CURS 6

CITOSCHELETUL
BIOLOGIE CELULARA SI
MOLECULARA
1
 CITOSCHELETUL
Retea tridimensionala ce strabate intreaga hialoplasma, cu
implicatii complexe in viata celulei:
- transport intracelular de particule, vezicule de transport,
organite celulare
- translocarea cromozomilor in timpul diviziunii celulare
- desfasurarea citokinezei
- motilitatea celulara prin cili si flageli
- locomotia de tip ameboidal
- contractia musculara
- rol structural in mentinerea formei celulei, stabilitatii
tesuturilor si pozitiei organitelor in celule
 Citoscheletul
• Sistemul Scheletic al Celulei Eukariote
– Microfilamente
• Actina
– Microtubuli
• Tuburi rigide
• Tubulina
– Filamente Intermediare
• Fibre rasucite
• Multe proteine inrudite
detergent extraction

Microtubules

4
 Citoscheletul

– Trei structuri
fliamentoase bine
definite:
• Microfilamente
• Filamente intermediare
• Microtubuli

5
 Citoscheletul

• Polimeri de proteine care formeaza

protofilamente
• Protofilamentele se asociaza pentru a forma
filamente specifice
• Proteinele citoscheletice sunt proteine care
leaga ATP/GTP si exercita activitate
ATP/GTPazica

6
 Citoscheletul
• Filamentele citoscheletice prezinta polaritate!

- Capatul plus (+) – se adauga noi monomeri

- Capatul minus (-) – se indeparteaza monomeri

Polaritatea filamentelor serveste pentru

directionarea proteinelor motorii
Filamente de actina Microtubuli
 Citoscheletul
–Microfilamente
• Actina si proteine asociate actinei
–Microtubuli
• Tuburi goale
• Tubuline
– Filamente intermediare
• Fibre rasucite (cu aspect de funie)

9
 1. Microfilamente
• Alcatuite dintr-o singura proteina globulara majora – Actina –
proteina citosolica cea mai abundenta in unele celule,
responsabila pentru mentinerea si modificarea formei
celulelor si pentru generarea fortei de miscare celulara

• Actina Monomerica = actina G (globulara)

• Actina Polimerizata = Actina F (filamentoasa)

• Structuri dinamice, modulate de proteinele asociate actinei

10
 Proteine asociate actinei
• Moduleaza organizarea filamentelor
– Proteine de nucleatie – promoveaza cresterea filamentelor
– Proteine de acoperire – stabilizeaza/depolimerizeaza filamentele
– Proteine de sechestrare a monomerilor
– Proteine de sectionare
• Dicteaza organizarea 3D a filamentelor
– Pachete paralele
– Retele
• Proteine Motoare
– Miscare; transport intracelular
 Functiile filamentelor de Actina

• Forma celulei
• Organizarea jonctiunilor intercelulare
• Motilitate
• Diviziunea celulara
Filamente de F-Actina si forma celulara

• Procese celulare tranzitorii

– Pseudopode Filopodii si Lamelipodii

• Procese celulare permanente

– Microvili
– Stereocili

13
 Filamente de F-Actina si forma celulei
• Pseudopode

Molecular Immunology Volume 49, Issues 1–2, October–November 2011, Pages 211–218 Acta Biomaterialia Volume 6, Issue 2, February 2010, Pages 591–
 Filamente de F-Actina si forma celulei

Filopodiile sunt
procese alungite,
fine, care se extind
din suprafata
celulei

15
 Filamente de F-Actina si forma celulei -
procese tranzitorii

• Lamelipodiile sunt
proiectii subtiri dar
intinse, la marginea unei
celule in miscare.

16
Filamente de F-Actina si forma celulei –
procese permanente

Microvili sunt prelungiri

scurte si numeroase ale
suprafetei celulare care se
gasesc in unele celule
(enterocite, nefrocite).

17
 Microvili
– Filamente de actina strans
impachetate, sunt de
asemenea situate in aceste
structuri, cu capetele plus
orientate spre varf.
– Micile proteine de
reticulare fimbrina si villina
leaga filamentele de actina
in microvili.

