C 3 - Citoscheletul

C3 Matricea citoplasmatica
3.1 Caracterele fizico-chimice
3.2 Diferentierile citoplasmatice
3.2.1 Filamentele de miozina

3.2.2 Filamentele de actina
3.2.3 Filamentele intermediare
3.2.4 Microtubulii
3.3 Citoscheletul
3.1 Caracterele fizico-chimice

Citoplasma reprezintã masa celularã extranuclearã.
Citoplasma din jurul nucleului se numeste endoplasmã, iar cea de la
periferia celulei ectoplasmã.
Din punct de vedere structural si functional,

citoplasma formeazã un tot indisolubil.
Aceasta se împarte în douã componente:
1.citoplasma fundamentalã,
hialoplasma sau matricea citoplasmaticã
2. formatiunile diferenþiate, structurate ale
citoplasmei reprezentate de organite si
incluziuni citoplasmatice.
Matricea citoplasmatica, reprezinta partea celulei situata in afara nucleului

si in afara organitelor citoplasmatice.
Matricea citoplasmatica nu este lipsita de structura ci prezinta
diferentieri citoplasmatice care ii confera aspectul de “supa cu fidea”
in loc de “supa clara” (fr. consomme”).
Matricea citoplasmatica este un sistem omogen, fiind o solutie de
macromolecule dizolvate in apa.
Prezinta fenomene coloidale, cu 2 faze:

- mediul de dispersie = apa
-mediul dispersat = particulele (10-5, 10-7 cm)
Caracteristicile solutiilor coloidale:
- difuziunea
- miscarea browniana
- sedimentarea particulelor in camp gravitational
- fenomenul Tyndall, de imprastiere al luminii => opalescenta citosolului
centrifugat
Are loc o trece simultana din starea de gel in cea de sol in diferite locuri
ale celulei, reprezinta o caracteristica a materiei vii.
Starea de sol = particulele sunt libere, vascozitate mica
Starea de gel = particulele sunt imobilizate in ochiurile unei retele
alcatuite din macro/micro-molecule.
3.2 Diferentierile citoplasmatice

3.2.4 Microtubulii
3.2.5 Citoscheletul
Matricea citoplasmatica nu este lipsita de structura ci prezinta
diferentieri citoplasmatice care ii confera aspectul de “supa cu fidea”
in loc de “supa clara” (fr. consomme”).
La fiecare categorie descriem:
- proteinele din care sunt formate

- modul cum are loc polimerizarea sau depolimerizarea proteinelor componente
- structura finala rezultata in urma diferentierilor
- localizarea acestora in celula
- functiile acestora

-proteinele din care sunt formate: proteine numite miozina (500kDa)
- In capetele lanturilor grele se afla localizata miozina, unde are loc

activitatea ATP-azica dupa reactia: ATP ADP + Pa , ca rezultat
se produce energie, modificare conformationala de incovoiere al capului,
prin care molecula de miozina paseste pe filamentul de actina, realizand
miscarea.
- Miozina = mecano-enzima = motor celular

- proteinele din care sunt formate: proteine numite miozina
- toate motoarele celulare au activitate ATP-azica
- localizarea acestora in celula:

- in celulele musculare formeaza filamentele groase din miofibrile,
fiecare filament este alcatuit din 500 molecule de miozina, fiecare
filament fiind infasurat de 6 filamente subtiri.
-in celulele nemusculare, structuri labile alcatuite din 10-20 molecule de
miozina
- functiile acestora:
-filamentele de miozina din muschi au rol in contractia musculara,
bazata pe mecanismul actina-miozina
-in celulele nemusculare rol in miscarile celulare bazate pe mecanismul
actina-miozina.
Filamentele de miozina

- Prototipul este actina din celula musculara
- Este proteina cea mai abundenta din citosol:
1,5% in celulele nemusculare
15% in citosol la celulele musculare
- Actina este o proteina globulara cu forma de para si o falie in care
se afla complexul Mg2+ - ATP, actina monomer = actina G.
- Indepartarea complexului duce la deschiderea/denaturarea actinei, cu

desfacerea celor 2 jumatati.
- Molecula de ATP favorizeaza polimerizarea actinei.
- Polimerizarea actinei duce la insiruirea monomerilor unul dupa altul ca

un sirag, formandu-se actina F
-polimerizarea actinei determina vascozitatea citoplasmei, citocalazinele
inhiba polimerizarea, faloidina inhiba depolimerizarea





Localizare si rol: celulele nemusculare
Microfilamente au diametrul de 5 nm
Inele
Manunchiuri de
In celulele Manunchiuri la periferia
nemusculare microfilamente
la periferia citoplasmei la
lanturi de actina in
citoplasmei = celulele in
in spirala telofaza
filamente cultura =
= microfilamente corticale filamente de stress

