Planta curry

(Helichrysum italicum (Roth) G. Don fill.)

Fam. Asteraceae

Reprezintă un semiarbust peren, ce dezvoltă subteran rizom. Tulpinile sunt lemnificate

la bază și ating 30-45 cm în înălțime. Frunzele sunt catifelate, îngust-oblonge, și îndoiate la
margini, sunt verzi pe ambele părți și la fărâmițare emană un miros puternic. Florile reprezină
inflorescențe calatidii corimbiforme galbene-aurii, bisexuate, înfloresc în lunile de vară și îșî
păstrează culoarea galbenă chiar si după uscare. Fructele reprezintă achene mici acoperite cu
glande mici-albe.
Arealul de răspândire: bazinul mediteranian, fiind o plantă rezistentă la secetă, aceasta
crește pe soluri nisipoase în areale foarte însorite.
În Republica Moldova nu se întâlnește spontan.

Surse: https://en.wikipedia.org/wiki/Helichrysum_italicum
Определитель растений Молдавской ССР — Татьяна Гейдеман
https://www.gardenia.net/plant/Helichrysum-Italicum-Curry-Plant

Pelin amar
(Artemisia absinthium L.)
Fam. Asteraceae

Plantă erbacee, perena cu rădăcini fibroase. Planta este acoperită complet cu peri deși
și mătăsoși. Poate atinge o înălțime de 1 - 1,2 m. Frunzele bazale sunt tripenat sectate, cu o
lungime de până la 20 cm, iar cele tulpinale, cu lungimi nu mai mari de 10 cm, se simplifică
treptat spre vârf. Florile sunt galbene pal și foarte mirositoare, grupate în capitule mici,
așezate în vărful tulpinilor, sub formă de spic. Înflorește în perioada iulie-septembrie. Fructul
este o achenă.
Arealul de răspândire: Este răspândit în Eurasia și Orientul Mijlociu, crescând în
special pe terenuri necultivate.
În Republica Moldova se întâlnește spontan în diferite condiții și locuri
Surse: https://ro.wikipedia.org/wiki/Pelin
Определитель растений Молдавской ССР — Татьяна Гейдеман
 Tătărnică
(Echinops ritro L.)
Fam. Asteraceae

Plantă erbacee, perenă. Atinge înălțimea de 50-70 cm. Rădăcina este groasă și
neramificată, tulpina – puțin ramificată în partea de sus. Frunzele sunt dispuse altern, cu
lungimea de 6-20 cm,de un verde închis pe partea superioară și albe pe partea inferioară,
alungite, cu nervura pronunțată. Frunzele bazale petiolate, spre vârful tulpinei devin sesile.
Lobii frunzelor sunt alungit - ovate, lanceolate sau liniare penat sectate, acute, cu țepi la
margine. Florile sunt tubulare cu corola gamopetală până la jumătate, albastre unite în
inflorescență de tip capitul. Fructele reprezinte achene cilindrice ce se îngustează în partea de
jos. Achenele sunt prevăzute cu un trunchi de păr.
Arealul de răspândire: Crește în regiunile de stepă în partea este-europeană, în Asia
Centrală și Siberia.
În Republica Moldova se întâlnește spontan aproape peste tot în diferite condiții de
mediu.
Surse: https://ru.wikipedia.org/wiki/Мордовник_обыкновенный
Определитель растений Молдавской ССР — Татьяна Гейдеман

Cârcel
(Ephedra distachya L.)
Fam. Ephedraceae

Reprezintă un subarbust dioic, cu tulpini articulate, asimilatoare, ramificate de la bază,

flexibile, lungi de 30-50 cm. Frunze reduse solzoase, dispuse opus. Pseudoflorile mascule, de
culoare galbenă, grupate mai multe la extremitatea unui peduncul, formează nişte
inflorescenţe la noduri. Cele femele, de obicei câte două, aranjate la fel la noduri, dezvoltă
spre bază mai multe perechi de bractee, ce protejază ovulul, simulând un ovar primitiv. La
maturitate aceste bractee devin cărnoase şi roşii, includ sămânţa şi reprezintă o pseudobacă.
Arealul de răspândire: Cârcelul vegetează în zonele aride din deşerturi pe pantele
pietroase din America şi zona Mediteraneană.
În Republica Moldova crește spontan, vegetează la liziera zonei silvice de la sud
(Codru, sudul Nistrului)
Surse: https://en.wikipedia.org/wiki/Ephedra_distachya
Tatiana Calalb, Mihai Bodrug. „BOTANICA FARMACEUTICĂ”.
Определитель растений Молдавской ССР — Татьяна Гейдеман
 Echinacee
(Echinacea purpurea (L.) Moench)
Fam. Asteraceae

