Biologie Celulara

si Moleculara
CURS 1 - INTRODUCERE

SL Dr. Laura Necula

 Biologia celulara si moleculara
- Domeniu interdisciplinar, ce reuneste domeniile Biochimie,
Fiziologie, Histologie, Anatomie, Biofizica, Genetica, Patologie,
Imunologie, Microbiologie - descifrarea proceselor celulare la nivel
molecular.
- In mijlocul erei “omice” (generatoare de vaste baze de date ce
catalogheaza componentele moleculare ale celulelor), este tot
mai importanta descifrarea mecanismelor de baza care:
- permit celulelor sa prezinte proprietati diferentiate
- permit coordonarea activitatilor ce conduc la formarea
sistemelor esentiale definitorii pentru o celula vie.
- Toate acestea sunt cruciale pentru intelegerea mecanismelor
patologice
 Biologia celulara
- Disciplina fundamentala a biostiintelor
- Dedicata studiului celulelor,
- in special:
- functiei, structurii, componentelor, formarii, ciclului
de viata
- interactiunii cu mediul intern si extern.
Biologia celulara defineste centrul eforturilor de a
intelege toate aspectele biologiei si patologiei umane.
• Celula reprezinta unitatea fundamentala a
intregii vieti pe Pamant.
• Celula este compusa din milioane de molecule:
ADN, ARN, proteine, glicani, lipide, molecule
mici, cu proprietati moleculare si functii biologice
bine definite, grupate in structuri ce asigura
compartimentarea si separarea spatiala a
proceselor.
• Celula este cea mai mica unitate cu capacitate de
auto-reproducere si este vehiculul prin care se
transmite informatia genetica la toate speciile vii.
Celula

• Capacitate de autoreproducere 
reprezinta vehicului prin care este
transmisa descendentilor informatia
genetica.
• Potential de schimb de informatii cu mediul
• Potential de schimb de energie si substante
cu mediul
• Biologia celulara urmareste elucidarea bazelor
moleculare ale principiilor de constituire a celulelor si
a modului cum multitudinea de tipuri celulare isi
realizeaza functiile individuale si, in final, cum aceste
tipuri diferite de celule coopereaza pentru a forma
tesuturi, sisteme si organisme.
•Exista doua nivele distincte de organizare a organismelor vii, care
sunt definite de tipurile de organizare a celulei, procariote si
eucariote.
PROCARIOTE – in Greaca “pro” (inainte) si “karyon” (nucleu)
•Organismele procariote sunt cele mai simple forme de organizare a
organismelor vii.
Principalele caracteristici:
•Organismul este reprezentat de o celula unica, care poate trai
independent, si asigura toate functiile anterior mentionate ale
viului.
•Celula are un compartiment unic, delimitat de o singura membrana
bistratificata, nu prezinta alte organite delimitate de membrane
Celula Procariota Contine
• Citoplasma
• material genetic, reprezentat de un cromozom circular
format din ADN dublu-catenar; material genetic
suplimentar poate fi reprezentat de elemente mici,
dublucatenare, circulare de ADN, numite plasmide
• ribozomi, cu caracteristici specific procariotelor, adica cu
o constanta de sedimentare 70S, formati din doua
subunitati de 30S si 50S
• Reproducerea procariotelor este asexuata (diviziune
simpla)
Schema unei celule procariote (după Enger et al., 2007)
EUCARIOTE  Greaca, unire “eu” (adevarat) si “karyon”
(nucleu)
•Organismele eucariote pot fi unicelulare (ca algele, unele
drojdii, potozoare) sau pluricelulare (ca plantele si animalele).
Principalele caracteristici ale celulelor din organismele
multicelulare:
•Celula contine multiple organite delimitate de membrane, iar
materialul genetic este continut intr-un compartiment special
al celulei, nucleul, delimitat de o anvelopa nucleara.
•Celula poate contine alte organite cu material genetic (ADN),
care are o organizare similara cu cea de la procariote (ADN
dublu catenar circular) si procese de proteosinteza pe ribozomi
de tip 70S.
EUCARIOTE
Exista o abundenta de organite delimitate de membrane
(reticul endoplasmic, aparat golgi, lizozomi), ca si un mare
numar de vezicule delimitate de membrane. Se asigura o
compartimentare a celulei si derularea simultana a unor
procese chimice opuse (de exemplu, sinteza si degradare de
lipide)
•Echipamentul proteosintetic este reprezentat de ribozomi
80S, ce pot fi liberi in citoplasma sau atasati la reticulul
endoplasmic
Numărul celulelor eucariote
În organismul uman, la naştere s-a estimat că sunt un număr
de circa 1012 celule, iar la adult circa 1015 celule, în aproximativ
200 de tipuri diferite.

