Sunteți pe pagina 1din 2

SISTEMUL RADICULAR

-e alcatuit din totalitatea radacinilor care pot sa fie clasificate dupa: structura,origine,directia de crestere, dupa functiile pe
care le indeplinesc.

Dupa structura-cu structura primara si cu structura secundara. Structura primara a radacinii este prezenta in zona pilifera
si prezinta la exterior rizoderma si perisorii absorbanti. Celulele din rizoderma se degradeaza odata cu perisorii absorbanti.
Sub rizoderma e scoarta care e alcatuita din parenchim prezentand pe partea interioara un strat de celule denumite
endoderm,la mijloc cilindrul central care la exterior e delimitat de periciclu format din 2-3 straturi de cellule,iar spre interior
vasele conducatoare si maduva care la speciile pomicole e mai redusa. Structura secundara a radacinii este prezenta la
radacinile cu varsta de peste 2-3 ani care in sectiune transversal prezinta la exterior un strat protector numit suber format
din mai multe straturi de cellule. Suberul se formeaza in urma procesului de diviziune a felogenului cu origine in stratul
exterior al periciclului. Formarea suberului determina izolarea scoartei primare si exfolierea ei. Odata cu formarea suberului
din felogen ia nastere felodermul format din parenchim. Intre lemnul si liberul primar se interpune liberul si lemnul
secundar, ca urmare a diviziunii succesive a cambiului aflat in cilindrul central.

Dupa origine-se pot deosebi radacini embrionare, atunci cand provin din radicula embrionului si se intalnesc la pomii sau
portaltoii proveniti din seminte, si radacini adventive in cazul plantelor pomicole obtinute pe cale vegetativa-
marcotaj,butasire,drajonare,stoloni,micropropagare.

Dupa directia de crestere-radacini orizontale,sunt amplasate la adancimi de la 5 la 100 cm in solurile profunde si fertile, si
de la 0 la 70 cm cand solul este mai putin profund. De regula, se intalnesc in straturile mai superioare ale solului unde
procesele microbiologice sunt mai intense si se acumuleaza mai multe subst nutritive. La majoritatea speciilor volumul de
sol explorat de sist radicular variaza de la 10-20 m3, iar pe orizontala de la 1,5 pana la de 2X proiectia coroanei. Aria de
extindere a sist radic este conditionata de particularitatile fizico mecanice ale solului si starea lui de fertilitate, la care se
adauga tendinta de evitare a spatiului ocupat de radacinile pomilor vecini, din aceasi specie. Radacinile verticale patrund in
profunzime pana la adancimea de 2-4 m rareori mai mult,dar sunt mai putine decat cele orizontale. Materialul saditor
provenit din seminte, in primii ani dupa plantare manifesta o tendinta pronuntata in formarea de radacini verticale.
Datorita lucrarilor de fasonare a rad la plantare, in prima etapa se dezvolta totusi cu prioritate rad orizontale. Dispunerea
sist rad pe profilul de sol este mult influentata de : adancimea de lucrare a solului, structura si textura lui, continutul in
elemente nutritive, adancimea apei freatice , modul de ramificare a radacinilor(bazala,mediana,terminala)etc.

Dupa functiile pe care le indeplinesc-sist radic cuprinde radacini groase sau de schelet si radacini fibroase sau de garnisire.
Radacinile de schelet sunt reprezentate de pivot si cele de ordinal I,II,III si chiar IV la pomii cu vigoare f mare. Au lungime
variabila de la cativa metrii la zeci de metrii(nuc,castan) si grosimi de la 3 mm la 20-30 cm; au o durata de viata lunga,unele
traind cat pomul in ansamblu. Datorita duratei lungi de viata a radacinilor de schelet, ele sunt considerate ca elemente
permanente ale organelor hipogee. Radacinile de garnisire sunt inserate pe radacinile de schelet formand categorii
superioare celor de schelet (IV-V-VI). Au culoarea alba si sunt subtiri de la fractiuni de mm, la 2-3 mm; lungimea lor nu
depaseste 2,5 cm; prezinta ramificatii laterale; cresc f repede si indeplinesc rolul de a impanzi cat mai bine solul.
Asemanator perilor absorbanti, grupa respectiva indeplineste si rolul de absorbtie a apei cu saruri minerale.