Localizare si rol: celulele musculare

Localizare si rol: celulele musculare
- sunt numite filamente subtiri
- in structura lor intra
2 lanturi de actina F rasucite in
spirala la care se adauga proteine
troponine, sferice
+
tropomiozinele, alungite
- la nivelul troponinelor este locul de

interactiune cu ionii de Ca2+ odata cuplate aceste structuri =>
modificarea conformationala a tropomiozinei, intrepatrunderea
filamentelor de miozina cu actina

- Denumite intermediare deoarece au diametrul intermediar (10 nm) intre
microfilamente (5 nm) si microtubuli (25 nm)
-Deosebiri intre filamentele intermediare si microfilamente si microtubuli:
• sunt structuri permanente nu labile

• polimerizarea “cap – coada” este intre proteine fibrilare si lateral
• copolimerizarea a 2-3/10 proteine diferite
C3Matricea citoplasmatica


8 tetrameri rasuciti intr-un filament ce are o forma de franghie



Structura si localizare
1. Filamente intermediare comune
2. Filamente intermediare diferite, citoplasmatice, specifice la
fiecare tip de celula
------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1. Filamente intermediare comune, pentru toate tipurile de celule

sunt localizate in nucleu pe fata interna a invelisului nuuclear,
formand lamina nucleara (o retea de filamente intermediare).

2. Filamente intermediare diferite, citoplasmatice, specifice cu
------------------------------------------------------------------------------------------------------------

sunt localizate in nucleu pe fata interna a invelisului nuuclear,
formand lamina nucleara (o retea de filamente intermediare).

------------------------------------------------------------------------------------------------------------

fiecare tip de celula.
Exista 5 tipuri de filamente intermediare citoplasmatice:
1.Filamentele de cheratina
2.Filamentele de desmina
3.Filamentele de vimentina
4.Neurofilamentele
5.Filamentele gliale.

fiecare tip de celula.
Exista 5 tipuri de filamente intermediare citoplasmatice:
1.Filamentele de cheratina
2.Filamentele de desmina
3.Filamentele de vimentina
4.Neurofilamentele
5.Filamentele gliale.

Localizare si rol:
Filamentele de cheratina: in celule epiteliale, pot fi “dure” in stratul

cornos al pielii, unghii, par unde formeaza manunchiuri ce se
intretaie sau “moi” in epiteliile din arborele respirator, tub digestiv.
Filamentele de desmina: celulele musculare, exceptie celulele

musculare netede din peretii vaselor.
Filamentele de vimentina: fibroblaste din tesut conjuctiv, macrofage,

celule musculare netede din peretii vaselor, condroblaste din cartilagii.
Neurofilamentele, axonii neuronilor.
Filamentele gliale, nevroglii.


3.2.4 Microtubulii
Structura
- proteine globulare numite tubuline:
alfa si beta = dimerul reprezinta
unitatea de polimerizare.
- la dimer se leaga 2 molecule de
GTP, nucleotid ce accelereaza
polimerizarea tubulinei.
- tubulina se polimerizeaza in sir pe
acceasi directie => protofilament
- microtubulii sunt alcatuiti din
13 protofilamente formand un
cilindru cu diam. de 25 nm.
- are structura universala, de la
protozoare pana la om este la fel
3.2.4 Microtubulii
Structura
-Prezinta un capat end + si un capat end –

-La capatul end + se ataseaza dimerul cu GTP si este capatul care duce la cresterea
microtubulilor in lungime iar la capatul end – se depolimerizeaza si se scurteaza lungimea
microtubulilor
- Viteza la end + este mai mare decat la end -, rezulta ca are o structura asimetrica.
3.2.4 Microtubulii
- in celula normala exista un echilibru intre polimerizarea si depolimerizarea tubulinei

- polimerizarea este influentata de mai multi factori:
• temperatura, la 370C se polimerizeaza, la 0 se depolimerizeaza

• Ionii de calciu si magneziu in functie de concentratie, la 10-3 favorizeaza
depolimerizarea, 10-6 favorizeaza polimerizarea
• proteinele din citosol, MAPs si tau se asociaza cu tubulina si cresc rata polimerizarii
• colchicina, inhiba polimerizarea
•Vinblastina, vincristina, blocarea polimerizarii tubulinei
•Taxolul, apa grea, stabilizeaza microtubulii, inhiba depolimerizarea tubulilor, cu blocarea
fusului de diviziune
3.2.4 Microtubulii
Localizare si rol
= se gasesc ca si ansambluri permanente in axonema cililor, flageli si centriolii din
centrosomi
= ansambluri labile sub forma de retea in citoplasma
-In interfaza formeaza o retea cu plecare din centrul celular numit centrul de organizare
al microtubulilor. Centrul celular/centrosomul este format din 2 centrioli dispusi
perpendicular unul pe altul, inconjurati de masa densa = material pericentriolar
-In interfaza
capatul – este orientat
inspre centriol
si capatul + spre periferia
celulei
- centriolii sunt implicati in
formarea fusului de diviziune
- fiecare fibra din fusul de diviziune
este alcatuit din 1000 de
microtubuli.
3.2.4 Microtubulii
Rolul microtubulilor:
1. Rol structural: volum si forma, prelungiri neuronale, cili/flageli,
mentin organitele in anumite pozitii spatiale, rol de “schele”
in constructie – ex. flagelul de la spermatozoid
2. Rol in miscarile celulare, bazate pe motoare celulare ce

