Speciile de plante din Sud si Nordul Moldovei

Pozitia geografica a Republicii Moldova reprezinta principalul factor ce

influienteaza asupra diferentierii repartizarii plantelor in anumite zone ale
tarii. . Distanţele dintre punctele extreme sunt de circa 350 km între
Naslavcea şi Giurgiuleşti şi doar de 120 km de la vest spre est, pe latitudinea
or. Chişinău. Dar, cu toate acestea se observa o diferenta intre flora Stepei
Bugeacului in zona de sud si cea a zonei de nord.
La fel de mult influienteaza clima şi relieful Republicii Moldova care
au determinat formarea unei vegetaţii variate şi bogată în specii. Nu poate fi
negată şi contribuţia omului la repartizarea vegetaţiei.
Astfel in Moldova se deosebesc două zone de vegetaţie: zona stepei şi zona
silvostepei.
Zona stepei ocupă câmpiile şi podişurile din regiunea, situată mai la
sud de Podişul Codrilor, şi sud şi est de Colinele Tigheciului. În afară de
aceste regiuni, vegetaţia de stepă se întâlneşte şi în Nord, în stepa Bălţului
precum si la (sat. Brinzeni) jud. Edinet unde am efectuat practica de vara. În
prezent majoritatea terenurilor stepice sunt valorificate în agricultură aşa că
vegetaţia tipică de stepă, reprezentată prin negară, colilia, păiuş cu diverse
ierburi, s-a păstrat numai pe sectoare mici ale versanţilor cu vechi alunecări
de teren sau pe versanţii mai înclinaţi, supuşi eroziunilor, unde se pot întâlni
şi arbuşti de măceş, porumbar ş.a.
În zona de silvostepă, pe culmile mai înalte, mai frecvent în Regiunea
Codrilor, pe lângă vegetaţia de stepă, se întâlneşte şi vegetaţia de pădure.
Esenţele cele mai frecvente sunt cele de stejar, uneori în asociaţie cu fagul,
un arbore tipic pentru Europa de Vest şi Europa Centrală. Vegetaţia de
pădure, din stejar pufos, este prezentă, sub formă de mici insuliţe, pe unele
culmi mai înalte ale unor dealuri din sudul ţării. În văile râurilor se întâlnesc
păduri de luncă, compuse din arbori iubitori de umezeală (sălcii, plop ş.a.).
Speciile de plante caracteristice zonei de nord a R.
Moldova
In cadrul efectuarii practicii de vara in statiunea stiintifica de la Badrajii Vechi la
botanica, am obsevat, studiat si colectat o multitudine de specii de plante superioare cit si
inferioare. Desigur ca am intilnit atit specii caracteristice si zonei da sud, insa in
continuare ne referim la acele specii caracteristice doar zonei de nord.

Ficaria verna (Salatica)

Perena. Planta glabra, de 15-30 cm inaltime, cu

tulpina dezvoltata, cu frunze pana aproape de floare,
ascendenta sau ramificata, cu fibre radicale tuberizate;
tuberculii de forma ovoida sau mai mult sau mai putin
alungita, brun deschisi. Frunze carnoase, lucioase,
rotund sau triunghiular cordate, cele inferioare lung
petiolate, cele superioare scurt petiolate si unghiular
cordate. Lobii bazali ai laminei indepartati sau se
ating.

La subtioara frunzelor se dezvolta adesea muguri

mici, ovoizi (bulbili) prin care planta se inmulteste vegetativ. Florile sunt solitare ,
actinomorfe, dispuse terminal pe tulpina, de 2,5-3,5 cm in diametru. Sepale trei, subtiri,
galbui-albe sau galbui-verzi, pieloase, glabre. Petale 8-12, galbene, lucioase, alungit
eliptice, lungi de 10-18 mm si late de 4-7 mm, la baza cu gropite nectarifere acoperite cu
solzi. Nucule mai mult sau mai putin rotunde invers ovate, spre baza ingust alungite, la
partea superioara umflate, cu cioc foarte scurt, putin ascutit sau obtuz.