Dupa stadiul de dezvoltare- si functiile pe care le indeplinesc radacinile axiale(de garnisire) pot fi clasificate si in radacini
active, intermediare si conducatoare. Radacinile active(absorbante) au ponderea cea mai mare, putand reprezenta pana la
90% din numarul lor total. Sunt de culoare alba-stravezie, cu lungime de 0,1-4 mm si realizeaza absorbtia apei cu sarurile
minerale din col. Ele mai au si rol de sinteza primara a unor compusi organic(transforma azotul anorganic in organic) cu
ajutorul energiei provenite din descompunerea substantelor hidrocarbonate. Durata de viata a radacinilor absorbante este
de 14-21 zile,rareori mai mult,sunt suculente,nu formeaza ingrosari secundare si sunt incadrate in perii absorbanti sau
micorize. Perii absorb sunt in general unicelulari si cu densitate variabila de la o specie la alta 170-300 mm2 la mar, 200
mm2 la par si 380 mm2 prun, >600 mm2 la arbustii fructiferi. Prin intermediul peris abs se asigura legatura sist radicular cu
solul si in final la realizarea unei suprafete de absorbtie mai mare. Pe masura ce unii mor, altii cresc inapoi. Odata cu ei mor
si o parte din radacinile active,iar locul lor este luat de cele formate pe segmentele noi de ramificare ale radacinii.
Majoritatea radacinilor active se gasesc la nivelul limitei de proiectie a coroanei pe suprafata solului. Cea mai mare
densitate a radacinilor active se afla in zona cuprinsa intre R/2 si 3R/2 a cercului care reprezinta proiectia coroanei pe sol.
Radacinile absorbante sunt formate din piloriza(scufie) cu rol de a proteja zona neteda in lungime de 2-5 mm si asigura
cresterea radacinii in lungime. Zona absorbanta sau pilifera este acoperita cu perisori absorbanti, zona aspra cu perisori
absorbanti atrofiati, iar in continuare spre pivot se afla zona intermediara urmata de cea conducatoare. Radacinile
intermediare se formeaza din radacini active/absorbante. Au culoarea gri deschis, si reprezinta o etapa de tranzitie de
scurta durata (10-15 zile), intre rad absorb si cele conducatoare. Radacinile conducatoare sunt brun deschise-inchise si
rezulta din cele intermediare. La nivelul lor apar ingrosari secundare astfel ca ele pot sa devina radacini de schelet si
semischelet. Ele asigura conducerea sarurilor minerale dizolvate. Perisorii absorbanti sunt f mici unicelulari, fiecare avand
citoplasma, nucleu si o membrane f subtire,permeabila,fara cuticula. Ei secreta anumite subst mucilaginoase care le asigura
aderenta la sol. Datorita numarului mare de perisori absorbanti (200-700/mm2) se asigura explorarea unui volum mai mare
de sol. Pt ca ei sa poata absorbi apa cu sarurile minerale ei trebuie sa aiba o putere de sugere mai mare decat presiunea
osmotic a solutiei din sol. Radacinile de mar,par,gutui si cires au o forta de sugere de 8-14 atmosfere, iar prunul si piersicul
18 atmosfere. Micoriza este o asociatie simbiotica intre o ciuperca si radacinile absorbante ale pomului. Hifele ciupercii
formeaza o pasla deasa in jurul radacininilor active cu care traiesc in simbioza,asigurand absorbtia apei cu sarurile minerale.

LONGEVITATEA SI RITMUL ANUAL DE ACTIVITATE A RADACINILOR

In comparatie cu organelle epigee, sist radic este mai sensibil si reactioneaza mai usor la anumite modificari fizico chimice
din sol. Sist radicular reactioneaza si in functie de cerintele fata de apa si de hrana ale organelor epigee-tulpina. In cadrul
sist radic apar an de an radacini care se orienteaza in general spre spatii unde s-au aplicat ingrasaminte sau apa, iar altele
mor din cauza secetei sau a prezentei apei in exces. O parte din ele sunt distruse prin lucrarile mecanice asupra solului. La
pomii tineri de 2-4 ani sist radic poate sa fie mai dezvoltat decat partea aeriana insa cum trec anii raportul se inverseaza.
Formarea de radacini noi si uscarea celor batrane e un process normal. Prin degradarea unor radacini se retituie solului o
parte din subst organice si minerale extrase anterior. Activitatea sist radicular in decursul unui an este de durata mai lunga
comparative cu cea a partii aeriene. Sist radic isi incepe activitatea cand in sol se inregistreaza t>2 grade,iar toamna o
incheie mult mai tarziu cand din nou se inregistreaza t>2 grade,cam 9 luni aproximativ. Cresterea sist radicular se realizeaza
in 2-3 valuri successive. Primul val e primavera in aprilie-mai, al 2-lea toamna in sept-oct. cand in sol sunt 16-18 grade.
Radacinile cresc 60% noaptea si 40% ziua. Sist radic creste si iarna daca prezenta umiditatii si temperaturii sunt
favorabile,rezultand ca radacinile nu intra in repaus ca organelle epigee. Radacina dirijeaza cresterea plantei prin absorbtia
apei si a resurselor minerale la care se adauga sinteza fitohormonilor de crestere. Radacinile dispuse mai aproape de
suprafata solului pornesc primavera mai devreme in crestere fata de cele situate mai adanc,ele desfasurand o activitatemai
intense vara. Pp elemente care favorizeaza cresterea radacinilor sunt : N,P, K, Ca. N favorizeaza cresterea radacinilor
absorbante(excesul poate duce la moartea radacinilor absorbante si axiale). P si K favorizeaza ramificarea acestora. Ca este
important in formarea subst pectice si mareste rezistenta radacinilor la factorii de stress.

FUNCTIILE SISTEMULUI RADICULAR

Fixarea pomului in sol- e conditionata de particularit fizice chimice ale solului si dispunerea radacinilor pe anumite profile
de adancime. Cu cat portaltoiul e mai viguros cu atat ancorarea in sol e mai puternica., absorbtia si transportul apei cu
s.m-seva bruta,satisface nevoile de hrana ale plantei,si de a inlocui apa pierduta prin transpiratie. Seva bruta circula prin
xilem si cea elaborate prin floem. ,respiratia-speciile din fam Rosaceae sunt mult mai pretentioase fata de oxigenul din sol,
ponderea la O2 sa fie >10%,altfel se asfixiaza si mor in special radacinile tinere., sinteza primara a unor subst nutritive,
depozitarea si sinteza giberelinelor si citochininelor, au rol f important in procesul de crestere; secretia unor compusi
chimici care se elimina in sol, care au rolul de a solubiliza subst greu solubile din sol, care dupa aceea devin utile pt planta.