Sunteți pe pagina 1din 3

SISTEMUL RADICULAR

-e alcatuit din totalitatea radacinilor care pot sa fie clasificate dupa: structura,origine,directia de
crestere, dupa functiile pe care le indeplinesc.

Dupa structura-cu structura primara si cu structura secundara. Structura primara a radacinii


este prezenta in zona pilifera si prezinta la exterior rizoderma si perisorii absorbanti. Celulele
din rizoderma se degradeaza odata cu perisorii absorbanti. Sub rizoderma e scoarta care e
alcatuita din parenchim prezentand pe partea interioara un strat de celule denumite endoderm,la
mijloc cilindrul central care la exterior e delimitat de periciclu format din 2-3 straturi de cellule,iar
spre interior vasele conducatoare si maduva care la speciile pomicole e mai redusa. Structura
secundara a radacinii este prezenta la radacinile cu varsta de peste 2-3 ani care in sectiune
transversal prezinta la exterior un strat protector numit suber format din mai multe straturi de
cellule. Suberul se formeaza in urma procesului de diviziune a felogenului cu origine in stratul
exterior al periciclului. Formarea suberului determina izolarea scoartei primare si exfolierea ei.
Odata cu formarea suberului din felogen ia nastere felodermul format din parenchim. Intre lemnul
si liberul primar se interpune liberul si lemnul secundar, ca urmare a diviziunii succesive a
cambiului aflat in cilindrul central.

Dupa origine-se pot deosebi radacini embrionare, atunci cand provin din radicula embrionului si
se intalnesc la pomii sau portaltoii proveniti din seminte, si radacini adventive in cazul plantelor
pomicole obtinute pe cale vegetativa-marcotaj,butasire,drajonare,stoloni,micropropagare.

Dupa directia de crestere-radacini orizontale,sunt amplasate la adancimi de la 5 la 100 cm in


solurile profunde si fertile, si de la 0 la 70 cm cand solul este mai putin profund. De regula, se
intalnesc in straturile mai superioare ale solului unde procesele microbiologice sunt mai intense si
se acumuleaza mai multe subst nutritive. La majoritatea speciilor volumul de sol explorat de sist
radicular variaza de la 10-20 m3, iar pe orizontala de la 1,5 pana la de 2X proiectia coroanei. Aria
de extindere a sist radic este conditionata de particularitatile fizico mecanice ale solului si starea lui
de fertilitate, la care se adauga tendinta de evitare a spatiului ocupat de radacinile pomilor vecini,
din aceasi specie. Radacinile verticale patrund in profunzime pana la adancimea de 2-4 m rareori
mai mult,dar sunt mai putine decat cele orizontale. Materialul saditor provenit din seminte, in primii
ani dupa plantare manifesta o tendinta pronuntata in formarea de radacini verticale. Datorita
lucrarilor de fasonare a rad la plantare, in prima etapa se dezvolta totusi cu prioritate rad
orizontale. Dispunerea sist rad pe profilul de sol este mult influentata de : adancimea de lucrare a
solului, structura si textura lui, continutul in elemente nutritive, adancimea apei freatice , modul de
ramificare a radacinilor(bazala,mediana,terminala)etc.

Dupa functiile pe care le indeplinesc-sist radic cuprinde radacini groase sau de schelet si
radacini fibroase sau de garnisire. Radacinile de schelet sunt reprezentate de pivot si cele de
ordinal I,II,III si chiar IV la pomii cu vigoare f mare. Au lungime variabila de la cativa metrii la zeci
de metrii(nuc,castan) si grosimi de la 3 mm la 20-30 cm; au o durata de viata lunga,unele traind
cat pomul in ansamblu. Datorita duratei lungi de viata a radacinilor de schelet, ele sunt considerate
ca elemente permanente ale organelor hipogee. Radacinile de garnisire sunt inserate pe radacinile
de schelet formand categorii superioare celor de schelet (IV-V-VI). Au culoarea alba si sunt subtiri
de la fractiuni de mm, la 2-3 mm; lungimea lor nu depaseste 2,5 cm; prezinta ramificatii laterale;
cresc f repede si indeplinesc rolul de a impanzi cat mai bine solul. Asemanator perilor absorbanti,
grupa respectiva indeplineste si rolul de absorbtie a apei cu saruri minerale.

Dupa stadiul de dezvoltare- si functiile pe care le indeplinesc radacinile axiale(de garnisire) pot
fi clasificate si in radacini active, intermediare si conducatoare. Radacinile active(absorbante)
au ponderea cea mai mare, putand reprezenta pana la 90% din numarul lor total. Sunt de culoare
alba-stravezie, cu lungime de 0,1-4 mm si realizeaza absorbtia apei cu sarurile minerale din col. Ele
mai au si rol de sinteza primara a unor compusi organic(transforma azotul anorganic in organic) cu
ajutorul energiei provenite din descompunerea substantelor hidrocarbonate. Durata de viata a
radacinilor absorbante este de 14-21 zile,rareori mai mult,sunt suculente,nu formeaza ingrosari
secundare si sunt incadrate in perii absorbanti sau micorize. Perii absorb sunt in general unicelulari
si cu densitate variabila de la o specie la alta 170-300 mm2 la mar, 200

