Sunteți pe pagina 1din 7

Plasmalema

Are o structura caracteristica trilaminata de 7.5nm, costand din doua benzi dense, separate de o banda clara cu grosimea de 3.5nm Benzile dense ar corespunde la doua straturi proteice, iar zona clara dintre acestea, stratului dublu lupidic. In compozitia chimica a plasmalemei intra lipidele complexe proteinele si glucidele. Principala componenta structurala a plasmalemei este un bistrat de molecule lipidice Amfipatice si anume Fosfolipidele, Glicolipidele si colesterolul, ce apar in raport cantitativ de 70:5:25/ Molecula Amfifila are un "cap"hidrofil si o"coada" hidrofoba. Proteinele din plasmalema sunt prezente pe fetele laterale ale stratului bimolecular de lipide si incluse partial sau care strabat sectorul hidrofob al lipidelor si in acest caz se numesc proteine intrinseci. Glucidele din plasmalema sunt reprezentate de Hexoze, Hexozamine si acidsialic.

Citoscheletul
are grosimea de 5-6nm Principalele tipuri de proteine citoplasmatice sunt: -Spectrina -Actina -Anchirinaei -Proteina benzii 4.1 Nodurile retelei sunt formate din doua complexe moleculare: -Complexul Spectrina,anchirina si proteina integrata, ce reprezinta dispozitivul de legatura intre reteaua citoscheletala si plasmalema' -Complexul Spectrina, actina si proteina benzii 4.1 ce structureaza nodurile propriu-zise ale retelei si care reprezinta sistemul de legatura cu cistoscheletul materiei citoplasmatice. Citoscheletul membranei reprezinta acea partea a membranei celulare care confera elasticitatea prin dispozitia in reta a proteinelor si rezistenta datorita complexelor proteice de la nivelul nodurilor citoscheletale.

Platoul striat
Este format din numeroase microvilozitati 300/3000 enterociti

Lungimea microvililor este de 0.6- 0.8um, iar diametrul este de 200nm. Citoplasma microvilozitatilor cuprinde o zona centrala care contine 10-40 microfilamente de actina. Marginea in perie se remarca la polul apical al nefrocitelor din tubii contorti proximali ai nefronului.Microvilozitatile in acest caz sunt mai lungi si au dimensiuni inegale.

Cili
Cilii pot fi molbili sau vibratili si rigizi Cilii vibratili sunt formati din 3 portiuni:- partea libera(tija), Corpusculul bazal si radacina. Tija contine o matrice densa la fluxul de electroni, situata la periferie si AXONEMA(complexul filamentos axial), formata din 10 perechi de tubi longitudinali.Acestia sunt dispusi in doua grupe, o pereche de tubi centrali si 9 perechi dublete periferice (2+9 dublete periferice).Fiecare dublet periferic este format dintr-un microtubul complet, numit SUBFIBRA A(13 protofilamente), de care este atasat pe o parte un microtubul incomplet - subfibra B(11 protofilamente).Subfibra A prezinta doua brate in forma de cleste, in compozitia carora intra o proteina numita DINEINA. Dineina este o proteina enzima bogata in ATP-oza. La intervale mai mari,exista din loc in loc si legaturi elastice NEXINA. De la Subfibra A pleaca spre centrul Axonemei,cate un brat de legatura (spita) ce se termina intr-o portiune globulara.

Microfilamentele intermediare
Se numesc astfel deoarece diametrul lor de 10 nm este cuprins intre cel al microfilamentelor de actina de 6nm si cel al microtubulilor de 25nm. Microfilamentele intermediare, odata asamblate, nu se depolimerizeara in timp ce microfilamentele de actina si microtubulii se afla in echilibru cu un rezervor de monomeri de actina G si dimeri de tubulina din cistosol. Daca actinele si tubulinele sunt molecule globulare proteinele din microfilamentele intermediare sunt molecule filiforme.Polimerizarea lor nu se face prin insusirea monomerilor, ci prin alaturarea si impletirea lor ca intr-o franghie. Desmina sau scheletina formeaza prin polimerizare filamente tipice si majoritatea tipurilor de celule musculare. Neurofilamentele din celulele nervoase, care prin asociere cu microtubulii structureaza neurofibrilele, cu un diametru de 1-2um Gliogilamentele in celulele nevroglice

Microfilamente de actina
Au diametrul de 6nm Moleculele de actina apar, fie sub forma polimerizata filamentoasa, fie depolimerizata macromerica in citosol. Microfilamentele de actina se formeaza prin polimerizarea actinei globulare si constau din doua lanturi de actina, infasurate unul in jurul celuilalt, formand un dublet helix.

