Sunteți pe pagina 1din 18

Nutritia heterotrofa

Nutritia organismelor saprofite


Din categoria organismelor saprofite fac parte unele bacterii si ciuperci.
Aceste vietuitoare se hranesc cu substante organice gata preparate pe care le preiau fie din
descompunerea resturilor vegetale sau animale fie din descompunerea resturilor alimentare.
Din punct de vedere ecologic organismele heterotrofe sunt incluse in grupa descompunatorilor, realizand
un rol important in igiena mediului si-n acelasi timp in redarea diferitelor substante minerale sau elemente
chimice pentru reintrarea in circuitul natural.
In urma descompunerii resturilor vegetale si animale, substantele organice si minerale rezultate din acest
proces reintra in sol , constituind astfel hrana pentru plantele care le absorb cu ajutorul radacinilor.
Unele saprofite se pot hrani cu substante organice dintre cele mai variate, provenite din resturi vegetale
sau animale.Este cazul mucegaiului alb. Altele pot folosi numai o anumita substanta(exemplu, specia
Mycoderma aceti care transforma alcoolul etilic in acid acetic). Actionand impreuna, diferitele saprofite
descompun pana la urma in intregime resturile organice, mineralizandu-le. Ele asigura in acest fel hrana
minerala necesara plantelor verzi.
Anumite saprofite produc alterarea alimentelor si nutretilor. Le combatem creandu-le un mediu nefavorabil
prin frig, deshidratarea alimentelor, folosirea unor solutii concentrate(o dulceta bine “scazuta” nu
mucegaieste) un adaos de substante conservante etc. Probleme asemanatoarea apar si in conservarea
constructiilor din lemn.
Nutritia organismelor saprofite

Saprofitele concureaza intre ele pentru hrana. Are loc un adevarat razboi chimic : unele specii isi inlatura
concurentii secretand substantenumite antibiotice. Omul profita din plin cultivand acele microorganisme in
instalatii industriale si obtinand din ele medicamente ca penicilina, streptomicina etc.
Organismele saprofite absorb substantele organice dizolvate în apa prin membranele lor. Substantele
organice cu molecula mare sunt mai intai transformate ( hidrolizate cu ajutorul unor enzime) in substante mai
simple si apoi absorbite.
Dintre plantele superioare prezintă nutritie saprofită planta numita cuibusorul pamantului din familia
Orhidee.
Mucor Mucedo
Mucor Mucedo
Nutritia organismelor parazite

Nutritia parazita este specifica organismelor din diferite regnuri: Monere, Fungi, Plantae, Animale.
Organismele parazite se hranesc cu cu substante organice gata preparate pe care le preiau din alte
organisme vii pe care le paraziteaza.
Organismele parazite produc gazdelor boli.
Parazitii preiau substantele organice din organismul gazda pe care le paraziteaza, producand leziuni la
nivelul organelor interne si eliminand toxine.Gazdele prezinta semne de boala caracteristice si au reactii de
aparare specifice. Acestea se apara de paraziti, dezvoltand mecanisme de aparare prin producerea unui
numar
mai mare e anticorpi.
Bacteriil produc boli, numite bacterioze, animalelor, omului dar si plantelor . Bolile produse de ciuperca se
numesc micoze.
In afara de acesti paraziti in mod exceptional se intalnesc si plante superioare care sa paraziteze alte
plante. Aceste plante parazit si-au pierdut clorofila si au nevoie pentru hranire de substante organice pe care le
preiua din alte organisme trimitand in interiorul corpului plantelor gazda niste prelungiri numite haustori care
ajung pana la nivelul vaselor conducatoare liberiene de unde absorb substantele gata preparate.
Exemple de plante parazite : cuscuta(tortelul), muma padurii, lupoaica..
Nutritia organismelor parazite

