei i separ interiorul celulei de mediul n care se

afl, servind ca un filtru de protecie.
- Dei cele mai multe procariote au un perete celular, exist i excepii, cum ar fi
Mycoplasma (bacterie) i Thermoplasma (archaea).
- Peretele celular este format din peptidoglican la bacterii, i acioneaz ca o
barier suplimentar mpotriva forelor exterioare. Acesta previne, de asemenea,
celulele de la dezvoltarea exagerat i n cele din urm de spargerea (citoliza)
din cauza presiunii osmotice mpotriva unui mediu hipotonic.
- Unele celule eucariote (celule de plante i celule de ciuperci) au de asemenea,
un perete celular.
 n interiorul celulei este regiunea citoplasmatic care conine:
- genomul celulei (ADN),
- ribozomi i
- diferite tipuri de incluziuni.
Un cromozom procariot este de obicei o molecul circular (o excepie este cea a
bacteriei Borrelia burgdorferi, care provoac boala Lyme).
Dei nu formeaz un nucleu, ADN-ul este condensat ntr-un nucleoid.
Procariotele pot transporta elemente ADN extracromosomiale numite plasmide,
care sunt de obicei circulare.

Plasmidele activeaz funcii suplimentare, cum ar fi rezistena la antibiotice.

Structura celulei procariote
 Structura celulei procariote

Structura procariot se caracterizeaz printr-o serie de particulariti ce o

deosebete de cea eucariot:
- principala diferen fiind lipsa nucleolilor i a anvelopei nucleare.
- de asemenea, i lipsesc majoritatea organitelor celulare. Singurele organite
prezente n citoplasma celulelor procariote sunt ribozomii (,,granulele lui
Palade"), al cror numr este de 10 ori mai mare dect la eucariote.
- ADN-ul procariot este de obicei reprezentat printr-o singur molecul de
ADN, circular si puternic spiralizat numit nucleoid (cromozom bacterian,
genofor).
- pe langa ADN, procariotele mai conin i ARN. Acesta se gsete liber n
citoplasm sau n ribozomi.
- de asemenea, exist i proteine de tipul histonelor. Cercetrile recente arat
c n citoplasma procariotelor se gsete o protein contractil, prin
polimerizarea creia rezult o reea contractil, ca o form rudimentar de
citoschelet ntalnit la eucariote.Toate plantele care nu au nucleu individualizat
se numesc procariote.
 nveliul celulei procariote
1) Capsul gelatinoas
formeaz mpreun cu mucusul (polizaharide) glicocalixul
poate fi prezent sau absent
rolul glicocalixului este:
de a ajuta la ataarea de substrat a bacteriilor;
rol de protejare mpotriva rspunsului imun al gazdei;
rol de protecie;
rezistena la uscciune.

2) Perete celular
se afl ntre capsul i membrana celular;
este rigid;
reduce varietatea de forme celulare;
conine murein, acid diaminopimelic i acizi teicoici;
rol n protecie i transport de substane.
3) Membrana celular (plasmalema)
se afl ntre peretele celular i citoplasm;
este componenta fundamental a celulei;
nu poate prezenta expansiuni spre exterior;
este impermeabil la macromolecule (excepie pentru unele
enzime i pentru ADN);
prezint un pliu spre citoplasm numit mezozom;
rolul mezozomului: n respiraia celular, n fixarea
nucleoidului;
rolul membranei celulare: protecie i transport de substane.
 Structura intern a celulei procariote
1) Citoplasma
conine nucleoidul, ribozomii, tilacoide, vezicule gazoase, substane de
rezerv, incluziuni;
din punct de vedere chimic, citoplasma este alctuit din proteine, glucide,
lipide; n msur mai mic mai conine i ribonucleoproteine, fosfolipide,
ioni metale grele (n special magneziu);
la unele procariote, citoplasma mai conine i diferii pigmeni cum ar fi:
ficocianina (pigment albastru), ficoeritrina (pigment rou), clorofila
(pigment verde);
este un sistem coloidal;
sistemul coloidal are dou componente:
Mediu de dispersie: apa;
Faza dispersat: substane organice numite micele care particip la
miscarea browniana.
2) Nucleiodul
se mai numete i genofor, ADN bacterian sau cromozom bacterian;
este alctuit dintr-o molecul de ADN circular dublu catenar;
este fixat cu ajutorul mezozomului;
are rol n coordonarea metabolismului celular.
3) Ribozomii
sunt organite celulare fr membran;
se afl n citoplasm;
are rol n sinteza proteic.
4) Tolacoidele
sunt prezente sau absente;
conin clorofil;
rol n fotosintez.
 Prelungirile celulei procariote
1) Flagelii:
o celul procariot poate avea un singur flagel;
sunt mai lungi dect cilii;
au rol n locomoie;
2) Cilii:
sunt mai numeroi la aceeai celul;
au rol n locomoie;
3) Pilii:
au rol n reproducerea sexuat (schimb de material genetic);
4) Fimbriile:
au rol n ataarea de substrat;
rol n ataarea de alte celule i formarea de colonii.
Gene
Bacteriile de tip procariot conin un singur cromozom, de form
circular, aflat de regul n nucleoid.
De asemenea, se ntlnesc plasmide - formaiuni circulare ce
conin ADN dublu catenar. Acestea au rol de codare a
proteinelor bacteriene, dar sunt implicate i n rezistena
bacterian fa de antibiotice (factorul R).

