Relatia celula-celula si celula

matrice extracelulara (MEC)

Jonctiuni intercelulare

Jonctiuni intercelulare

1. Proteine ale
citoscheletului
2. Proteine ale
plasmalemei
3. Molecule
extracelulare de
legatura

CITOSCHELET

Reea tridimensional de proteine fibrilare

Prezent la eucariote
Recent descoperit si in celula procariota
Este o structur dinamic
Funcii:

menine forma celulei

permite deplasarea celulelor
formeaz structuri specializate ale plasmalemei
Permite diviziunea celular i repartizarea uniforma a
materialului genetic in celulele fiice
Permite contracia celulelor musculare

Componentele citoscheletului
Compoenta Diametru Structur
citoschelet (nm)

Monomeri,
subuniti

Microfilament 6-8
e de actin

-helix

Actine G

Filamente
intermediare

Dimeri
antiparaleli,care
formeaz tetrameri.
Tetramerii formeaz
protofilamente, iar 8
protofilame formeaz
filamentul intermediar

Vimentina,
Proteina acida
glial,
Neurofilamente,
Keratine,
Lamine
nucleare

13 protofilamente

Heterodimeri
alctuii din
- tubuline

8-12

Microtubuli 24-24

Microfilamentele de actin
n citoplasma celulelor eucariote microfilamentel de
actin formeaz mnunchiuri cu o distribui difuz,
organizate n reele tridimensionale sau fascicule
paralele
Un filament de actin (actina F) este o protein
fibrilar, format prin polimerizarea monomerilor
globulari (actine G).
Filamete actin:
- specific celulelor musculare
i - n toate celulele eucariote

Actina F
Actina F este o structur polar,
Are un capt pozitiv (cap+) i unul negativ
(cap-)
La Cap+ are loc asamblare rapid a
monomerilor
La Cap- polimerizarea are loc mai lent
Polimerizarea la captul pozitiv are loc de 5-10
ori mai repede.

POLIMERIZAREA ACTINEI
1-faza de iniiere a complexului de
nucleaie
2-faza de polimerizare rapid. Este o
reacie spontan.
3-faza de echilibru. Lungimea
microfilamentelor rmne relativ
constant. Concentraia
monomerilor, la care se instaleaz
faza de echilibru este denumit
concentraie critic (Cc)
La o concentraie a monomerilor mai
mare dect Cc are loc polimerizarea
la ambele capete cu viteze diferite
(mai repede la cap +)
La o concentraie mai mic dect Cc
are loc depolimerizarea la ambele
capete cu viteze diferite (mai repede
la cap -)

Functiile actinei
Contractia musculara, in celulele
musculare striate si netede
Formarea specializrilor polului apiucal
microvili
stereocili

Micarea ameboidal a celulelor (prin

emitere de pseudopode)
leucocite, macrofage i fibroblaste
formarea reelelor submembranare de
actin, care determin transformarea
citoplasmei din sol n gel i stabilizarea
expansiuni citoplasmatice emise de celul

Diviziunea celular
Formarea inelului contractil membranar
filamentele de actin i miozin sunt
aranjate n microsarcomere, legate ntre
prin capetele pozitive de -actinin
Contracia actin-miozin are loc simultan
cu depolimerizarea filamentelor de actin,
ceea ce duce la micorarea treptat i
ireversibil a diametrului inelului contractil

FILAMENTELE INTERMEDIARE
Filamentele intermediare sunt proteine fibrilare cu diametru
de 8 12 nm
Sunt proteine fibrilare apolare, alctuite din 8 protofilamente.
Protofilamentele se formeaz prin polimerizara unor
monomeri specifici pentru un anumit tip celular:
vimentina din fibroblaste, celulele musculare netede i striate,
endoteliale i adipocite;
desmina din celulele musculare striate;
neurofilamentele din neuroni;
proteina glial fibrilar acid (GFAP) din celulele gliale;
keratinele acide i bazice din celulele epiteliale;
laminele din nucleu i nveliul nuclear