pasesc pe microtubuli.
Citoscheletul = retea tridimensionala formata din manunchiuri de

microfilamente(actina), filamente intermediare si
microtubuli care se intersecteaza in toate directiile.
-exista doar la eucariote, se evientiaza la microscopul optic daca se
folosesc anticorpi fluorescenti indreptati impotriva proteinelor din
diferentierile citoplasmatice
filamentele de actina
filamentele intermediare
microtubuli
Citoscheletul
Citoscheletul
Citoscheletul
Factorii ce determina dinamismul citoscheletului:
polimerizarea si depolimerizarea diferentierilor citoplasmatice labile
•cationii de Ca2+ si Mg2+

•moleculele macroergice: ATP-ul favorizeaza polimerizarea actinei
GTP-ul favorizeaza polimerizarea tubulinei
•nucleotidele ciclice AMPc si GMPc favorizeaza polimerizarea actinei si a
tubulinei
•proteinele citosolice leaga diferentierile citoplasmatice intre ele sau le
leaga de peretii celulari: fimbrina leaga paralel actina
spectrina leaga filamentele de actina in retea
gelsolina taie filamentele de actina, realizeaza
trecerea din starea de gel in sol
Functiile citoscheletului
• determina forma si modificarile de forma ale celulei
• determina realizarea tuturor miscarilor celulare
• interactioneaza cu plasmalema
• interactioneazacu organitele celulare, prin microscopie cu
fluorescenta s-au observat “miscari saltatorii” ale mitocondriilor
si ale lisosomilor, aceste organite “sarind” in diferite directii in
citoplasma

C 3 - Citoscheletul

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C 3 - Citoscheletul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C3 Matricea citoplasmatica

3.1 Caracterele fizico-chimice

3.2 Diferentierile citoplasmatice

3.2.1 Filamentele de miozina

3.1 Caracterele fizico-chimice

Din punct de vedere structural si functional,

Matricea citoplasmatica, reprezinta partea celulei situata in afara nucleului

Prezinta fenomene coloidale, cu 2 faze:

3.2 Diferentierile citoplasmatice

3.2.1 Filamentele de miozina

- proteinele din care sunt formate

3.2.1 Filamentele de miozina

- In capetele lanturilor grele se afla localizata miozina, unde are loc

3.2.1 Filamentele de miozina

- localizarea acestora in celula:

3.2.2 Filamentele de actina

- Indepartarea complexului duce la deschiderea/denaturarea actinei, cu

- Molecula de ATP favorizeaza polimerizarea actinei.

- Polimerizarea actinei duce la insiruirea monomerilor unul dupa altul ca

3.2.2 Filamentele de actina

3.2.2 Filamentele de actina

3.2.2 Filamentele de actina

3.2.2 Filamentele de actina

3.2.2 Filamentele de actina

3.2.2 Filamentele de actina

3.2.2 Filamentele de actina

- la nivelul troponinelor este locul de

3.2.3 Filamentele intermediare

-Deosebiri intre filamentele intermediare si microfilamente si microtubuli:

• sunt structuri permanente nu labile

3.2.3 Filamentele intermediare

3.2.3 Filamentele intermediare

3.2.3 Filamentele intermediare

8 tetrameri rasuciti intr-un filament ce are o forma de franghie

3.2.3 Filamentele intermediare

3.2.3 Filamentele intermediare

1. Filamente intermediare comune, pentru toate tipurile de celule

3.2.3 Filamentele intermediare

1. Filamente intermediare comune

3.2.3 Filamentele intermediare

2. Filamente intermediare diferite, citoplasmatice, specifice cu

Exista 5 tipuri de filamente intermediare citoplasmatice:

3.2.3 Filamentele intermediare

2. Filamente intermediare diferite, citoplasmatice, specifice cu

3.2.3 Filamentele intermediare

3.2.3 Filamentele intermediare

Filamentele de cheratina: in celule epiteliale, pot fi “dure” in stratul

Filamentele de desmina: celulele musculare, exceptie celulele

Filamentele de vimentina: fibroblaste din tesut conjuctiv, macrofage,

Neurofilamentele, axonii neuronilor.

Filamentele gliale, nevroglii.

3.2.3 Filamentele intermediare

-Prezinta un capat end + si un capat end –

- in celula normala exista un echilibru intre polimerizarea si depolimerizarea tubulinei

• temperatura, la 370C se polimerizeaza, la 0 se depolimerizeaza

2. Rol in miscarile celulare, bazate pe motoare celulare ce

Citoscheletul = retea tridimensionala formata din manunchiuri de

•cationii de Ca2+ si Mg2+

S-ar putea să vă placă și