Echinaceea este o plantă perenă ierbacee. Dezvoltă un sistem de rădăcini fibroase,

subţiri, tulpini cu dungi roşii, înalte de 70 - 130 cm. Frunzele tulpinale inferioare sunt lung-
peţiolate şi ovat-lanceolate, cele superioare - scurt-peţiolate sau sesile, eliptice, acute.
Calatidiile sunt conice. Florile centrale sunt tubulate, bisexuate, portocalii, cele marginale -
ligulate, cu ligula scurtă şi lată, roşii-violacee. Fructul reprezintă o achcnă cu papus.
Arealul de răspândire: echinacea își are originea pe câmpurile Americii de Nord şi
Canadei, numită şi „păpădie purpurie“.
În Republica Moldova nu se întâlnește spontan, doar coltivată în scop ornamental.
Surse: Tatiana Calalb, Mihai Bodrug. „BOTANICA FARMACEUTICĂ”
Определитель растений Молдавской ССР — Татьяна Гейдеман
http://www.agrimedia.ro/articole/plante-medicinale-cu-efecte-antialergice-echinacea-purpurea

Iarbă mare (Lacrimile Elenei)

(Inula helenium L.)
Fam. Asteraceae

Este o plantă erbacee, perenă robustă. Subteran prezintă un rizom cu rădăcini

ramificate, groase, tulpinele erecte, viguroase, ramificate în partea superioară, pubescente,,
înalte până la 1, 5 m. în primul an de vegetaţie dezvoltă o rozetă de frunze mari, lung-
peţiolate, ovat-eliptice, pubescente, din al doilea an - tulpini cu frunze sesile, ovat lanceolate,
acute, inegal serate, albicioase pe partea inferioară (datorită perilor) și verzi pe partea
superioară. Calatidiile sunt mari (în diametru 6-8 cm), galbene, reunite lax în racem
corimbiform. Înflorește începând din luna mai și până în septembrie Fructele reprezintă
achene cilindrice, muchiate, cu papus.
Arealul de răspândire: Răspândită în Europa centrală și de sud, crește în zona de deal
și munte, la altitudini joase, la marginea pădurilor, de-a lungul pâraielor sau prin fânețe.
În Republica Moldova sunt întâlnite în Codrii Moldovei în locuri umede, de-a lungul
pâraielor, în lunci.
Surse: https://ro.wikipedia.org/wiki/Iarb%C4%83_mare
Tatiana Calalb, Mihai Bodrug. „BOTANICA FARMACEUTICĂ”
Определитель растений Молдавской ССР — Татьяна Гейдеман

Drobușor
(Isatis tinctoria L.)
Fam. Brassicaceae

Drobușorul este o plantă erbacee bienală, ce atinge în înălțime 1m. Dezvoltî sistem
radicular pivotant, tulpină erectă, frunzele bazale sunt alungite, păroase, cele mijlocii și
superioare cu o bază sagitată. Florile sunt grupate într-o inflorescență mare,
corimbiform paniculată, alcatuită din flori pe tipul 4 cu petale galbene. Petale
au lungimea de 3-4,5 mm. Fructul reprezintă o siliculă, cu vârf rotunjit sau emarginat,
de culoare galben-brunie sau bruniu-închis, monospermă.
Arealul de răspândire: vegetează în Caucaz (Armenia), Occident și Asia Centrală
(Kazahstan, China - provincia Xinjiang), în multe țări din Europa, în nordul Africii (la nord de
Algeria, Maroc).
În Republica Moldova se întâlnește spontan în toate zonele împădurite.
Surse:https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%92%D0%B0%D0%B9%D0%B4%D0%B0_
%D0%BA%D1%80%D0%B0%D1%81%D0%B8%D0%BB%D1%8C%D0%BD
%D0%B0%D1%8F
https://sanatate.bzi.ro/indicatiile-terapeutice-ale-drobusorului-11288
Определитель растений Молдавской ССР — Татьяна Гейдеман

Nuc comun
(Juglans regia L.)
Fam. Juglandaceae

Reprezintă un arbore monoic, înalt de până la 30 m, cu ritidom cenuşiu. Frunzele sunt

imparipenat-compuse, cu 5-11 foliole, ovate sau eliptice, margine întreagă sau serată. Florile
mascule sunt grupate în amenţi solitari sau suprapuşi câte doi, cilindrici, în faza de înflorire
pendenţi, cu 10-20 de stamine; cele femele - cu caliciu rudimentar, cu 3-4 dinţi sau lobi alipiţi
de ovar, cu poziţie terminală. Fructul reprezintă o capsulă cărnoasă dehiscentă, globuloasă.
Endocarpul este lignificat; conţine o sămânţă cu 2 cotiledoane mari, bogate în ulei gras.
Arealul de răspândire: în zona temperată și mediteraneană, atât ca floră spontană, cât și
în culturi. Își are originea în zona geografică întinsă din Balcani spre est, până în Himalaya și
sud-vestul Chinei. Cele mai mari păduri se află în Kârgâzstan, unde copacii se dezvoltă
extensiv, în păduri aproape exclusiv de nuc, la altitudini de 1.000–2.000 m (Hemery 1998) —
mai ales la Arslanbob, în provincia Jalal-Abad.
 În Republica Moldova se cultivă încă din timpuri imemorabile.
Surse: Tatiana Calalb, Mihai Bodrug. „BOTANICA FARMACEUTICĂ”
https://ro.wikipedia.org/wiki/Nuc
Определитель растений Молдавской ССР — Татьяна Гейдеман