Fibra musculară striată

scheletică (FMSs)
Biologie celulara- LP
 Tipuri de țesut muscular
• Țesutul muscular este constituit din celule musculare, bogat inervat și
vascularizat.

• După particularitățile structurale și funcționale ale fibrelor musculare, se

deosebesc trei tipuri de țesut muscular:
- neted (formează musculatura viscerală),
- striat de tip scheletic (formeaza masa principală a musculaturii scheletice,
reprezintă aproximativ 40% din greutatea corpului),
- striat de tip cardiac(țesut ce constituie peretele contractil al cordului).
Principala însușire a fibrelor musculare este contractilitatea.
 Mușchii striați scheletici
- sunt formati din fibre musculare, care formează țesutul muscular propriu-zis și unele
formațiuni fibroase, la care se mai adaugă vasele și nervii.

Mănunchiurile de fibre care alcătuiesc țesutul muscular:

- sunt acoperite la exterior cu un țesut conjunctiv denumit epimisium
- sunt separate între ele prin septe de țesut conjunctiv denumite perimisium –
- fiecare fibra la rândul sau este acoperită de un țesut conjunctiv fin denumit endomisium.

La capetele mușchiului, fibrele de colagen ale epimisiumului, perimisiumului si endomisiumului

confluează și formează tendonul, cu care mușchiul se inseră pe oase.
Spațiile dintre fibre sunt străbătute de vase de sânge care asigură un debit circulator mare în ceea
ce priveste aprovizionarea cu substanțe nutritive și oxigen.
Unitatea funcțională
elementară a țesutului
muscular o constituie
fibra musculară.
 DESCRIEREA FMS
FMSs
 este o celulă înalt specializată
 are forma unui cilindru( este foarte alungită), cu diametrul de 20-100 μ și lungime
variabilă de la câțiva mm la 10-12 cm.

Din punct de vedere morfologic, FMS este un sincițiu,

format din :
- o membrană subțire– sarcolemă
- puțină citoplasmă – sarcoplasmă, în care se găsesc
- numeroşi nuclei dispuși periferic (în medie 20-40 nuclei /cm lungime)
- miofibrilele și alte organite celulare
ultrastructural = structură intimă a unui țesut
Sinciţiul reprezintă o masă citoplasmatică cu mai mulţi nuclei, formată prin fuziunea unor celule învecinate, iniţial separate.
Localizarea periferică a nucleilor reprezintă un criteriu de diagnostic diferenţial cu fibra
miocardică, care este de asemenea striată, dar care are nucleu unic, situat central.
Nucleii au formă ovoidală, paraleli cu axul longitudinal al FMS, de 8-10 μ lungime, cu
heterocromatină periferică şi 1-2 nucleoli vizibili.

Conţinutul fibrei musculare este:

• 70-80 % apa
• 20-30 % reziduu: 16-20 % proteine
0,2-0,8 % glicogen
0,5-1,5 % lipide
1% minerale

Fibrele musculare striate scheletice sunt dispuse paralel unele față de altele.
De obicei, mușchii care efectuează mișcări de mare finețe sunt alcătuiți din fibre
musculare scurte, iar cei ce efectuează mișcări mai grosiere- din fibre musculare lungi.
 Structura sarcolemei
Sarcolema corespunde modelului membranelor biologice de mozaic fluid proteic în bistratul lipic,
1) Bi-stratul lipidic - lipidele din alcătuirea membranei sunt fosfolipide, formând o structură numită specifică
bi-strat lipidic. Moleculele fosfolipidice sunt astfel orientate în structura sarcolemei, încât delimitează
delimitând fizic interiorul celulei, permițând acumularea şi concentrarea moleculelor în interiorul celulei.
2) Bi-stratul lipidic este fluid- moleculele fofolipidice nu îşi pot schimba orientarea, dar se pot mișca liber în
cadrul bi-stratului.
3) Proteinele membranare ''plutesc'' în bi-stratul lipidic. Proteinele membranare prezintă zone cu care se
``ancorează'' în bi-stratul lipidic, însă de cele mai multe ori poziţia proteinelor în membrană nu este fixă, ele
mişcându-se liber la fel ca fosfolipidele.
Fața externă a sarcolemei este locul de joncțiune cu fibra nervoasă, formând sinapsa neuromusculară sau placa
motorie; mediatorul de sinapsa este acetilcolina.
Din loc în loc prezintă invaginări spre sarcoplasmă, denumite tubi transversali sau tubi T, care vin în contact cu
reticulul endoplasmic neted (REN) şi care au rol fundamental în cuplarea excitaţiei nervoase cu contracţia
musculară. Totalitatea acestor tubi formează sistemul tubular transvers.
• Sarcoplasma prezintă striații și numeroase mitocondrii, dar și
organite specifice: miofibrile, reticul sarcoplasmic și sistem tubular T.

