Familia Агасеае

Caractere generale. Una dintre cele mai voluminoase din clasa

Monocotyledones;
include cca 110 genuri şi peste 1800 de specii ră spandite, preponderent,
in zonele tropicale şi subtropicale din ambele emisfere; vegetează şi in
zonele temperate. in flora Moldovei familia include 2 genuri monotipice.
Forme vitale sunt plantele ierbacee, uneori acvatice cu tuberculi şi rizomi;
se intalnesc liane şi epifite. Dezvoltă tulpini ramificate simpodial, mai rar -
monopodial. Sunt caracteristice ră dă cinile aerifere adventive. Frunzele sunt
peţiolate, mai rar sesile, dispuse pe tulpină altern sau in rozetă , cu nervaţiune
paralelă sau reticulată . Araceele au un singur tip de inflorescenţă - spadix, pc
care sunt dispuse compact florile bisexuate sau unisexuate, actinomorfe,
neară toase;
cele femele se află la baza, cele mascule - la partea superioară , protejate
de o spată foliacee. Dezvoltă 4 -6 stamine, libere sau sudate. Antcrele
sunt ovate ori liniar-alungite. Gineceul e cenocarpic din 2-3 carpele. Ovarul
e superior, 1-3-locular, poliovular. Embrionul e inzestrat cu endosperm
voluminos.
Fructul reprezintă o bacă , colorată viu; seminţe cu tegument că rnos.
Polenizarea e entomofilă .
G en u l Acorus
A. calamus - O bligcană - plante ierbacee perene. Vegetează in zona
temperată
din Emisfera de Nord. Sunt originare din Asia de Sud. In ţă rile tropicale
se cultivă de 4000 de ani. in Europa de Est au fost aduse in sec. XIII de
tă tari şi utilizate in dezinfectarea apei potabile. In flora spontană a Moldovei
creşte in locuri mlă ştinoase din lunci şi in preajma bazinelor acvatice. in solul
malos se inră dă cinează prin numeroase ră dă cini adventive, subţiri, dispuse
in 2 randuri, care pornesc din rizomul orizontal, tarator, că rnos, cu ţesut
aerifer,
cilindric, cu cicatrice - urme ale frunzelor din anii preredenţi. Frunzele
(1-2) ensiforme, cu nervaţiune mediană proeminentă , se dezvoltă direct de
pe rizom; tulpina floriferă e trimuchiată , scapiformă , cu o singură frunză la
axila că reia se dezvoltă o inflorescenţă cu flori mici, actinomorfe, bisexuate,
galbene-verzui, de tipul spadix cilindric, ingustat spre varf. Fructul reprezintă
o bacă alungită , roşiatică . Diseminarea e hidrohoră şi anemohoră .
Produsul mcdicinal: Calami rhizomata — conţine glicozida acorina, ulei volatil
(4—5%), taninuri, amidon, acizi organici. Arc acţiune astringentă , sedativă ,
bactericidă , stimulent digestiv. Se utilizează in afecţiuni gastro-intestinale,
bronşită , insomnie, in producerea bă uturilor tonice.
G en u l Monstera
M, deliciosa - Monsteră (pl.XXXII, fig.6) - de la monstrosus = ciudat,
anormal, datorită frunzelor perforate neobişnuit. Sunt plante ornamentale,
graţie atat frunzelor mari, cordate, perforate, cat şi ră dă cinilor aeriene, care
atarnă de la ramuri şi absorb vaporii de apă din atmosferă . inainte de inflorire,
invelişul spatei „ascunde” complet spadixul şi numai in momentul cand
stigmatul este gata să primească polenul, el se deschide şi partea lui internă
devine gă lbuie sau de culoare roz. in timpul desfaccrii antcrelor, temperatura
spadixului este mult mai ridicată faţă de cea din atmosferă cu 15°C. Fructele
sunt acre-dulcii, necomcstibile. Plantele sunt ornamentale, crescute in sere şi
apartamente.
Alte specii: Arum maculatum - Rodul pămantului, vegetează in păduri.