18
 Stereocilii
• procese organizate
de actina, mai
lungi, non-mobile,
permanente,
structura
asemanatoare cu a
membrane; Epdidymis: azan, 40x
• se gasesc in: tractul
genital masculin,
urechea interna

19
 Miozina
• Proteina MOTOARE gasita mai
ales in celule musculare,
implicata in contractia
musculara (miozina
musculara)
• Miozina non-musculara in alte
tipuri celulare (enterocite,
fibroblaste)
• structura:
– 2 lanturi grele
– 4 lanturi usoare
• 2 esentiale
• 2 reglatoare
20
 Miozina
• Miozina musculara poate fi digerata cu
chemotripsina – 2 fragmente
– HMM = (heavy meromyosin) meromiozina
grea – activitate ATPazica
– LMM = (light meromyosin) – meromiozina
usoara se asociaza cu alte molecule de
miozina

21
 Actina si miozina
in fibra musculara
• Fibrele musculare striate au
un inalt grad de organizare
dupa un tipar repetitiv de
benzi intunecate (A) si clare
(I), datorata prezentei
miofibrilelor
• Miofibrile = filamente subtiri
si groase
– Subtiri = Filamente de
Actina + proteine asociate
– Groase = Filamente de
miozina
22
 Actina si miozina in fibra musculara –
sarcomerul

• Cea mai mica

subunitate repetitiva a
aparatului contractil =
sarcomer

• Sarcomer = unitatea
repetitiva dintre doua
benzi Z
– Banda Z = linia
intunecata 23
Proteine asociate Actinei din sarcomer

• Tropomiozina
• Troponina
– T – se ataseaza la
tropomiozina
– C – leaga ionii de Ca
– I – inhiba interactia
Actina-Miozina

In muschiul in repaos, complexul tropomiozina-troponina acopera situsul de

interactiune A-M
24
Actina si miozina in fibra musculara

• In timpul
contractiei,
fibrele groase de
miozina aluneca
printre fibrele
subtiri de actina,
scurtand
sarcomerul

25
 Contractia

• Ca se leaga la TnC
• Configuratia spatiala a Tn se modifica, inducand
modificarea configuratiei tropomiozinei, si
prezentand situsul de legare a miozinei de pe
actina
• Capatul de miozina se leaga la actina, tragand ca
o balama

26
Contractia musculara
 Functiile F Actinei
• Inelul Contractil
 Citoscheletul
• Sistemul Scheletic al Celulei Eukariote
– Microfilamente
• Actina
– Microtubuli
• Tuburi rigide
• Tubulina
– Filamente Intermediare
• Fibre rasucite
• Multe proteine inrudite

29
 Citoscheletul - Microtubulii
Componentele unui set de structuri
diverse
-Fusul Mitotic
-Miezul flagelilor si cililor
Structura: tuburi de proteine globulare
Protofilamente
Sectiune transversala – 13 randuri de
protofilamente – circulare
Blocuri de constructie dimerice –
a-tubulina si b-tubulina

30
Citoscheletul
– a-tubulina cu GTP legat se leaga la capatul +
– b-tubulina cu GDP legat se leaga la capatul -
– γ-tubulina – promotor al polimerizarii

31
32
Microtubulii – functii structurale
– Diviziune celulara
– Determina forma celulei
– Organizarea interna
– Transportul de vezicule in citoplasma
• Transportul prin axoni
– Materiale transferate din corpul celulei – de-a
lungul axonului
» Anterograd
– Din corpul axonului in corpul celulei –
endocitoza
» Retrograd
33
Microtubuli – centrozomul

• Centrul de organizare
al microtubulilor,
langa nucleu
• Format 2 centrioli in
unghi drept unul fata
de altul
• Centriolii: 9 triplete de
microtubuli

34
Microtubuli – centrozomul

35
 Diviziunea celulara

• Chiar inaintea diviziunii

celulare, centrozomul se
divide, rezultand 2
perechi de centrioli, care
migreaza la capetele
opuse ale celulei
• Intre ele se formeaza
fusul de diviziune,
suportand migrarea
cromozomilor
36
37
Microtubuli – cilii

• Procese cu motilitate
permanenta la
suprafata celulei
• Se gasesc in tractul
respirator, si tractul
genital
• Formati de
corpusculul basal
(Organit celular
derivat dintr-un
centriol) 38
 Microtubuli – cilii

• 2 microtubuli centrali,
inconjurati de 9
dublete de microtubuli
• Dubletul central este
inconjurat de un invelis
de nexina
• Dubletele periferice
sunt stabilizate de
brate de dineina

39
 Microtubuli – corpusculii bazali

• localizare: la baza
fiecarui cil
functie:
organizarea si
motilitatea cilului

40
 Cilii non-mobili

- Un organit solitar si imobil,

care se extinde din
membrana si se aseamana
cu un flagel.

