Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sistemul T si reticulul sarcoplasmic au rol esential in cuplarea exitatiei cu contractia. Sistemul T conduce
potentialul de actiune , iar reticulul sarcoplasmic determina eliberarea ionilor de calciu din cisterele terminale.
Calciul se leaga de troponina. In urma acestei interactiuni intre filamentele de actina si miozina apar punti
transversale care determina o miscare de alunecare a filamentelor subtiri de actina spre centrul sarcomerului.
Dupa realizarea contractiei, ioni de calciu sunr reintrodusi in reticulul sarcoplasmic . energia necesara contractiei
rezulta din scindarea enzimatica a atp-ului.
O placa motorie are in structura sa : componenta presinaptica, fanta sinaptica, componenta postsinaptica
Componenta presinaptica: butonul terminal, acesta cotine numeroase mitocondrii, fragimente de reticul
endoplasmatic si vezicule sinaptice. Veziculele sinaptice contin aceticolina , mediatorul chimic al placii.
O vezicula contine aprox 12-20 mii de molecule de aceticolina. Membrana butonului terminal are rolul
unui transductor electrochimic care converteste potentialul de actiune intr-un semnal chimic,
eliberandu-se aceticolina in fanta sinaptica.
Fanta sinaptica- intre membrana presinaptica si cea postsinaptica. Este ocupata de glicocalix.
Componenta postsinaptica- sarcolema fibrei musculare care prezina la acest nivel o serie de modificari
structurale; adancituri in care patrund butonii terminali. In structura plasmalemei exista receptori pt
acetilcolina. Membrana postsinaptica transforma mesajul chimic al acetilcolinei in potential de actiune.
Aparitia unui impuls duce la descarcarea in fanta sinaptica a aceticolinei care actioneaza rapid asupra
membranei postinaptice producand depolarizarea ei. Dupa depolarizare, mediatorul chimic este
inactivat de colinesteraza.
54.INERVATIA SENZITIVA-FUSUL
Inervatia senzitiva este in legatura cu sensibilitatea de tractiune, presiune si kinestezica. Terminatiile senzitive ,
reprezinta prelugiri dendritice ale neuronilor pseudopolari din ganglionii spinali sau ale neuronilor din nervii
cranieni. Formeaza la nivelul muschilor scheletici, terminatii simple amielinice ce se dispun in jurul fibrelor sau
in fusuri nerumusculare.
Fusul formatiune ovoidala dispus la jonctiunea muschiului cu tendonul. La exterior este delimitat de fibre
musculare striate modificate- fibre intrafusale. Acese fibre se caracterizeaza prin faptul ca in portiunea centrala
sunt lipsite de miofibrile si au un nr mare de nuclei. La fusul neuromuscular ajung terminatii senzitive primare cu
originea in ganglionii spinali care se termina intr-un sis complex de spirale si inele . aceste fibre primare au rol in
controlul reflexelor medulare monosinaptice. Mai ajung si terminatii nervoase motorii reprezentate de axoni ai
neuronilor gamma ce intervin in mentinerea tonusului fibrelor musculare intrafusale.
Fusurile neuromusculare au rol de receptori de intindere realizandu-se un control (feed-back) al starii de
contractie a muschilor.
55.TESUTUL MUSCULAR CARDIAC
Forma particulara de tesut muscular striat, fiind format din fibre musculare striate jonctionate prin discuri
intercalare. Fibrele musculare caradiace(miocardiocite) sunt celule uninucleate de forma cilindrica.
Se clasifica in:
Celule miocardice propriu-zise care intra in structura muschiului cardiac si asigura functia de pompa a
inimii(miocardiocite lucratoare)
Celule nodale care formeaza tesutul nodal ce asigura geneza si conducerea undei de depolarizare a
miocardului(celule excito-conductoare)
Miocardiocitele lucratoare: intra in structura miocardului atrial, ventricular . in structura miocardului, fibrele
se organizeaza in fascicule sau retele plexiforme . la microscopul optic , in coloratiile uzuale , discurile
intercalare sunt mai putin evidente , motiv pt care miocardul a fost considerat mult timp alcatuit din formatiuni
sincitiale. Coloratiile cu hematoxilina ferica au evidentiat discurile.
Miocardiocitele sunt celule cilindrice, cu unul au doi nuclei ovalari situati central .
Fibrele miocardice prezinta: sarcolema, sarcoplasma si nucleu
Sarcolema: este formata din plasmalema , lama bazala si lama reticulara
-
Sarcoplasma: este mai abundenta in celulele tinere. Prezinta organite celulare : mitocondrii, reticul
endoplasmatic rugos, aparat golgi, lizozomi.; organite specifice: miofibrile, reticul sarcoplasmic;
mioglobina; incluziuni granule de lipide, glicogen.