Este o plantă toxică. Zantedeschia aethiopica - Cala - spadixul are culoare
galbenă. Se cultivă in calitate de plantă ornamentală in sere.
Familia Роасеае
Caractere generale. Cea mai evoluată familie pe scara filogcnctică a lumii
vegetale. Include 650 dc genuri şi cca 10000 de specii ră spandite pe tot
globul, cu excepţia teritoriilor acoperite cu gheţari. in Moldova vegetează
159 de specii, inclusiv 13 in cultură , care aparţin la 69 de genuri.
442
Formele vitale sunt plantele ierbacee anuale şi perene, care dezvoltă sis- >
tem radicular fasciculat. Poaceelor le este caracteristic fenomenul de infrăţire.
Dezvoltă tulpină de tipul pai, cilindrică , cu intemoduri fistuloase, frunze ;
alcă tuite din teacă cilindrică şi limb liniar ori lanceolat, deseori cu ligulă , ■
nervaţiune paralelă . Florile sunt bisexuate, grupate in spiculcţe; fiecare spi- :
culeţ este invelit intr-o palec inferioară şi o glumă superioară , care reprezintă
л
bracteele. Inflorescenţele compuse pot fi reprezentate de un spic compus - cu ;
spiculeţe sesile, panicul spiciform - cu spiculeţe scurt pedunculate sau panicui
- cu spiculeţe lung pedunculate. Fructul reprezintă o cariopsă ; să manţa cu \
embrion mic şi endosperm voluminos. •
G en u l Agropyroti
A. repens - Pir tarator - plante perene, cu rizomi lungi, comune prin <
locuri pă ră site. Dezvoltă tulpină erectă , cilindrică , glabră , pronunţat articulată ,
inaltă pană la 1 m; frunze liniare. Spicul e lung, format din numeroase
spiculeţe, glumele sunt lanceolate, cu varf acut sau aristat. Fructul reprezintă :
o cariopsă ventral turtită , bră zdată .
Produsul medicinal: Gramims rhizomata — conţine mucilagii, vitamine, ulei
volatil. Are acţiune diuretică , hipotensivă , antiinflamatoare. Se utilizează in ;;
calitate de diuretic, contra gutei, podagrei.
Gen ul Avena
A, sativa - Ovă z - plante anuale, cultivate. Dezvoltă tulpini inalte de •;
70-100 cm, frunze liniare, plane cu ligulă scurtă , spiculeţe cu 2-3 flori cu glu- ■
me lungi, grupate in panicul lung, turtit. Fructul reprezintă o cariopsă . Ovă zul
este un aliment uşor şi tonic. Are efect diuretic şi laxativ. Preparatele din paie
se utilizează in afecţiuni ale rinichilor şi ale vezicii urinare. :
Gen ul Bambusa
B. arundinacea - Bambus - plante perene cu tulpini noduroase şi intemoduri
lignificate, inalte de 5-6 m. Cresc in regiunile tropicale. Mugurii, ■
mă duva şi cariopsele se folosesc in alimentaţie, tulpinile - in construcţii,
confecţionarea
instrumentelor muzicale şi dc artezanat.
Genul Hordeum
H. vulgare - Orz - plante anuale cultivate; se cunosc cca 200 de soiuri. ;
Dezvoltă tulpini cilindrice, inalte de 40-80 cm, frunze glabre, cu ligulă scurtă , •
trunchiată ; spic lung, spiculeţe uniflore cate 3, glume lung aristate. Fructul re- .
prezintă o cariopsă fusiformă cu paleele superioare aderente. Fructele conţin
albumine, hidraţi de carbon, vitamine, trigliceridă , care diminuează nivelul
colesterinei in sange. Plantele tinere au proprietă ţi detoxicante. :
Genul Oryza
O. sativa - Orez - plante anuale cunoscute numai in cultură in bă lţi ori pe
litoral, preponderent, in zona tropicală , parţial - in cele temperate din ambele
emisfere. Se cunoaşte in cultură de 2800 ani i. Ch. Dezvoltă spiculeţe turtite
cu o floare bisexuată ori unisexuată , cu 6 stamine, mai rar 3-4. Inflorescenţa
reprezintă un panicul lung, la maturitate nutant, cu spiculeţe inferioare
pedunculate.
