CURS 23.03.

2020
(PENTRU EXAMENUL FINAL)

GASTRITA ACUTA

Definitie:
Procese inflamatorii de scurta durata care cuprind peretii stomacului - în special mucoasa
- de etiologie variata si care pe lânga manifestarile proprii gastrice, dau suferinte de însotire pe
tubul digestiv si întreg organismul.

Circumstante de aparitie
Cauze exogene:
- alcoolul: vodka, gin, wisky;
- toxice: acetona, amoniacul, anilina, seruri de Aur, seruri de Mercur, Zinc,
detergenti, terebentina.
- medicamente: antibiotice, antiinflamatoare nonsteroidiene, antiiflamatoare
steroidiene, fier, colchicina, hemostatice.
- alimentari: condimente, cafea, alimente prea reci, alimente prea fierbinti;
- radiatii;
- stress-ul = ischemie mucosală
Cauze endogene:
- ureea
- boli infectioase
- stari alergice
- reflux biliar din duoden in stomac;
- afectiuni vasculare localizate pe stomac- - Ischemie gastrica.
Alte cauze de gastrita acuta includ:
- infectii bacteriene: E. coli, Streptococ, Stafilococ, Proteus, Clostridium, tuberculoza,
Treponema pallidum (insa acestea sunt incriminate mult mai rar in aparitia gastritei acute);
- infectii virale, mai ales cea cu cytomegalovirus;
- infectii fungice: candidoze, histoplasmoze, phycomicoze;
- intoxicatii alimentare;
- boli de colagen, vasculite;
- boala Crohn, cancer gastric;
- limfoame.
Specialsitii considera ca importanti factori de risc urmatoarele situatii:
- consum prelungit de antiinflamatoare nesteroidiene;
- insuficienta organica: hepatica, renala, respiratorie;
- abuz de alcool;
- interventii chirugicale majore in antecedentele recente.

Manifestari de dependenta:
Pacientii cu gastrita acuta pot fi adesea asimpotmatici. Daca insa inflamatia mucoasei este mai
importanta, apar:
- HDS – rareori severe 2%;
- fenomene dispeptice: greata, varsaturi, pirozis, durere epigastrica, indigestie;
- scaderea apetitului;
- balonare.
Ocazional pot sa apara dureri abdominale difuze, febra, frisoane, sughit, hematemeza, melena.
Investigarea paraclinica a pacientului supectat de gastrita acuta poate include:
- hemoleucograma: poate surprinde o anemie mai ales in gastritele acute erozive;
- explorarea functiei hepatice, renale si pancreatice;
- detectarea hemoragiilor oculte;
- explorarile imagistice: radioscopie, endoscopie, CT;
- pentru descoperirea etiologiei, daca se suspecteaza implicarea Helicobacter pylori se pot realiza
cateva teste- unele endoscopice, alte nonendoscopice, printre care:
- identificarea antigenelor de Helicobacter pylori in scaun - testul este foarte sensibil si
specific si poate fi utilizat atat pentru diagnosticarea infectiei cat si pentru verificarea eficientei
terapei antihelicobacter.
- identificarea anticorpilor antihelicobacter in ser - acest test nu este foarte exact deoarece
poate iesi pozitiv si la 3 ani de la eradicarea bacteriei.

GASTRITA CRONICA

Definitie
Gastrita cronica reprezinta termenul ce descrie inflamatia persistenta a mucoasei gastrice
(mucoasa stomacului).
Circumstante de aparitie
Specialistii considera ca cele mai frecvente cauze de aparitie a gastritei cronice sunt
reprezentate de administrarea prelungita a antiinflamatoarelor nonsteroidiene, infectia cu
Helicobacter pylori, anemia pernicioasa, agresarea chimica a mucoasei prin bila refluata in
stomac sau degenerarea epiteliului gastric corelata cu inaintarea in varsta.

Gastrita cronica poate fi asociata si cu refluxul cronic de suc biliar sau secretii
pancreatice in stomac sau cu administrarea pe termen lung, in lipsa unui protector gastric, a
medicamentelor de tipul antiinflamatoarelor nesteroidiene (aspirina), sau/si chemoterapicelor.