Se mai gasesc sunb forma de manunchi in microvilii enterocitului, cate 10-40 in fiecare microvil. Din loc in loc, pe lungimea filamentului se afla dispusa o alta proteina numita Troponina T, strans atasata de tropomiozina . troponina C care leaga patru ioni de calciu si Troponina i care inhiba interactiunea actina-miozina. In celulele nemusculare au fost evidentiate proteine reglatoare a interactiunii actina-miozina, asemanatoare tropomiozinei.Tropomiozina din celulele nemusculare corespunde la 6 monomeri.

Mivrofilamente de miozina Au diametrul de 10 nm si se formeaza prin polimerizarea moleculelor de miozina si anume, prin legarea cozilor moleculelor de miozina, in timp ce capetele raman la exterior sub forma de punti transversale. Molecula de miozina are aspectul de bastonas lung si subtire. Molecula de miozina este formata din doua lanturi grele. Cele doua lanturi grele se intind pe toata lungimea moleculei, iar lanturile usoare sunt localizate in capul celulei de miozina,cate doua pentru fiecare lob.Lantul greu are doua portiuni distincte o portiune alungita alfa-helicoidala si un cap cu doi lobi. Portiunile alungite ale lanturilor grele sunt rasucite in spirala, una in jurul celeilalte, pe cand capetele globulare raman separate.De fiecare lob se leaga cate o pereche de lanturi usoare. Din molecula de miozina se formeaza doua fragmente numite meromiozine? o meromiozina usoara si alta grea. Filamentele de miozina din celulele musculare sunt formate prin polimerizarea a circa 10-20 molecule de miozina.pomerizeaza in celulele musculare cateva sute de miozine (200-300). Microtubulii se formaeaza prin polimerizarea proteinelor numite Tubuline. La polimerizare participa de fapt un Dimer. Dimerii de tubulina polimerizeaza formand protofilamente. in protofibrile, dimerii formeaza randuri, in asa fel incat, alfa-tubulina de la un dimer se leaga de beta-tubulina de la dimerul din randul vecin. Microtubulul este format prin aranjarea a 13 asemenea protofibrile sub forma unui cilindru, avand interiorul aparent gol.La polimerizarea tubulinei, nucleoidul implicat este Guanozintrifosfat si nu atp. Polimerizarea tubulinei este influentata de Cplchicina, un alcaloid care blocheaza polimerizarea tubulinei, prin legarea unei molecule de colchicina de un dimer de tubulina. Formarea microtubulilor este blocata si de catre vinblastina si vincristina, folosite ca citostatice. Microtubulii contribuie la? Toate miscarile celulare ce au la baza sistemul molecular motil Microtubul-Dineina

Microtubulii au doua roluri principale in celule: structural si dinamic. Microtubulii sunt prezenti in citoplasma celulelor si sub forma de structuri stabile cum ar fi cilii si flagelii. Mitocondriile

Forma si dimensiunile celulei sunt variabile. In general, au forma alungita cu lungimea de 3um si diametrul de 0,5-1um. Numarul:Hepatocitul poate avea 1000-3000 mitocondrii, in citosol, nefrocitele 300, spermatozoizii 15-25, ce se dispun spiralat in jurul axonemei Piesei intermediare a flagelului spermatozoid. Pozitia: pot fi raspandite in intregul citosolului. in spermatozoid sunt dispuse helicoidal in jurul axonemei flagelului. o astfel de particola apare ca o proeminenta de 10nm si este formata din 3 piese: bazala, intermediara si superioara. Matricea mitocondriala contine: enzime, vitamine, acizii nucleici, ioni si granule de glicogen, lipide , riboproteine. Acizii nucleici mitocondriali se prezinta sub forma de Arn- mit si Adn-mit. Ribozomii mitocondriali au diametrul de 15nm si sunt asemanatori celor de la procariote, de tip 705, cu cele doua subunitati: mica 305 si mare 505. Existenta in mitocondrie a unui aparat genetic propriu (ADN) demonstreaza ca mitocondria poseda sistemul biochimic necesar pt a transcrie acest program si pt a-l reproduce. Mitocondria este sediul metabolismului celular aerob. Fara mitocondrii celulele animale ar depinde de glicoliza anaeroba, prin care fiecare molecula de glucoza genereaza doua molecule de atp. In schimb, daca metabolismul glucozei este completat in mitocondrie pana la oxidarea completa de co2 si h2o, fiecare molecula de glucoza produce 36 molecule de atp. Structura mitocondriala: membrana externa, membrana interna cu criste si particule elementare', compartimentul extern. Ribozomii