-
Mitocondriile sunt cele mai numeroase. Se dispun printre miofibrile . sunt numeroase deoarce
metabolismul miocardiocitelor este preponderent oxidativ.
Reticulul endoplasmatic rugos aproape lipseste la miocardiocitele adulte
Miofibrilele- ocupa cca 50% din volumul sarcoplasmic. Sunt formate din miofilamente subtiri de
actina si miofilamente groase de miozina . miozina are o activitate atp-azica mai intensa.
Reticulul sarcoplasmic- este constituit dintr-o retea tubulara. R.S formeaza dilatatii sau cisterne
terminale care vin in contact cu sis T al plasmalemei realizand complexe jonctionale DIADE cu rol
in procesul de cumplare al excitatiei cu contractia.
Incluziunile sunt mai numeroase in jurul nucleului
Nucleul: este unic, are forma ovalara , dispus central. Este bogat in glicoproteine .
Discurile intercalare: jonctiuni intercelulare prezente intre capetele miocardiocitelor. Se evidentiaza in
coloratiile cu hematoxilina ferica. Privite la microscopul electric, sunt dispuse la nivelu unei strii Z
terminale. Prezinta portiuni transversale si longitudinale.
Segmentele transversale prezinta doua tipuri de jonctiuni : fascia adherens ; macula adherens
Miocardiocitele lucratoare, atriale in saracolema prezinta mai multe organite comune. La nivelul sau
se gaseste un factor de natura polipeptidica care produce diureza . factorul natriuretic atrial este cea mai
puternica substanta natriuretica endogena.
Miocardiocitele sis. Excito-conductor
Formeaza sis excito-conductor al cordului cu nodul sino atrial, nodul atrioventricular, fascicul hiss,
reteau purkinje.
Organizarea tesutului muscular cardiac
Fibrele musculare cardiace se organizeaza in fascicule. Intre fibre exista tesut conjunctiv lax care
contine vase de sange . in jurul nodului sino atrial si atrioventricular, in tesutul conjunctiv se gasesc
terminatii libere de tip colinergic si adrenergic care participa la influentarea activtiatii cardiace.
Miocardiocitele sunt celule care si-au pierdut capacitatea de diviziune.
56.TESUTUL MUSCULAR NETED
Este alcatuir din celule musculare uninucleate denumite miocite care nu prezinta striatii transversale si
nu formeaza organe anatomice. El intra in structura organelor interne(tesut muscular visceral) avand o
contributie directa la reglarea unor procese fiziologice, la respiratie etc.
Fibra musculara neteda(miocitul) este elementul structural de baza al tesutului. In stare de relaxare.
Fibrele din peretii organelor au aspect alungit .
Miocitul prezinta: nucleu, sarcolema , sarcoplasma
NUCLEUL: este ovalar in stare de relaxare, situat central
MEMBRANA CELULARA este alc din : plasmalema ( membrana trilaminta, lipoproteica), lama bazala
Sarcoplasma prezinta o zona centrala cu organite comune si o zona periferica in care domina aparatul contractil.
In zona centrala , sarcoplasma este formata din hialoplasma care contine un bogat reticul sarcoplasmic neted ,
lizozomi.
Proteinele contractile sunt organizate in filamente subtiri de actina si filamente groase de miozina, dar nu se
organizeaza in sarcomere. Proteinele reglatoare sun: tropomiozina, calmodulina
Corpii densi sarcoplasmici-se gasesc doar in fibrele netede ; pe ei se ancoreaza filamentele de actina si joaca
rolul unor strii Z.
Fibrele musculare netede se asociaza intre ele datorita tesutului conjunctiv formand paturi sau tunici. Se gaseste
in tubul digestiv, peretii arborelui traheobronsic etc.
58.organizarea ultrastructurala a aparatului contractil in fibra musculara neteda
Mecanismul contractil cuprinde actina si miozina.
Filamentele de actina sunt foarte lungi. Filamentele de miozina pot ramane complet suprapuse peste cele de
actina la schimbari foarte mari ale lungimilor. Benzile de actina si miozina formeaza rudimente de miofilamente.
Mecanismul contractiei: alunecare filamentelor de actina in raport cu cele de miozina datorita puntilor
transversale. Un rol important il au proteinele de legare a actinei .
