Tesutul muscular striat scheletic Organizare structurala : fibrele sunt orientate paralel cu axul lung al muschiului , se grupeaza in fascicule

e primare, secundare, tertiare si cuaternare . Fiecare fibra e infasurata intr-o teaca alcatuita din fibre de colagen si reticulina , numite endomisium . Fasciculele musculare , invelite in perimisium , contine vase si ramificatii nervoase. Mushchiul este invelit in epimisium, il fixeaza de fascie. Structura si ultrastructura fibrei musculare striate scheletice este o celula lunga , de forma cilindrica , cu grosimea de 25- 100 microni . Are 3 componente, sarcolema, sarcoplasma si nuclei. Sarcolema are 2 tipuri de invaginari( tubi transversi ) , tubi T si caveole . Tubii T prezinta invaginari profunde ale membranei, directie perpendiculara pe sarcolema. In interior au contact strans cu cisternele terminale ale reticulului sarcoplasmic . COnduc potentialul de actiune de la suprafata pana la reticulul sarcoplasmic ce actioneaza ca un deposit de calciu. Caveolele sunt invaginatii mici cu aspect vezicular cu rol neelucidat . Sarcolema este dublata la exterior dintr-o membrana bazala ce inconjoara fiecare fibra intre membrana bazala si sarcolema se gasesc celule satellite. Celulele satellite sunt reduse ca numar, alungite , implicate in regenerarea muschiului dupa trauma. Au capacitatea de regenerare limitata. Regenereaza rupture musculare mici . Cele mari se regenereaza prin intermediul cicatricei conjunctive. Fibra musculara isi pierde capacitatea de diviziune . Fibrele musculare au multi nuclei heterocrom , dispus la periferie . Sarcoplasma contine miofibrile reprezentate de aparatul contractile + organite comune, incluziuni de gliocogen, lipide si pigmenti . Miofibrilele reprezinta 80 % din volumul fibrei musculare . Paralel cu axul longitudinal pe toata lungimea. Prezinta benzi clare si intunecate alternante ( discuri ) . Banda intunecata A (anizotropa) -1,5 microni , se evidentiaza cu eozina la microscopul optic , este densa la fluxul de electroni , este traversata prin mijloc de banda H , care la randul ei este strabatuta de linia M , pe mijloc, pe care se insera filamentele groase. Banda clara I ( izotropa ) se coloreaza clar cu eozina la ME densitatea redusa la fluxul de electroni , strabatuta prin mijloc de linia Z , cu aspect intunecat. Portiunea de miofibrila dintre 2 benzi Z se numeste sarcomer, care reprezinta unitatea contractila a miofibrilei .Sarcomerul prezinta banda A in centru si banda I -2 jumatati la periferie . Sunt alcatuite din 2 tipuri de miofilamente subtiri ( de actina) si groase ( miozina) . Cele groase formeaza banda A , sunt alcatuite din molecule de miozina asezate cap la cap . Miozina , structura asimetrica in forma de bastonas, o parte orizontala si o parte globuloasa( capul miofilamentului de miozina) . Aceste capete globulare formeaza puntile transversale orientate spre filamentele de actina , aceste capete au rol in contractia musculara , avand activitate ATP-azica, acestea leaga de fapt filamentele de actina si le acroseaza spre banda M , determinand astfel scurtarea sarcomerelor. Filamentele subtiri, formate din actina, proteina contractila + troponina + tropomiozina- proteine reglatoare ale contractiei . Molecula globulara are pe suprafata un loc de interactiune cu capul miozinei. Aceste molecula de actina G formeaza prin polimerizare 2 lanturi in dublu helix , actina F ( fibrilara ) . tropomiozina este proteina fibrilara , formeaza 2 lanturi spiralate , in repaus acopera locul de legare a

