Sunteți pe pagina 1din 21

RADACINA SI

TULPINA
 Plantele superioare sau cormofitele sunt cele care
au corpul lor diferentiat in radacina, tulpina si
frunza (corm).
RADACINA(RADIX)
 Radacina are rol mecanic, de fixare a plantei pe sol
si rol de absorbtie a apei si sarurilor minerale din
pamant.
 Obisnuit, radacina principala se ramifica puternic
in radacini de diferite ordine, constituindu-se astfel
sistemul radicular, cu o suprafata mult mai mare
decat a partii aeriene.
 Privind suprafata unei radacini tinere, de la varf
spre baza, se observa: regiunea pilorizei, regiunea
neteda, regiunea perisorilor absorbanti, regiunea
aspra si coletul (care face legatura dintre radacina
si tulpina).
PILORIZA
 Piloriza (caliptra, scufia) este alcatuita dintr-un
tesut special care protejeaza varful vegetativ al
radacinii (meristemul apical) supus frecarii de
particulele solide ale pamantului strapuns.
REGIUNEA NETEDA
 Regiunea neteda se gaseste imediat dupa caliptra
si reprezinta locul unde are loc cresterea in
lungime a radacinii.
REGIUNEA PERISORILOR
ABSORBANTI
 Regiunea perisorilor absorbanti (zona pilifera) este
situata in continuarea regiunii netede ca un
manson, aici existand un numar foarte mare de
perisori sugatori (200 — 400 pe mm2), foarte fini,
unicelulari, cu o lungime medie de 1-8 mm, de
origine epidermica.
 Pe masura ce radacina creste, perii dinspre baza
devin mai mici, mor, se rup si se exfoliaza , spre
varf aparand altii.
REGIUNEA ASPRA
 Regiuneaaspra (rugoasa) se numeste asa datorita
urmelor perisorilor absorbanti distrusi.
REGIUNEA COLETULUI
 Regiunea coletului are o intindere mica si o
culoare galbena-verzuie, caracteristica tulpinii,
contrastand cu culoarea bruna a radacinii.
RAMIFICATIILE RADACINII
 Tipul dihotomic se caracterizeaza prin faptul ca
varful vegetativ al radacinii se bifurca in doua
ramuri egale, fiecare cu caliptra sa, la randul lor
suferind aceeasi bifurcatie s.a.m.d.
Tipul dihotonic
 Tipul monopodial are axa radacinii principale care
se alungeste continuu, ramificatiile aparand la o
oarecare distanta de zona de crestere in lungime a
ei.
A-tipul monopoidal
RADACINA PIVOTANTA
 Radacinile pivotante. Se numesc asa deoarece
radacina principal (pivotul) este mai dezvoltata ca
lungime si grosime decat ramificatiile sale
RADACINA FASCICULATA
 Radacinile fasciculate (fibroase) se caracterizeaza
prin aceea ca intregul sistem radicular este alcatuit
din ramificatii subtiri ca un pamatuf, deoarece
radacina principala nu se mai dezvolta, locul ei
fiind luat de radicele sau de celelalte radacini care
se formeaza la baza tulpinii.
 Radacinile ramuroase sunt foarte raspandite la arbori,
fiind reprezentate de o radacina principala care da
nastere la cateva ramuri de ordinul I, in curand
ajungand sa aiba cam aceeasi grosime si lungime cu
prima; de nenumarate ori, radacinile de ordinul I chiar
intrec in dezvoltare radacina principala. Ca exemple se
pot da radacinile ramuroase ale
 stejarului, molidului etc. Desigur ca in natura rareori se
pot intalni tipurile strict delimitate, mai des
constatandu-se diverse forme de trecere.