nmulire
De obicei nmulirea organismelor procariote este de tip asexuat.
Aceasta se realizeaz prin fisiune binar , prin care cromozomul
este duplicat, se ataeaz de peretele celular, apoi are loc
diviziunea celulei. Transferul materialului genetic (ADN) are loc
i prin alte procese de tipul transformrii sau a transduciei.
 Eucariote
- Plantele, animalele, ciupercile, mucegaiurile, protozoarele i algele sunt toate
eucariote.
- Aceste celule sunt de aproximativ 15 ori mai mari dect o procariot tipic i pot
avea volumul de 1000 de ori mai mare.
- Diferena major dintre procariote i eucariote este c celulele
eucariote conin compartimente legate de membran n care pot avea loc activiti
specifice metabolice. Cea mai important dintre acestea este nucleul celular, un
compartiment delimitat de membran, care adpostete ADN-ul celulelor
eucariote. Acest nucleu d eucariotei numele ei.
- Alte diferene pot fi:
Membrana plasmatic se aseamana cu cea a procariotelor n funcie, cu
diferene minore n configurare. Pereii celulelor pot fi sau nu prezeni.
ADN-ul eucariotei este organizat ntr-unul sau mai multe molecule liniare,
numite cromozomi , care sunt asociate cu proteine histone. Toate ADN-urile
cromozomiale sunt stocate n nucleul celulei, separate de citoplasma printr-o
membran. Unele organite eucariote, cum ar fi mitocondriile conin deasemenea
ADN.
Eucariotele se pot deplasa folosind flagelul. Flagelul acestor celule este mult
mai complex dect al procariotelor
 CELULA EUCARIOTA

(1) nucleol
(2) nucleu
(3) ribozomi
(4) vezicul
(5) reticul endoplasmatic
rugos
(6) aparatul Golgi
(7) citoschelet
(8) reticul endoplasmatic
neted
(9) mitocondrie
(10) vacuol
(11) citoplasm
(12) lizozom
(13) centrioli
 Bacteriile sunt unele dintre cele mai mici organisme microscopice.

Sunt raspandite in mii de specii si in numar colosal de indivizi, pe tot pamantul, in

apa, in sol, in aerul atmosferic, pe organisme vii sau moarte (1 gram de sol contine
circa 50-100 de milioane de bacterii).

Aceasta raspandire extraordinara se datoreste:

- capacitatii bacteriilor de a se inmulti in timp foarte scurt, apoi,
- dimensiunilor mici,
- usurimii lor si adaptabilitatii lor la multiple feluri de nutritie,
- precum si a rezistentei mari la conditiile vitrege de trai.

In marea majoritate a cazurilor ele sunt lipsite de clorofila. Aceste organisme joaca
un rol foarte Important in circuitul elementelor in natura, provocand in deosebi
descompunerea substantelor organice, pana la mineralizarea acestora.
 Marimeasiformabacteriilor:

Dimensiunile bacteriilor sunt de ordinul micronilor,

fiindcuprinseintre0,120.

Formalorestevariata:
 sfericanuminduseinacestcaz,coci

bacterii de forma rotunda

exemplu:
- streptococ,
- pneumococ,
- stafilococ,
- meningococ).
Streptococcus
Staphylococcus aureus
 Cocii se pot grupa cate 2 (diplococi) , sau se inlantuiesc in forma unei
salbe (streptococi), sau se dispun in forma unui ciorchine de strugure
(stafilococi).