mm2 la par si 380 mm2 prun, >600 mm2 la arbustii fructiferi. Prin intermediul peris abs se asigura
legatura sist radicular cu solul si in final la realizarea unei suprafete de absorbtie mai mare. Pe
masura ce unii mor, altii cresc inapoi. Odata cu ei mor si o parte din radacinile active,iar locul lor
este luat de cele formate pe segmentele noi de ramificare ale radacinii. Majoritatea radacinilor
active se gasesc la nivelul limitei de proiectie a coroanei pe suprafata solului. Cea mai mare
densitate a radacinilor active se afla in zona cuprinsa intre R/2 si 3R/2 a cercului care reprezinta
proiectia coroanei pe sol. Radacinile absorbante sunt formate din piloriza(scufie) cu rol de a
proteja zona neteda in lungime de 2-5 mm si asigura cresterea radacinii in lungime. Zona
absorbanta sau pilifera este acoperita cu perisori absorbanti, zona aspra cu perisori absorbanti
atrofiati, iar in continuare spre pivot se afla zona intermediara urmata de cea conducatoare.
Radacinile intermediare se formeaza din radacini active/absorbante. Au culoarea gri deschis, si
reprezinta o etapa de tranzitie de scurta durata (10-15 zile), intre rad absorb si cele conducatoare.
Radacinile conducatoare sunt brun deschise-inchise si rezulta din cele intermediare. La nivelul
lor apar ingrosari secundare astfel ca ele pot sa devina radacini de schelet si semischelet. Ele
asigura conducerea sarurilor minerale dizolvate. Perisorii absorbanti sunt f mici unicelulari,
fiecare avand citoplasma, nucleu si o membrane f subtire,permeabila,fara cuticula. Ei secreta
anumite subst mucilaginoase care le asigura aderenta la sol. Datorita numarului mare de perisori
absorbanti (200-700/mm2) se asigura explorarea unui volum mai mare de sol. Pt ca ei sa poata
absorbi apa cu sarurile minerale ei trebuie sa aiba o putere de sugere mai mare decat presiunea
osmotic a solutiei din sol. Radacinile de mar,par,gutui si cires au o forta de sugere de 8-14
atmosfere, iar prunul si piersicul 18 atmosfere. Micoriza este o asociatie simbiotica intre o
ciuperca si radacinile absorbante ale pomului. Hifele ciupercii formeaza o pasla deasa in jurul
radacininilor active cu care traiesc in simbioza,asigurand absorbtia apei cu sarurile minerale.

LONGEVITATEA SI RITMUL ANUAL DE ACTIVITATE A RADACINILOR

In comparatie cu organelle epigee, sist radic este mai sensibil si reactioneaza mai usor la anumite
modificari fizico chimice din sol. Sist radicular reactioneaza si in functie de cerintele fata de apa si
de hrana ale organelor epigee-tulpina. In cadrul sist radic apar an de an radacini care se orienteaza
in general spre spatii unde s-au aplicat ingrasaminte sau apa, iar altele mor din cauza secetei sau a
prezentei apei in exces. O parte din ele sunt distruse prin lucrarile mecanice asupra solului. La
pomii tineri de 2-4 ani sist radic poate sa fie mai dezvoltat decat partea aeriana insa cum trec anii
raportul se inverseaza. Formarea de radacini noi si uscarea celor batrane e un process normal. Prin
degradarea unor radacini se retituie solului o parte din subst organice si minerale extrase anterior.
Activitatea sist radicular in decursul unui an este de durata mai lunga comparative cu cea a partii
aeriene. Sist radic isi incepe activitatea cand in sol se inregistreaza t>2 grade,iar toamna o incheie
mult mai tarziu cand din nou se inregistreaza t>2 grade,cam 9 luni aproximativ. Cresterea sist
radicular se realizeaza in 2-3 valuri successive. Primul val e primavera in aprilie-mai, al 2-lea
toamna in sept-oct. cand in sol sunt 16-18 grade. Radacinile cresc 60% noaptea si 40% ziua. Sist
radic creste si iarna daca prezenta umiditatii si temperaturii sunt favorabile,rezultand ca radacinile
nu intra in repaus ca organelle epigee. Radacina dirijeaza cresterea plantei prin absorbtia apei si a
resurselor minerale la care se adauga sinteza fitohormonilor de crestere. Radacinile dispuse mai
aproape de suprafata solului pornesc primavera mai devreme in crestere fata de cele situate mai
adanc,ele desfasurand o activitatemai intense vara. Pp elemente care favorizeaza cresterea
radacinilor sunt : N,P, K, Ca. N favorizeaza cresterea radacinilor absorbante(excesul poate duce la
moartea radacinilor absorbante si axiale). P si K favorizeaza ramificarea acestora. Ca este
important in formarea subst pectice si mareste rezistenta radacinilor la factorii de stress.

FUNCTIILE SISTEMULUI RADICULAR

Fixarea pomului in sol- e conditionata de particularit fizice chimice ale solului si dispunerea
radacinilor pe anumite profile de adancime. Cu cat portaltoiul e mai viguros cu atat ancorarea in sol
e mai puternica., absorbtia si transportul apei cu s.m-seva bruta,satisface nevoile de hrana ale
plantei,si de a inlocui apa pierduta prin transpiratie. Seva bruta circula prin xilem si cea elaborate
prin floem. ,respiratia-speciile din fam Rosaceae sunt mult mai pretentioase fata de oxigenul din
sol, ponderea la O2 sa fie >10%,altfel se asfixiaza si mor in special radacinile tinere., sinteza
primara a unor subst nutritive, depozitarea si sinteza giberelinelor si citochininelor, au
rol f important in procesul de crestere; secretia unor compusi chimici care se elimina in sol, care au
rolul de a solubiliza subst greu solubile din sol, care dupa aceea devin utile pt planta.