Fructul este o cariopsă elipsoidală , albă sau roşcată .
Albuminele orezului, după componenţa aminoacizilor, sunt mai valoroase
decat ale graului. Din faină de orez se obţine fitina - o substanţă , care conţine
fosfor, binevenită in bolile sistemului nervos, hipotonie vasculară , rahitism,
anemie. Decoctul este indicat in afecţiuni gastrice şi intestinale. Se obţine
Oryzae amylurn, utilizat in industria farmaceutică . Orezul constituie bază
alimentară
a 60% din populaţia planetei.
Genul Saccharum
S. officinarum - Trestia de zahă r - plante perene tropicale cultivate in
India, Indonezia, Cuba, Argentina, Brazilia pentru obţinerea zaharului. In stare
spontană nu se cunoaşte. Dezvoltă tulpini inalte de 4-5 m, frunze late,
asemă nă toare cu ale porumbului. Parenchimul tulpinilor conţine 10-18% de
zahar, utilizat in prepararea siropurilor medicinale. Cca 50% din producţia
mondială dc zahar este obţinută din trestie.
Genul Secole
Scereale - Secara plante anuale cunoscute in cultură din cele mai vechi
timpuri. Dezvoltă tulpini cilindrice, inalte de 150-170 cm, frunze glabre, liniar
lanceolate, spiculeţe triflore grupate in spice lungi, cu glume inguste, mai
scurte decat paleea. Paleea inferioară с lung aristată . Fructul reprezintă o
cariopsă
alungită , fin reticulată . Pe inflorescenţa dc secară parazitează ciuperca
Claviceps purpurea - Cornul secă rii, care dezvoltă scleroţii, ce reprezintă
alt produs vegetal - Sec ale cnmtum, bogat in alcaloizi indolici.
Cariopsele conţin hidrati dc carbon, proteine, gră simi, vitamine din complexul
B.
Genul Triticum. Include 27 de specii, mai importante fiind T. durum şi
T. aestivum; ambele cu numeroase soiuri cultivate in zonele temperate.
T aestivum - Grau (pi.XXXII, fig.4) plantă cerealieră de bază in alimentaţie,
cca 70% din populaţia globului se hră neşte cu paine din grau. Tulpină
fistuloasă , inaltă de 40-150 cm. Inflorescenţa este un spic compus din 10-25
spiculcţc cu cate 5-6 flori, dintre care 3 4 fertile. Un spic dezvoltă 30-70 dc
444
cariopsc. Are glume lat-ovate, albe, terminate cu un dinte scurt. Fructul
reprezintă
o cariopsă alungit-ovoidală sau sferică . Amidonul din grau - Tritici
amylum - se foloseşte in industria farmaceutică .
Genul Zea
Z mays - Porumb (pi XXXII, fig.5) - originar din Mexic. in Europa a fost
adus in a. 1519; in Moldova - in a. 1673. Ră mă şiţele ştiuleţilor din peşterile din
Mexic au o varstă de 3400-5000 de ani. Dezvoltă tulpini glabre, pline cu
mă duvă
spongioasă , inalte de 1-2 m. Frunze lat-liniare, lucioase, cu nervura mediană
proeminentă , pe margine ondulate. Florile sunt unisexuate: cele mascule - Ia
varful tulpinii grupate in panicul, cu spiculeţe in 2 randuri; cele femele - la axila
frunzelor tulpinalc mijlocii, grupate in spadix cilindric, invelit cu bractei late,
lungi. Stigmatele florilor femele sunt lungi mă tă soase, brunc-roşiatice,
bifurcate
la varf. Fructul reprezintă o cariopsă variată după formă , mă rime şi culoare.
Produsul medicinal: Muydis stigmata - stilcle şi stigmatele inflorescenţelor
femele.
Conţine flavonozide, saponine, să ruri minerale, mucilagii, vitamine. Se
indică in cistite in calitate de diuretic, in eliminarea calculilor renale.
3.6.2.9. Ordinul