Forma celulelor eucariote

• Este extrem de variată, fiind controlată atât de factorii
externi cât şi de către cei interni.
• Initial, în primele stadii de dezvoltare embrionară, toate
celulele sunt rotunde, dar ulterior, după maturare şi
diferentiere îşi modifică forma, prin adaptare la functie, ca
lege generală în biologie.
Forma celulelor eucariote
Exemple:
• celule fusiforme –celule contractile musculare,
• celule cu prelungiri –celule nervoase,
• celule sferice –ovocitul, limfocitul,
• celule discoidale –hematia, trombocitul,
• celule cilindrice sau prismatice –enterocite,
• celule cubice, piramidale –nefrocite din tubii uriniferi,
• celule poliedrice –celule vegetale, celule spinoase epidermale,
• celule pavimentoase –celule cornoase epidermale, celule
endoteliale,
• celule stelate –melanocite epidermice,
• celule flagelate –spermatozoizi
Dimensiunile celulelor eucariote

Majoritatea celulelor au diametrul mediu de 20-30 µm, cu

exceptii ca:
• neuronii granuloşi din cerebel de 3-4 µm,
• limfocitele de 8-10 µm,
• neuronii giganti de circa 125-150 µm,
• adipocitele de 80-180 µm,
• ovocitul de 250 µm
Schema unei celule eucariote (după Enger et al., 2007)
 Biologia moleculara

Biologia moleculara studiaza diversele clase de

biomolecule (acizi nucleici, proteine, glicani, lipide etc),
din perspectiva implicarii si “colaborarii” dintre ele in
realizarea structurilor si functiilor celulare, normale si
patologice.
 Istoric
• Teoria celulara (Schleiden si Schwann - 1837)
“Toate fiintele vii sunt alcatuite din celule si produse ale
celulelor”
Rudolf Virchow “Omnis cellula e cellula” (Orice
celula provine din alta celula)
 Un moment important pentru dezvoltarea biologiei
celulare este reprezentat de utilizarea microscopiei
electronice pentru intelegerea arhitecturii celulare,
Printre pionierii acestui domeniu - George Emil Palade -
laureat în 1974 al premiului Nobel - ribozomi (corpusculii lui
Palade)
O accelerare fara precedent a descoperirilor in domeniul
biologiei celulare si moleculare a fost facilitata de progresul in
cunoastere, generat de dezvoltarea bioinformaticii si
integrarea ei cu “tehnologiile” moderne de investigatie -
genomice, proteomice, interactomica (descifrarea
interactiunilor moleculare), si abordarea integrata a
proceselor “systems biology/systems medicine”.
 Epoca “omicelor” va fi una de crestere rapida si descoperire
ce va extinde potentialul Biologiei si Patologiei Celulare de a oferi
raspunsuri.

Prin aplicarea unor instrumente performante de

investigatie, un numar tot mai mare de molecule sunt plasate in
contextul functional al celulei, iar functiile celulare integreaza noi
valente in organism in vederea solutionarii problemele centrale
ale sanatatii umane si dezvoltarii medicamentelor secolului 21.
 Continutul cursului
1.Obiectul cursului, istoric; Celula – modele de organizare, compozitie
chimica
2.Membrana plasmatica, organizarea moleculara
3.Permeabilitate membranara, functii de transport
4.Receptori de suprafata; receptori intracelulari
5.Semnalizarea celulara; Transductia semnalului
6.Citoplasma, proteine fusogene, motilitatea celulara; jonctiuni intercelulare
7.Nucleul: anvelopa nucleara, nucleoplasma; organizarea cromatinei
8.Gene: reglarea expresiei, structura si organizarea genei EK, procesul de
transcriptie si translatie (proteosinteza)
9.Ribozomii; proteazomi, incluziuni citoplasmatice
10.
Sisteme de endomembrane: reticululul endoplasmic, complexul Golgi
11.
Procesarea post-biosintetica a proteinelor
12.
Mitocondria
13.
Lizozomii, peroxizomii, trafic de vezicule