Curs anul II/

Facultatea de
farmacie/uvvg.Arad
02.2014
Dr.Farm.pr.,Ing.Carmen Pope
 Informadebastonase
purtandnumeledebacterium
iardacapoartecilisenumescbacili
Maipotfiinformadevirgulavibrioni
 Structura bacteriilor

Celulele bacteriilor au la exterior o membrana, iar in interior un continut

protoplasmatic. Membrana este formata din substante pectice impregnate cu
substante hidrocarbonate, hemiceluloza.

De multe ori in jurul celuluei sau a celulelor, citoplasma secreta o materie

gelatinoasa, care inglobeaza bacteriile in colonii sau cenobii. Acest invelis
gelatinos se numeste capsula, si poate avea marimea de 10-1000 de ori mai
mare decat a bacteriei.

Citoplasma este incolora, insa uneori este impregnata cu anumite substante

colorate. Clorofila lipseste.

In protoplasma se gasesc vacuole precum si substante de rezerva de natura

hidrocarbonata: glicogen si granuloza, de natura albuminoida volutina,
precum si picaturi de grasime.
 Miscarea bacteriilor

Multe bacterii sunt miscate dintr-un loc in altul, fiind

purtate de diferiti agenti, mai ales aer si apa.

O alta categorie de bacterii se misca cu mijloace

propii, fiind prevazute cu cili permanenti sau
temporari, in functie de mediul in care se afla. Cilii
sunt prelungiri protoplasmatice ce ies prin sporii
membranei.
 Nutritiabacteriilor

Fiind lipsite de pigmentul asmilator clorofilian, ele sunt

avizate la nutritia heterotrofa.
Sunt insa si cazuri cand anumite bacterii desi nu au
clorofila sunt totusi autotrofe chimiosintetizante, cum
sunt:
- sulfobacteriile,
- fermobacteriile si
- nitrobacteriile.
 Inmultireabacteriilor

Se face direct prin bipartitie:

- Bipatitia consta in aparitia unui perete transversal despartitor, formandu-se astfel 2 celule.
- Aparitia peretelui incepe prin formarea unui inel care inainteaza spre mijlocul celulei.
- Viteza de diviziune este in functie de insusirile specifice bacteriei si de conditiile de mediu, ea
variad intre cca 20 de minute si 2 ore.

Pentru ilustrarea vitezei de diviziune presupunand ca o bacterie de 1-2 microni se divide cu o viteza
de 20-30 de minute, se obtin urmatoarele cifre:
- dupa 5 ore rezulta 1024 celule;
- dupa 10 ore 264.144 celule;
- dupa 15 ore 265 275 636 celule;
- dupa 20 de ore 191 miliarde si 6672 milioane de celule, care cantaresc 82 mg;
- dupa 25 de ore cantaresc 82 gr.;
- dupa 30 de ore cantaresc 89,2 kg,
- iar dupa 40 de ore 18841,6 tone,
- dupa 70 de ore bacteriile pot de o masa in greutate de 1,410 tone, adica de cateva ori mai mult
decat greutatea organismelor vii pe suprafata pamantului
Deoarece micros (gr.) = mic, bios (gr.) = via,
logos (gr.) = tiin, termenul de microbiologie
ar nsemna

tiina despre organisme cu via scurt !

Diversitatea proceselor fiziologice bacteriene, rolul lor esenial n ecosistemele
naturale, capacitatea de a sintetiza substane utile sau de a produce procese
infecioase la organismele superioare au determinat diversificarea domeniilor de
studiu al microorganismelor.

Clasificarea diferitelor domenii se poate face :

- dup criterii taxonomice (bacteriologie, virologie, algologie, micologie,

protozoologie),

- dup criterii funcionale (fiziologia, biochimia, ecologia, genetica microorganismelor),

- dup mediul din care provin microorganismele (microbiologia solului,

hidromicrobiologia, geomicrobiologia) i
- dup aplicaiile practice ale diferitelor categorii de microorganisme (microbiologie
industrial, medical, biotehnologia).
- Ecologia microorganismelor studiaz legitile generale de evoluie i interaciune a
microorganismelor n natur, interaciunile dintre microorganisme i interrelaiile
microorganismelor cu macroorganismele.