Raspindirea: In paduri, tufisuri, livezi, parcuri si gradini, pe sol umed, in regiunea de

campie.
Intrebuintari: Frunzele tinere se intrebuinteaza ca salata. In timpul coacerii fructului,
planta - dupa unele date - devine toxica. Radacinile, frunzele si tulpinile mai inainte se
intrebuintau in medicina contra bolilor de piele, hemoroizilor, scorbutului sub numele de
"Radix et Herba Chelidonii minoris".

Asarum europeum (Pochivnic)

Face parte din fam.Aristolachiaceae. planta

erbacee, perena, hemicriptofitgeofita, mezofita
spre mezohidrofita, mezoterma, slab acid-
neutrofila, sciafila, intinita in zona de nord in
special prin padurile de foioase din regiunea de cimpie si de dealuri pina in etajul montan
inferior, se mai numeste buba inimii, buruiana-frigurilor, buruiana de atac, chiparus,
chiperul-lupului,dafin mic,lingura popii, piperul-lupului,pohionic,urechea omului.
Raspindire: Vegeteaza in locuri umbrite, umede, pe soluri grele.
Rizomul este subtire, superficial, albicios, ramificat, din care pornesc radacini adventive
fibroase. Tulpinile aeriene pornesc din rizom, inalte de 4-10 cm, ascendente, acoperite la
baza cu 3-5 catifele brune, scvamiforme. Frunzele circular-riniforme, de obicei
hibernante, lung-petiolate, scurt-pubescente. Flori intunecat-purpurii, solitare, cu miros
de piper, perigon actinomorf, androceu din 12 stamine libere dispuse pe doua verticile,
gineceu din 6 carpele, cu ovar semiinferior, stil scurt, stigmat disciform. Fructul capsula.
Intrebuintari: Planta contine ulei eteric, aldehida azarilica,acetate de bornil, alkaloid,
glicozid, tanin, zaharuri, vit C si B, saruri minerale. Rizomul si radacinile au utilizari
terapeutice in medicina traditionala umana si veterinara. Este utilize in bronsite acute si
cornice, in cantitati reduse are proprietati diuretice, sudorifice si antibiotice pe un numar
mare de germeni patogeni

Asplenium trichomanes (Strasnic)

Se mai numeste si acul pamintului specie

raspindita pe stincariile din zona de nord a
Republicii Moldova. Are un rizom scurt,
frunzele penat sectate, petiolul este mai scurt
decit limbul, lucitor, de culoare bruna, lobii
frunzei sunt ovali, cu virful rotunjit si baza
ingusta, in numar de 15-30 de perechi. Planta
creste pina la 15-30 cm si maturizarea sporilor
are loc in lunile iulie-august.

Polygonatum odoratum (Pecetea lui Solomon)

Fam. Liliaceae. Planta erbacee, perena,

geofita, slab-acid-neutrofila. Se mai numeste
cercelus, coada racului, creasta-cocosului.
Rizomul este alungit, alcatuit din articule
anuale cu cicatrice, pozitie orizontala, din el se
desprind radacini adventive. Tulpina erecta,
glabra, muchiata, inalta de 15-20 cm. Frunzele
elliptic-ovoidale, glabre, sessile, cu nervure
evidente, asezate pe doua rinduri si indreptate in sus. Florile albe cu marginea verde,
pendule, cu miros de migdale amare, grupate in raceme, cite 1-2 la subsuara frunzelor
mijlocii. Fructul este baca, negra-albastruie, pruinoasa. Semintele galbene.
Raspindire: in Moldova se intilneste in zona de nord, in special in padurile de foioase,
tufarisuri, pe locuri mai uscate, rar in paduri de conifere, de la cimpie pina in regiunea
montana.
 Hepatica nobilis (Trei-
rai, crucea-voinicului)

O specie rara din Republica Moldova, este raspindita in

zona de nord a statului. Planta erbacee, perena, mezofita.
Rizom lung, oblic sau orizontal asezat in pamint, formind
in fiecare an frunze si flori. Frunzele lung petiolate,
pubescente, cu lamina divizata in 3 lobi, iar fiecare lob
divizat la rindul lui in inca 3 lobi mai mici. Florile
albastre-deschis cu diametrul de 2,5-4cm, pedunculul
floral pubescent. Fructele sunt nucule pubescente.
Raspindirea: Se intilneste in paduri, tufisuri umbroase, in regiunea montana si subalpine.