Manifestari de dependenta
Manifestarile pacientului cu gastrita cronica pot varia foarte mult, cel mai adesea in
functie de cauza exacta, de exemplu:
- in gastrita cu Helicobacter pylori pacientii prezinta: dureri epigastrice, senzatia de plenitudine
gastrica, greata, varsaturi, flatulenta, stare generala alterata, uneori febra, anorexie si poate
scadea in greutate.
- in cazul gastritei autoimune manifestarile clince sunt dominate de deficitul de cobalamina
(aceasta nu se absoarbe corespunzator datorita insuficientei de factor intrinsec). Deficitul de
cobalamina are repercursiuni asupra sistemului hematologic, gastrointestinal si nervos.
- pacientul cu anemie pernicioasa va avea: astenie, vertij, tinitus, palpitatii, angina,
greata,varsatura, meteorism, anorexie cu scaderea ponderala usoara, diaree prin malabsorbtie,
tegumente palide sau usor icterice, puls rapid, ulceratii ale limbii si manifestari neurologice de
tipul paresteziilor, ataxiei, incontinenei sfincteriene, tulburarilor cognitive.
- daca pacientul are gastrita cronica granulomatoasa poate prezenta: varsaturi tardive , hemoragii,
indigestie, melena, hematemeza.
Investigatiile paraclinice sunt ghidate de informatiile obtinute in urma anamnezei si
examenului fizic si sunt reprezentate de:
- endoscopie si biopsie,
- testul ureazei si teste pentru identificarea Helicobacter pylori.
Metoda standard de determinare a implicatiei Helicobacter in aparitia gastritei consta in
identificarea histologica a microorganismului.
- culturi bacteriene- in functie de rezultatul biopsiei;
- determinarea autoanticorpilor;
- masurarea nivelului de vitamina B12;
- hemoleucograma completa care poate sa evidentieze anemie;
- investigarea unor posibile hemoragii oculte.
Problemele pacientului:
- disconfort abdominal cauzat de durere,
- alimentatie inadecvata prin deficit,
- intoleranta digestiva,
- anxietate,
- deficit de volum lichidian,
- risc de complicatii ca: hemoragie digestiva superioara ( hematemeza si/ sau melena),
ulceratie.
Obiective:
- pacientul sa prezinte stare de confort fizic si psihic;
- pacientul sa se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a bolii, nevoilor sale
calitative si cantitative;
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic ;
- pacientul sa fie constient ca prin modul sau de viata si alimentatie, poate preveni
aparitia complicatiilor.
Interventii:
- asistenta asigura repausul fizic si psihic al pacientului (12-14 ore/ zi repaus la pat, repaus
obligatoriu postprandial ) in perioada dureroasa;
- asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele evolutive ale bolii,
alimentatia fiind repartizata in 5-7 mese/ zi
- asistenta pregateste pacientul fizic si psihic pentru explorari functionale si il ingrijeste
dupa examinare ( examenul radiologic cu sulfat de bariu, fibroscopie esogastroduodenala cu
biopsie, chimism gastric, recolteaza materiile fecale pt. proba Adler );
- administreaza medicatia prescrisa respectand ritmul si modul de administrare: medicatia
antisecretoare inaintea meselor, medicatia antiacida si alcaninizanta la 1-2 ore dupa mese.
Pentru a evita recidivele este necesara eradicarea germenului Helicobacter pylori prin
administrarea antibioticelor adecvate;
- supravegheaza pulsul, T.A., apetitul, semnele de deshidratare, scaunul, greutatea corporala
si le noteaza in foaia de observatie;
- face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate;
- pregateste pacientul preoperator, cand se impune necesitatea interventiei chirurgicale;
- educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor;
- educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si renunta la obiceiurile
daunatoare ( alcool, tutun ).
Recomandarile cu scop preventiv includ evitarea consumului crescut de alcool, de
antiinflamatoare nesteroidiene, evitarea expunerii la factori chimici cu potential lezional. De
asemenea, daca exista boli sistemice, acestea trebuie tratate corect astfel incat sa se previna
instalarea complicatiilor de natura gastrica.

HEMORAGIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ

(ESEU PENTRU EXAMENUL FINAL)