Pot fi liberi. Structureaza reticulul endoplasmatic Sunt formati din doua subunitati inegale Ribozomii de la procariote si cei de la eucariote localizati in mitocondrii sunt asemanatori, fiind de tipul 705. in schimb ribozomii din citoplasma celulelor eucariote sunt mai mari de 805.

in cursul proceselor de biosinteza a proteinelor, ribozomii se ataseaza la cate o molecula de ARN, formand Poliribozomul Numar: 100 ribozomi pt molecula de colagen, 5 ribozomi pt molecula de globina din hemoglobina. ARN m-ul are forma unui filament gros de 2nm. ARN m insira ribozomii ca"margelele pe ata" Organizarea chimica: Ribozomii contin ARN si proteine, cantitati mici de apa, diferiti ioni metalici. biogeneza ribozomilor: asamblarea ribozomilor incepe in nucleol. Functiile ribozomilor constau in sinteza de proteine

Reticulul endoplasmatic Acest organit este o retea formata din cistere, tubi si vezicule delimitate de o membrana de 6nm. Este de doua tipuri: reticulul endoplasmatic rugos si reticulul endoplasmatic neted. Ribozomii sunt atasati de membrana reticulului prin subunitatea mare 605. Capacitatea ribozomului de a se lega de membrana Reticulului endoplasmatic se datoreaza riboforinelor. Reticululi endoplasmatic neted nu prezinta ribozomi pe membrana sa determinanta. Este dezvoltat in celulele care sintetizeaza hormoni steroizi. Compozitia chimicaL 60% proteina si lipide 40%. Originea este din nucleolema sau din sinteza macromoleculelor caracteristice din membrana si asamblarea lor. Functiile RE rugos si neted prezinta functii comune precum si functii diferentiate. Functii comune: RE formeaza un vast sistem microcirculator intracitoplasmatic. RE permite schimburi active Functii diferentiale: RE rugos este organismul implicat in sinteza proteinelor de export. RE neted in sinteza hormonilor steroizi in metabolismul lipidelor in enterocite in metabolismul glucidelor

in detoxificare

Complexul Golgi Complexul Golgi se gaseste in celula in mai multe exemplare distincte.Fiecare exemplar consta intr-o stica de cisterna(saci) Functiile complexului golgi: Principala functie se leaga de Procesul de secretie intracelulare. Formarea de membrane Sinteza proceselor de hidrati de carbon Formarea protoglicanilor sulfatati si a glicoproteinelor sulfatate Formarea lizozomilor Formarea acromozomului

Ciclul secretor cuprinde 5 etape: etapa 1: sinteza si segregarea proteinelor de export la nivelul RER.Proteinele sunt sintetizate intr-un minut pe Poliribozomi incat neatasati membranelor RE. Etapa 1:Transportul intracelular al proteinelor prin microveziculul de transfer ce iau nastere in urma pensarii cisternei RE in complexul golgi. Etapa 3: Condensarea si maturarea proteinelor in structuri golgiene. Etapa 4: depozitarea intracelulara,cateva minute, sub forma de vezicule secretorii. etapa 5:Exocitoza: procesul este dependent de concentratia intracelulara a ionilor de calciu, de prezenta moleculelor de ATP si de AMP

Incluziuni citoplasmatice

incluziunile 1Substanta de rezerva:-Proteine -lipide -glucido-glicogen -vitamina A,C -Cristaloide

2 Produsi de elaborare: -Granulele de zimogen -granulele de mucigen -hormonii -granulele de pigment 3 Produsii de dezasimilatie si pigmentul lipofuscinic

Heterocromatina facultativa x Heterocromatina facultativa este o cromatina condensata care contine gene structurale ce sunt represate, adica nu se face transcriptie pe ele. Pot fi: - autozomala -gonozomica Cromatina x a fost descrisa pt prima data in nucleul neuronilor din ganglionul hipoglor la pisica, sub denumirea de Corpuscul Barr. Dimensiunea app 1 um Forma: corpusculul barr apare plan-convex, biconvex sau triunghiular. Pozitia este in functie de tipul celular, C B putand fi localizat in nucleu, fie adiacent membranei nucleare interne, fie atasat nucleolului in celulele nervoase