Ranunculus auricomus
(Nume derivat de la cuvantul latin "rana" - broasca,
deoarece multe specii de Ranunculus cresc in locuri
apoase, unde traiesc si broastele).
Planta perena, inalta de 15-50 cm, cu rizom scurt,
vertical, cu radacini fibroase foarte numeroase, la colet
adeseori cu resturile fibroase ale frunzelor vechi. Frunze
bazale 1-3, lung petiolate, cu limb rotund, cordat sau
reniform, mici sau mijlocii, late de 2-5,5 cm, cu sinul
bazal larg deschis, de obicei nedivizate, de jur imprejur
dens si marunt sau mai dur dintate, adeseori la varf cu 1-3 dinti mai mari, glabre sau mai
mult sau mai putin pubescente. Tulpina cu 1-3 ramuri, sub ramuri cu frunze tulpinale
sectate pana la baza, cu lacinii (segmente) mai mult sau mai putin semiverticilate sau
iesind dintr-o vagina comuna oblanceolate, atenuate spre baza sau liniare, decrescente;
cele de la frunzele inferioare deseori cu trei sau mai multi dinti, uneori dintate numai
unilateral, cele de la frunzele superioare cu margini mai mult sau mai putin intregi.
Uneori sub floare se afla frunze bracteante, uniforme, trilobate sau trisectate, rareori
intregi. Peduncul alungit, adpres paros. Flori de 1,5-2 cm in diametru. Sepale 5,
lat eliptice, in forma de luntre, membranos marginate, paroase. Petale mai lungi decat
caliciul, cateodata lipsesc, sau se dezvolta numai 1-3. Stamine numeroase, cu antere
liniare, atenuate treptat in filament. Apocarp ovat, cu receptacul scurt si paros. Nucule
lungi de circa 3 mm, paroase, cu laturi convexe, muchii abia accentuate si rostru
incovoiat.
 Speciile de plante caracteristice zonei de sud a R.
Moldova
Nymphea alba (Nufarul alb)

O specie rara, inclusa in cartea rosie, care se

intilneste in zona de sud a Republicii Moldova.
Este o planta erbacee, perena, intilnita in ape
stagnante si lin-curgatoare, adinci pina la 2 m,
Lacul Beleu. Rizomul bine dezvoltat, tiritor pe
fundul bazinului. Frunze cu limbul triunghiular si
hustat la inceput, apoi ovat, pielos, petiolul lung.
Flori albe mari, prezente la capatul unui peduncul
foarte lung, caliciu 4 sepale caducei, corola 20
petale, care treptat trec in stamie, androceul din numeroase stamina, cele interne, cu cu
filamente din ce in ce mai inguste, gineceul cu un ovar superior. Semintele elipsoidale.

Nuphar lutea (Nufar galben)

Planta erbacee, perena, acvatica, intilnita prin

apele stagnante si lin crgatoare din cimpie, bogate
in mil, se mai numeste: nanufar, plamuna
galbena, pluta galbena. Frunzele ovate, incis-
cordate, cu petioli foliari, triunghiulari, lungi,
deseori latiti spre baza. Flori galbene, mici,
diametrul de 4-5 cm, cu miros puternic, caliciu din
5 (4-7) sepale mari, ovate, usor concave, corolla
din 10-20 petale ovate, mici, mai scurte decit
sepalele, androceul din numeroase stamina. Fructul baciform. Semintele numeroase, fara
aril, glabre, bogate in amidon.

Salvinia natans (Pestisoara)

Este o planta rara, inclusa in cartea rosie, care se

intilneste doar in partea de sud a Moldovei. Este o
feriga plutitoare, cu tulpini tiritoare, ramificata,
dar fara radacini adevarate. Frunzele sunt dispuse
in spirala