DEFINIŢE: Hemoragia digestiva superioara (HDS) este sangerarea care are loc in
esofag , stomac, duoden si jejunul proximal , exteriorizandu-se in special prin varsaturi
(hematemeza) si prin sacun (melena).
GENERALITĂŢI: Sangele eliminat din stomac(hematemeza) este rosu, cu cheaguri sau
brun inchis, asemanator drojdiei de cafea, eventual amestecat cu resturi alimentare.
Hematemeza apare brusc, fiind precedata adesea de greutate epigastrica, greata, ameteli,
slabiciune, transpiratii, anxietate.
Sangele eliminat din intestin (melena) este negru ca pacura, fiind digerat pe parcurs de
sucurile digestive. Melena apare cand in intestinul  superior patrund cel putin 50-80 ml sange.
Socul si moartea consecutive unei HDS abundente si rapide pot surveni inainte de exteriorizarea
sangerarii . Atat in hematemeza cat si in melena , culoarea sangelui poate fi rosie deschisa daca
hemoragia este fulgeratoare si masiva.
HDS este mica daca se pierd 250 ml sange si nu apar efecte sistemice.
HDS este moderata cand cantitatea de sange pierduta este intre 250 si 1000 ml , tensiunea
arteriala nu scade semnificative , hemoglobina ramane peste 10 g %.
HDS este mare sau masiva cand pierderea depaseste 1000 ml de sange, sangerarea
determina soc iar hemoglobina scade sub 8g %.
ETIOLOGIE:
Boli ale esofagului : varice esofagiene, ulcer peptic al esofagului, sindromul Mallory
Weiss, diverticul esofagian, alte cauze.
Boli ale stomacului si duodenului: ulcer gastric si duodenal ( cauza cea mai frecventa –
80%), gastrite hemoragice, tumori maligne si benigne ale stomacului, varice gastrice,
traumatisme.
Boli ale intestinului subtire.
Hipertensiune portala de diverse cauze (ciroza).
Cauze generale : boli ale vaselor, boli de sange , soc grav.
Boli ale organelor invecinate : sange inghitit , ruptura unui anevrism, abces, tumori.
MANIFESTĂRI, SEMNE ŞI SIMPTOME:
In HDS  mici semnele clinice in general sunt absente . Pot aparea uneori : slabiciune,
transpiratii recei, hipotensiune arteriala eventual lipotimie.
            In HDS moderate  se observa : tahicardie, ameteli , vedere ca prin ceata, hipotensiune
arteriala, lipotimie.
            In  HDS masive apar uneori semne de soc hiopovolemic, paloare intensa, polipnee,
anxietate, extremitati reci, puls rapid si filiform , sudori reci, sete intensa , greturi , adinamie,
hipotensiune, pierdere a cunostintei.
            Regula generala : in orice hemoragie, internarea in spital este obligatorie intr-un serviciu
chirurgical sau  terapie intensiva.
            Conduita de urgenta:
            Repaus strict la pat in decubit dorsal fara perne (in hemoragiile masive pozitia
Trendelenburg pentru mentinerea unei circulatii cerebrale corespunzatoare).
            Se interzice  orice efort fizic.
            Asistenta medicala va linisti bolnavul si apartinatorii recomandandu-le calm si
convingandu-i de necesitatea repausului. Aceasta masura trebuie aplicata atat la domiciliul
bolnavului , in timpul transportului la spital, cat si in spital. Repausul dureaza cel putin 3 zile
dupa oprirea hemoragiei.
            Asistenta medicala va colecta intr-un vas sangele eliminat de bolnav si-l va prezenta
medicului.
            Va curata gura bolnavului fara sa deplaseze bolnavul.
            Prevenirea socului hemoragic trebuie sa se faca imediat la orice esalon al asistentei
medicale. Evolutia fiind imprevizibila se recomanda ca medicul care vede primul bolnavul sa
puna o prefuzie cu solutii cristaline, fie glucoza 33% fie ser fiziologic. Indicatia de transfuzie se
face mai tarziu.
            Bolnavul cu HDS trebuie in mod obligatoriu internat.
 Conduita in spital: supravegherea functiilor vitale se face din ora in ora in hemoragiile
masive.
            EXAMINĂRI DE LABORATOR : La indicatia medicului se recolteaza sange pentru
determinarea hematocritului, hematiilor hemoglobinei; se recolteaza scaun pentru punerea in
evidenta a sangelui din materiile fecale; in cazuri grave se determina azotemia , ionograma,
rezerva alcalina, testele de coagulare.
ATITUDINI ŞI INTERVENŢII:
în cazul unui pacient cu hemoragie digestivă superioară;
a) evaluarea clinică rapidă a parametrilor hemodinamici (se vor determina frecvenţa pulsului,
tensiunea arterială, se vor inspecta atent tegumentele şi mucoasele pentru depistarea
semnelor de şoc);
b) se recoltează sânge pentru hematocrit, număr de trombocite, indicii de coagulare, uree, grup
sanguin, Rh;
c) pacientul poate fi aşezat în poziţie Trendelenburg pentru ameliorarea irigaţiei cerebrale,
asigurând protecţia împotriva pericolului de aspiraţie a refluxului conţinutului gastric hemoragic
mai ales la pacienţii cu conştienţa alterată şi reflexele diminuate;
d) se pregătesc două căi venoase periferice sigure (branulă) şi se instituie perfuzia cu soluţii
cristaloide (ser fiziologic, soluţie Ringer);
e) montarea unei sonde de aspiraţie:
- instalarea unei sonde de aspiraţie furnizeză date importante pentru stabilirea diagnosticului şi a
conduitei terapeutice;
- aspirarea de sânge din stomac în prezenţa unor rectoragii permite diagnosticul de hemoragie
digestivă superioară;
- aspirarea de sânge proaspăt indică o hemoragie activă;
- reapariţia sângelui după ore sau zile indică recidiva hemoragică;
- lavajul nazogastric facilitează endoscopia, permite aprecierea gravităţii hemoragiei şi la
pacienţii cu ciroză previne apariţia encefalopatiei:
- se recomandă folosirea pentru lavaj a lichidelor reci asociate cu substanţe vasoconstrictoare
(adrenalina),
- se recomandă folosirea pentru lavaj a două recipiente, unul pe stativul de perfuzie, iar celălalt
sub nivelul pacientului, legate între ele şi cu sonda de aspiraţie printr-un tub în ,,T’’,
- clamparea succesivă a recipientului de jos şi apoi a celui înalt asigură un lavaj simplu şi
eficient;
- la pacienţii cu hemoragie digestivă superioară (HDS) prima procedură de diagnostic unanim
acceptată este endoscopia;
- obiectivul principal al tratamentului este oprirea hemoragiei. Hemostaza poate fi temporară sau
definitivă şi se poate realiza medicamentos, endoscopic sau chirurgical.