• D.p.d.v. Chimic, dintre substanțele organice sarcoplasmatice

menționez proteinele care pot fi contractile ( ex: actina, miozina,
tropomiozina, troponina) sau necontractile ( mioglobulina).

• Mioglobina
- este o proteină care dă culoare mușchiului
- fixează oxigenul și apoi îl transferă mitocondriilor
• Fibrele musculare roșii:
- au conținut ridicat de mioglobină și mitocondrii
- Sunt adaptate pentru contracții lente, puternice, de lungă durată

• Fibrele musculare albe conțin:

- Cantități mari de glicogen
- Cantități reduse de mioglobină
- Puține mitocondrii
- ATP-ul este utilizat rapid
- Contracțiile musculare sunt rapide, puternice, de scurtă durată

- Țesutul muscular striat scheletic prezintă contracții puternice,

voluntare.
Fibra musculară conține 4- 20 miofibrile dispuse paralel, reprezintă cca
80% din masa sarcoplasmei și asigură contractilitatea fibrei musculare

O MIOFIBRILA :
• are lungime până la 100 µ și lățime de 1-2 µ
• Are o formă cilindrică alungită
• Conține două tipuri de miofilamente:
de actină și de miozină
Este alcătuită din cca 3000 miofilamente de actină
și 1500 miofilamente de miozină
• Un miofilament de miozină este înconjurat de șase miofilamente de actină.
• in jurul fiecărui miofilament de actină sunt câte trei miofilamente de miozină.
• Miofilamentele sunt grupate formând discuri clare și discuri întunecate-
această structură determină aspectul striat al fibrei musculare
 FIBRA MUSCULARĂ STRIATĂ
COLORAŢIE HE, Ob 20x

În coloraţia Hematoxilină-Eozină sarcoplasma este eozinofilă (roşie), nucleii

se colorează în albastru-violet, miofibrilele se prezintă sub formă de straţii
longitudinale şi tranversale de culoare roşie, fiind mai slab evidenţiate decât cu
HF.
FIBRA MUSCULARĂ STRIATĂ
SECŢIUNE TRANSVERSALĂ, COLORAŢIE HE, Ob.
40x
FIBRA MUSCULARĂ STRIATĂ
COLORAŢIE HE, Ob 20x
• Discurile clare sau discurile I sunt formate numai din miofilamente de actină,
sunt subțiri și se scurtează în timpul contracției.
• În porțiunea centrală a discului clar este prezentă membrana Z, o zonă
întunecată→ pe ea se fixează miofilamentele de actină- una din extremități, iar
cea de-a doua pătrunde în discul întunecat.
SARCOMER
= porțiunea miofibrilei cuprinsă între
2 membrane Z succesive;
- are lungimea de cca 2 µ
=unitatea morfo-funcțională a
miofibrilelor
• Discurile întunecate sau discurile A sunt formate din miofilamente groase de
miozină intercalate cu miofilamente de actină.
• Cele de miozină nu se scurtează în timpul contracției
• În porțiunea centrală a discului întunecat este prezentă o zonă clară, banda H.
SARCOMERE ÎN FIBRA MUSCULARĂ
STRIATĂ - SCHEMĂ
SARCOMERE ÎN FIBRA MUSCULARĂ
STRIATĂ, ME
• Un miofilament de actină:
- este alcătuit din două lanțuri helicoidale între care se găsește molecula
proteică de tropomiozină
- troponina este altă proteină care leagă atât moleculele de troponină, cât și
de actină țși ionii de calciu

• O moleculă de miozină:
- este alcătuită din două lanțuri polipeptidice de forma unei crose de golf,
formate din două porțiuni:
- o porțiune cu aspect de bastonaș= coada miozinică
- o porțiune globuloasă= capul miozinic → prezintă 2 situsuri de legare: unul
pentru actină, unul pentru ATP
• In perioada de relaxare a muschiului, calciul este depozitat in sistemul tubular T
→ este un sistem transmembranar format prin invaginarea sarcolemei în
interiorul fibrei musculare ( a sarcoplasmei) la nivelul membranei Z.
• Tubii T formează o rețea în jurul fiecărei miofibrile, iar alături de reticulul
sarcoplasmatic = rezervor de calciu.

• Reticulul sarcoplasmatic = o rețea de canalicule și saci aplatizați ce înconjoară

fiecare miofibrilă; se termină sub forma unor dilatații numite cisterne terminale
situate la nivelul fiecărei joncțiuni dintre discurile A si I; cisternele terminale sunt
în contact cu sistemul tubular T; 2 cisterne terminale de-o parte şi de alta a unui
tub T, formează o triadă.
VĂ MULȚUMESC!
BIBLIOGRAFIE

1. Suport de curs- Biologie celulara

Mircea Leabu i Marina T. Nechifor – Biomembranele, unitate în
diversitate
http://
www.agriculturaromaneasca.ro/produse/structura-tesutului-muscular-
1430-c3.html
https://www.youtube.com/watch?v=hr1M4SaF1D4