Genetica microorganismelor studiaz substratul molecular al ereditii i variabilitii

microorganismelor i mecanismele de transfer al materialului genetic la bacterii.

Microbiologia solului studiaz ansamblul microorganismelor din sol, rolul lor n

fertilitatea solului i n circuitul elementelor biogene n natur, precum i interaciunile
dintre aceste microorganisme i plante.
Hidromicrobiologia studiaz microorganismele din mediile
acvatice i rolul lor n lanurile trofice.
Geomicrobiologia studiaz n principal microbiologia petrolului,
avnd un

pronunat caracter utilitar. Studiaz rolul microorganismelor n geneza

petrolului i a zcmintelor minerale, posibilitatea utilizrii acestora
n exploatarea, biodegradarea sau recuperarea petrolului i
zcmintelor.

Microbiologia insectelor studiaz relaiile dintre microorganisme i

artropode, care pot avea un rol important ca vectori n patologia
uman, animal i vegetal.
Microbiologia industrial s-a dezvoltat pornind de la
descoperirea proceselor fermentative de ctre Louis Pasteur. Ea
studiaz utilizarea diferitelor microorganisme productoare de
substane utile pentru alimentaie, terapeutic sau industrie.

Microbiologia medical studiaz microorganismele patogene

pentru om i animale, patogenitatea i virulena acestora, factorii
care condiioneaz virulena, modul lor de transmitere i
modalitile de combatere.
 Bacterii bune-rele
 La aceste discipline microbiologice trebuie adaugate si domeniile aplicative ale
microbiologiei:

- imunologia - studiaza sistemul mecanismelor de aparare al

organismelor, care le protejeaza fata de o eventuala infectie si/sau de orice substanta
straina care patrunde in interiorul lor.

- microbiologia sanatatii publice si epidemiologice - are ca

scop monitorizarea si controlul raspandirii bolilor in comunitati.

- microbiologia alimentelor si a apei - examineaza rolul pozitiv sau

negativ al microorganismelor in alimente si apa.

- microbiologia solului - studiaza interrelatia dintre microorganism, sol

si planta, rolul microorganismelor in fertilitatea solului si in circuitul elementelor
biogene in natura.

- microbiologia agricola - studiaza relatia dintre microorganisme si

recolte, in scopul cresterii productiei si calitatii acestora;
- microbiologia petrolului - studiaza rolul microorganismelor in geneza zacamintelor
de petrol;

- microbiologia mediului - studiaza microorganismele prezente in sol, apa si aer,

ocupandu-se de solutionarea problemelor practice din domeniul sanitar;

- biotehnologia - include orice proces prin care oamenii utilizeaza microorganisme

sau procese biologice pentru obtinerea unui produs dorit;

- microbiologia industriala - utilizeaza microorganisme pentru a produce cantitati

mari de produsi utili ca: vitamine, aminoacizi, enzime, medicamente;

- ingineria genetica - implica tehnici care in mod deliberat modifica fondul genetic al
organismelor pentru a induce obtinerea de noi combinatii genice. Reprezinta cel mai dinamic
domeniu al microbiologiei moderne.
 Microbiologia este tiina ce se ocup cu studiul
microorganismelor i efectele bolilor pe care le produc.

Ramuri ale microbiologiei sunt bacteriologia (tiina ce se

ocup cu studiul microorganismelor din regnul Monera;
bacteriile, prin alte cuvinte) i virusologia (care se ocup cu
studiul virusurilor i bolile produse de acetia).
 LUMEA MICROBIAN
Vrsta(3,5 mlrd ani!!!)
Abundena i diversitatea:
- 60% din biomas;
- ap , aer, sol -scoara terestr la 15 km!,
- surse termale la 100 grade C;
- 4000 specii descrise
- 106 specii necultivabile n laborator)
- Microorganisme / microbiorganisme microscopice, cu dimensiuni de ordinul m
(10-6 m) sau nm (10-9 m).
-genomul Pseudomonas aeruginosa -5000 gene,

-diversitate genetic superioar eucariotelor, schimb intens de material genetic

Sisteme eficiente de percepere a lumii, comunicare i adaptare la condiii

variate ale mediului
 Microbiologia studiaz:
forma microorganismelor
structura

nutriia

metabolismul
creterea i multiplicarea microorganismelor (pentru a le
identifica)
urmrete relaiile microorganismelor cu organismele-gazd
i cu mediul ambiant