- Are proprietati senzoriale si

mecano-senzoriale, si este o
structura cheie in medierea
transductiei semnalului
Cilii non-mobili
Microtubuli - flageli

43
Microtubulii si transportul intracelular
– Alaturi de numeroase proteine motoare
– Proteinele motoare utilizeaza ATP
• Asigura transporturile celulare
– Vesicule, Mitocondrii, Lizozomi,
– Proteine Motoare
• Kinesine
• Dineine
– Kinesinele si Dineinele – se deplaseaza pe
microtubuli

44
 Proteine Motoare
– Au miscare unidirectionala
– In trepte
– Serii de schimbari conformationale
• Un ciclu mecanic
• Se cupleaza la un ciclu chimic – Energie
– Etape –
» Legarea ATP la motor
» Hidroliza ATP
» Eliberarea ADP si Pi
» Legarea unei noi molecule de ATP

45
Proteine Motoare - Kinesina
• Tetrameri
– 2 lanturi grele identice si doua usoare identice
• Domenii functionale
– O pereche de capete globulare
» Portiune de legare la microtubuli
» Hidroliza ATP
– Cozile leaga “incarcatura”
• Se misca catre capatul plus end al microtubulilor
– Dirijat catre capatul plus

46
Citoscheletul
• Proteine Motoare
– Transportul mediat de
Kinesina al organitelor
• Kinesinele aliniate cu
capetele plus opuse
nucleului
• Tind sa mute
organitele in directie
anterograda

47
Citoscheletul
• Proteine motoare

48
 Proteinele Motoare – Dineina
Citoplasmica

• Miscarea cililor si fragelilor

• Proteina motoare ubuiquitara in celulele eukariote
• 2 lanturi grele identice
• Numeroase lanturi usoare intermediare
– Dirijate spre capatul minus

49
Proteine Motoare – Dineina

50
 Proteine motoare

– Dineina Citoplasmatica – roluri

• Generarea fortei – fusul mitotic
• “Motor” orientat spre capatul minus pentru
Complexul Golgi si vesicule

51
 Citoscheletul
• Sistemul scheletic al Celulei Eukariote
– Microfilamente
• Actina
– Microtubuli
• Tuburi rigide
• Tubulina
– Filamente intermediate
• Fibre Rasucite
• Multe proteine inrudite

52
 Filamente Intemediare
• Structuri stabile ale citoscheletului
• Diametrul: intre cel al filamentelor de actina si
microtubuli
• Rol
– Forma celulara
– Consolidarea celulelor care se cupleaza prin joctiuni
– specifice pentru diverse tipuri celulare

53
 Filamente Intermediare– structura generala

- Sunt formate dintr-o regiune centrala α-helicoidala si doua

domenii globulare de marimi variabile, in regiunile carboxi- si
aminoterminale
- Subunitatile proteice formeaza dimeri prin infasurarea
stransa, una in jurul celeilalte a regiunilor centrale, in timp ce
capetele globulare raman separate, subunitatile fiind orientate
paralel
- Regiunile centrale formeaza de asemenea tetrameri
- Legarea cap la cap a tetramerilor = protofilamentul
- 8 protofilamente = filamentul intermediar
54
55
 Tipuri de Filamente Intemediare

Componente proteice Tip Celular

Keratina I Epiteliale (desmozomi)
Keratina II

Vimentina Mesenchimale (endoteliale, fibroblasti, adipocite) si

unele epiteliale (dezmozomi)

Desmina Musculare

Proteine ale Neuroni

neurofilamentelor :
NF-L, NF-M, NF-H

56
 Filamente Intemediare

• Componente
citoplasmatice ale
desmozomilor si
hemidesmozomilor

57
 Filamente Intermediare – proteine asociate

• Implicate in impachetarea si stabilizarea pachetelor

de filamente intermediare
– Filagrina – in piele
– Plectina – de asemenea implicata in cuplarea
filamentelor intermediare cu alte componente ale
citoscheletului

58