Particularitati: forta de contractie este scazuta, viteza de contractie este scazuta , capacitatea de scurtate este
scuta
59.REPARAREA SI REGENERAREA TESUTULUI MUSCULAR
Tesutul muscular scheletal : numai in conditii de leziune; leziuni mici- repararea prin formarea de noi fibre
musculare striate din celule satelite ; coditia repararii: integritatea laminei bazale ; leziuni extinse : vindecarea
prin fibroza
Tesutul muscular cardiac: nu regenereaza, vindecarea prin fibroza
Tesutul muscular neted: singurul care are capacitate constanta de autoreplicare ; 10% din celulele musculare
netede se afla permanent in mitoza
60.TIPURI DE NEURONI
Neuronii se clasifica dupa criteriul morfologic:
Neuroni cu axon lung golgi I cu un corp volumino cu un axon gros . formeaza fasciculele asc sau desc
ale SNC sau nervi periferici.
Neuroni cu axon scurt golgi II au un axon scurt ce nu depaseste subst cenusie. Sunt neuroni de asociatie
61. DIMENSIUNILE SI FORMA NEURONILOR
Neuronul este unitatra structurala si functionala a tesutului nervos. Este o celula specializata pentru receptionarea
unir stimului care constituie variatii ale unor forme de energie , transformarea lor in potentiale de actiune,
elaborarea unor raspunsuri.
Este alcatuit dintr-un corp celular din care pornesc 2 prelungiri axon, dendritre.
Corpul celulei (pericarion) este situat in substanta cenusie a sis nervos.
In ceea ce priveste forma si dimensiuni avem: cei mai multi au forma stelata( neuronii motori ai coarnelor
anterioare ale maduvei, din scoarta cerebrala), piramidala( celulele Betz), rotund ovalara( neuronii din gg
spinali ), fuziforma(neuronii senz din retina) , piriforma( neuronii purkinje din scoarta cerebeloasa).
Dimensiunile corpilor variaza intre 4-6 microni (celule granulare din cortexul cerebelos) pana la 100-120
microni (neuronii din coarnele anter ale maduvei). Exista neuroni care pot depasi 1,5 m datorita axonului .
62. COMPONENTA STRUCTURALA A NEUR
Este alcatuit dintr-un corp celular din care pornesc 2 prelungiri axon, dendritre. Prezinta 3 componente de baza:
MEMBRANA- (neurilema) se continua la niv axonului cu axolema , iar la niv dendritei cu dendrolema. Are o
compozitie lipoproteca . are o activ atp-azica pentru NA SI K . mai prezinta glicoproteine cu functie de receptor.
NUCLEUL- este mare, situat central, nucleolat. Exceptie-neurnoo granulari din scoarta cerebeloasa care sunt
mici.
CITOPLASMA : organite comune cat si organite specifice( corpusculiNissl, neurofibrile, neurotubuli), matrice
neuronala. Incluziuni.
Abundenta ribozomilor si a ret endop rugos in celula nervoasa demonstreaza intensitatea sintezelor proteice
neuronale.
Neurofibrilele sunt structuri fibrilare evidentiate prin impregnare argentenica. Prezinta neurofilamente
Neurotubulii au rol in mentinerea si extinderea prelungirilor neuronale si in transportul diverselor
substante metabolice de la pericarion la prelungiri
Matricea neuronala- este alc din fotoproteine .
Astrocitele protoplasmatice- se gasesc in subs cenusie a nevraxului , in jurul neuronilor . prezinta o citoplasma
abundenta , cu prelungiri scurte , groase, ramificate. Prelungirile se indreapta spre neuronii invecinati .
Astrocitele fibroase- se gasesc in subs alba. Prezinta prelungiri lungi , subtiri, care se ramifica rar.
Astrocitele se jonctioneaza prin jonc gap realizand o retea . au un ol imp in functionarea sis nerv centa;. Prezinta
receptori pt peptide . ele influenteaza cresterea, migrarea si activitatea neuronilor . principala functie este cea
trofica.
66. oligodendrociele
Este prezenta atat in subs alba cat si cenusie. La coloratiile de rutina, apar ca celule mici.tehnicile de impregnatie
argentica au demonstrat ca au un corp ovalar cu prelungiri. Ele formeaza teaca de mielina in jurul axonilor.
67. CELULELE EPENDIMARE( NEVROGLIA EPITELIALA) descrisa mai sus
68.CELULELE SATELITE PERIFERICE
Nevroglia satelita se gaseste in gg spinali si gg vegetativi. Sunt celule aplatizate cu un nucleu alungit . se dispun
in jurul fiecarui corp neuronal formand o capsula izolatoare. Iau nastere in crestele neurale si jonctioneaza strans
intre ele.