Mecanismul molecular al polimerizrii filamentelor

intermediare

1- formarea dimerilor paraleli

(capetele azotate - N ale fiecrui
monomer sunt grupate la unul din
polii dimerului, Iar capetele
carboxilice C, la cellalt pol al
dimerului).
Homodimerii (vimentin
vimentin)
heterodimeri (keratin acidkeratin bazic sau vimentindesmin)
2-dimerii paraleli se asociaz n
tetrameri anti-paraleli
3-tetramerii anti-paraleli prin
asocierea cap-coad formeaz
protofilamentul
4 - asocierea paralel a 8
protofilamente sub forma unei
structuri cilindrice, duce la formarea
unui filament intermediar

Asamblarea filamentelor intermediare

MICROTUBULII
Componentele tubulare
dispuse difuz i izolat n citoplasm
pot alctui structuri celulare complexe (centrul
celular, fusul de diviziune, axonema cililor i a
flagelilor)
Au diametrul de aproximativ 24 nm i lungime
variat (de la nm la mm).

Structura microtubulilor
Un microtubul este alctuit din 13 protofilamente
Protofilamentele sunt polimeri asamblai prin
asocierea cap-coad a tubulinelor hetero-dimere
(perechi din -tubulin i -tubulin)
Fiecare tubulin are un situs de legare a unei
molecule de GTP i situsuri pentru legarea
proteinelor asociate microtubulilor
Aranjarea protofilamentelor n microtubul are loc
astfel nct -tubulina unui protofilament s fie
alturat unei -tubuline din protofilamentul alturat

Polimerizarea microtubulilor

Cap GDP i depolimerizarea microtubulilor

Rolul microtubulilor n celul

Alctuiesc structura cililor i a flagelilor
Formeaz fusul de diviziune care deplaseaz
cromozomii spre polii opui ai celulei
Formeaz centrul celular, generator al fusului de
diviziune

Jonctiunile Intercelulare si Adeziunea Celulara

Elementele structurale ale jonctiunilor

de adeziune
Proteine transmembranare
1. Proteine Ca-dependente
2. Proteine Ca-independente

Proteine intracelulare
1. Catenine
2. Placoglobine

Alte proteine de legatura

1. Talina
2. Vinculina
3. Actinina
4. etc

Citoschelet
1. Actina
2. Filamente intermediare

Proteine transmembranare
1. Integrine
2. Colagen tip XVII

Jonctiuni intercelulare
mediate de Cadherine
Cadherinele sunt exprimate
doar in membrana celulelor
epiteliale

Integrinele
Integrinele proteine transmembranare, cu rol de
receptori, care au abilitatea de a transmite semnale
transmembranare in ambele directii
Ligandul specific pentru integrine este domeniul
tripeptidic RGD (arginina-glicina-asparagina) din
structura proteinelor matricii extracelulare
Tensiunea aplicata asupra integrinelor poate duce la
cresterea fortei de legare la componentele intra- si
extra-celulare, in timp ce lipsa tensiunii la slabirea
legaturilor

Adeziunea Celula-MEC prin Integrine

- 2 subunitati glicoproteice ,
si , asociate necovalent,
care traverseaza membrana
celulara, orientand
domeniile scurte Cterminale in celula si cele
lungi, N-terminale spre
exterior
- Talina principala proteina
de legatura cu domeniul
intracelular

Rolul integrinelor in pastratrea viabilitatii si a

functiilor celulare
Fibronectina glicoproteina a matricii extracelulare, care contine o
densitate mare de domenii RGD

Imagini de microscopie prin fluorescenta

pentru identificarea proteinelor citoscheletului

Celula in interfaza

Nucleu in diviziune celulara

Rosu - filamente de actina

Albastru - Nucleu (cromozomi
Verde - Microtubuli (fus de diviziune)