Sunt paraziti adaptati sa paraziteze o singura gazda, iar alti paraziti paraziteaza doua sau mai multe
gazde.
De exemplu, rugina graului paraziteaza alternativ si obligatoriu graul si dracila.Unii paraziti pot parazita
organismele animale insa pot sa treaca de la animale si la om putand sa-i provoace boli. Un astfel de exemplu
il constituie antraxul, tuberculoza sau salmoneloza.
Bolile produse de paraziti animalelor dar care se transmit si omului se numesc zoonoze.
O alta categorie de paraziti este reprezentata de unii viermi cara paraziteaza atat la om cat si la animale:
 Tenia paraziteaza in intestinul subtire al porcului, si-n intestinul gros al omului.
 Oxiurii sunt viermi cilindiri cu dimensiuni mici ce paraziteaza frecvent in intestinul gros al omului(copii).
 Viermele de galbeaza este un vierme lat ce paraziteaza obligatoriu doua gazde-melcul Limnea si oile.
Se cunosc si paraziti folositori cum este bacteria Bacilius Thuringiensis. Aceasta paraziteaza diferite
insecte daunatoare asa incat este considerata insecticid biologic.
Cuscuta
Lathraea
Squamaria(Muma Padurii)
Orobanche
Minor(Lupoaica)
Nutritia mixotrofa la plante

Nutritia mixotrofa este realizata de plante superioare care au clorofila dar au nevoie sa-si completeze
nevoile nutritive cu un aport suplimentar de saruri minerale.
Din aceasta categorie fac parte plantele semiparazite si carnivore.
Plantele semiparazite extrag apa si sarurile minerale din alte plante cu ajutorul unor haustori. O
asemenea
planta este vascul care realizeaza fotosinteza dar dispune si de prelungiri sub forma de haustori si traieste pe
ramurile unor arbori.
Plantele carnivore traiesc in medii sarace in saruri minerale. Ele isi procura sarurile minerale intr-un mod
neobisnuit : realizand capcane si capturand animale mici.Fiecare specie are frunze transformate in adevarate
capcane: peri lipiciosi, urne in care sunt inglobate insectele fiind mai apoi digerate cu ajutorul sucurilor gastrice,
etc. Un exemplu este roua cerului.
Vasc
Roua cerului (Drosera)
Nutritia simbionta
Nutritia sombionta este caracteristica unor organe partener care dezvolta intre ele o relatie reciproc
avantajoasa numita simbioza.
Exemplu de simbioza clasica il constituie relatia dintre o alga si-o ciuperca. Aceasta relatie a devenit
cvasipermanenta, realizand un grup distinct de plante care se numesc licheni.
Ciuperca absoarbe din mediul extern apa si saruri minerale pe care le va ceda algai care avand clorofila va
realiza fotosinteza, sintetizand substantele organice ce vor fi folosite in mare parte de alga pentru hranire iar
cealalta parte va fi cedata ciupercii folosita in acelasi scop.
Microiza este simbioza dintre radacinile unor plante si unele ciuperci. Ciuperca ajuta planta in absorbtia
apei si sarurilor minerale primind in schimb substante organice. Multe specii de arbori prezinta micorize: pin,
larice, brad, stejar, mesteacan etc. Familiile intregi de plante se caracterizeaza prin micorize(de exemplu
orhideele).
Simbioza dintre plantele superioare si bacteriile fixatoare de azot se intalneste la nivelul radacinilor.Aici se
afla nodozitati, un fel de mici tumori. In celulele lor traiesc bacteriile care se hranesc cu substante organice
produse de planta. In schimb, bacteriile trasforma azotul molecular, inutilizabil, in combinatii ale azotului pe
care
le poate utiliza si planta gazda. Datorita nodozitatilor plantele leguminoase au un continut bogat in proteine –
substante organice cu azot – si de aceea au o mare valoare nutritiva. Dupa moartea plantelor, resturile
acestora imbogatesc solul in azot.
Licheni
La Libocedrus bidwillii in nodozitati se gasesc ciuperci
filamentoase capabile sa fixeze azotul molecular.
Desmodium intortum – planta fixatoare de azot
Sarcodes sarguinea, numita si planta
zapezilor, este intalnita in padurile
californiene si are aspectul
sparanghelului. Florile rosii carnoase
apar din mustul zapezii din covorul
uscat format din acele coniferelor.
Fiind lipsita complet de frunze si
traind intr-un sol arid, ea depinde in
mod obligatoriu de relatia cu un fung
endomicoritic.