miozinei de pe actina G . Troponina este molecula globulara ce leaga calciul la inceputul contractiei si deplaseaza tropomiozina de pe actina permitand contractia. Organitele sunt reprezentate in special din mitocondrii si reticul sarcoplasmic , mitocondriile sunt multe orientate in axul lung printre miofibrile . Reticulul sarcoplasmic este o varietate de REN foarte bine reprezentat , reprezinta 7 % din volumul fibrei musculare. Reticulul sarcoplasmic e de 2 tipuri , liber si jonctional . Reticulul sarcoplasmic liber contine cisterne longitudinale care se dispun in retea in jurul fiecarei fibre . Reticulul sarcoplasmic jonctional contine cisterne terminale la jonciunile dintre benzile A si I stabilind legaturi stranse cu tubii T , formand triode , in centru este tubul T , flancat de 2 cisterne terminale ce reprezinta depozite de calciu eliberat in contractii . Celula muscular cardiaca. Miocardul prezinta 2 tipuri de celule lucratoare si embrionare. Celulele lucratoare sunt alungite , nucleul mic, central , prezinta striatii transverse mai putine, pronuntate ca si la cele scheletale. Se ramifica la extremitati si se leaga unele de altele prin complexe de jonctiuni numite discuri intercalare . Sarcolema prezinta caveole si tubi T , patrund in interiorul fibrei si formeaza diode cu cisternele terminale ale reticulului sarcoplasmic . Contin miofilamente , organite si incluziuni . Miofilamentele prezinta 50 % din celula musculara lucratoare, se extind pe toata lungimea fibrei si se ancoreaza de extremitati pe discuri intercalare. SUnt organizate in sarcomere ce dau aspect striat ce nu se grupeaza in miofibrile. Prezinta mitocondrii foarte multe , ce formeaza coloane longitudinale printre campurile de miofilamente , reticulul sarcoplasmic este mai slab dezvoltat decat in fibra scheletara , stabilind contacte mai rare cu tubii T sub forma de diode. Aparatul Golgi perinuclear bine reprezentat prezinta incluziuni de glicogen,( granule dese perinucleare sau printre microfilamente ) si de lipofuscina( pigment galben) . Miocardocitele din atriu mai au si granule secretorii de FNA . Discurile intercalare sunt complexe de jonctiuni ce leaga celulele cardiace la extremitati si asigura cuplarea lor mecanica si electrica , fiecare disc are aspect de trepte fiind format din portiuni transversal si logitudinale. Portiunea transversala cuprinde jonctiuni de adezivitate ( desmozomi ) cu rol strict mecanic ancorand si filamentele de actina la periferie. Portiunea longitudinala a discului intercalar prezinta jonciuni GAP ce cupleaza electric celulele aigurand propagarea undei contractile . Celule nodale ( embrionare) implicate in conducerea si generarea impulsului nervos , alcatuieste sistemul excitoconductor , sunt mai mari ca cele lucratoare si au un aparat contractil mai slab reprezentat, mitocondrii mai putine , reticul sarcoplasmic slab dezvoltat , nu prezinta tubi T , se leaga prin numeroase jonctiuni GAP atat intre ele cat si cu cele lucratoare. Tesutul muscular neted in tunicile musculare ale organelor cavitare in tubul digestive , treimea medie din esofag pana la rect,Peretele cailor respiratorii, vase sanguine , cai urinare , tractul genital feminin , muschii intrinseci ai globilor oculari. E alacatuit din celule alungite fusiforme cu nuclei alungiti situati central si inervati exclusive vegetative . Sarcolema este dublata la exterior de o membrane bazala ce cuprinde intreaga celula . Prezinta 2 tipuri de structuri specializate , arii dense si caveole. Arii dense sunt formatiuni dense dispuse pe versantul intern al sarcolemei , servind ca puncte de atasare pentru filamentele de actina. Nucleul este unic situate central, alungit . Sarcoplasma contine organite ,miofilamente , corpii densi . Organitele se concentreaza mai ales in portiunea central , fiind reprezentati

de ribozomi, mitocondrii si Golgi . Microfilamentele situate longitudinal dar nu mai sunt aranjate in sarcomere si nu mai prezinta striatii , prezinta filament groase si subtiri. Cele de miozina sunt mult mai putine decat cele subtiri , 1 la 8 raportul. Deci forta de contractie e mica , acestea fiind formate din miozina cu afinitate mai redusa pt ATP decat la cei scheletici , deci contractia este mai lenta. Cele de actina sunt subtiri , nu prezinta troponina , rolul acesteia fiind preluat de calmodulina , specifica fibrei netede. Contine si corpii densi cu rolul de a ancora filamentele de actina la interior. Jonctiunile de tip Gap si zonula adherens cu rol mecanic , legand in acelasi timp electric si metabolic .