CURS 6 CIUPERCILE-FUNGI

-sunt sisteme biologice cu organizare eucariota cu nutritive heterotrofa

-ele preiau substantele hranitoare din habitatele in care traiesc degradandu-le
-ciupercile sunt considerate principalii descompunatori din ecosisteme
-ei participa la degradarea si reciclarea materiei organice.
Aparatul vegetative la ciuperci- miceliul ciupercilor
-poate fi considerat ca fiind alcatuit dintr-o singura celulamonocelular sau mai multe
cellulepluricelular.
-el poate fi simplu sau ramificat.
-ap. Vegetativ ramificat se mai numeste miceliu iar ramificatiile se numesc hife miceliene.
Tipuri de aparat veg. la ciuperci:
1.Gimnoplastul este un aparat veg. unicelular, uninucleat, fara membrane celulara.
-se intalneste de cele mai multe ori ca parazit in celula unei gazed.
2. plasmodiul- constituit dintr-o masa protoplasmadica fiind o asociere de gimnoplasti.
-prezinta mai multi nuclei fara membrane celulara
-se intalneste ca parazit in celula unor gazde sau saprofit.
3. dermatoplastul=este un ap. Veg. unicelular prevazut cu o membr. celulara bine dezv.
-in celula se gaseste protoplasma si unul sau 2 nuclei.
-acest tip de aparat este characteristic drojdiilor (levuri), ciuperci care produc fermentatii,
(Saccharomyces cerevisiae-drojdia de bere)
4. Sifonoplastul=este unicel. Ramificat, prevazut cu o membr. celulara bine dezvoltata cu mai
multi nuclei dar fara pereti transversali/septe.
5. Talul-este un ap. Veg. multicelular ramificat cu 1 sau 2 nuclei
-la unele ciuperci miceliul are hifele rasfirate si se numeste TAL FILAMENTOS
-iar la alte ciuperci, hifele sunt foarte apropiate sau chiar lipite si in acest caz se numeste tal
masiv present la ciupercile cu palarie.
-la unele ciuperci in celula ap. Veg se gasesc pigmenti care imprima o culoare specifica
acestuia.
-absorbtia nutrientilor se realizeaza la ciuperci prin organe specializate numite haustori si rizoizi.
Haustorii se
se int. la ciupercile parasite fiind de fapt niste prelungiri ale ap. Vegetative in celulele
gazdelor.
La ciupercile saprotrofe, intalnim pt fixare si absorbtie rizoizi care sunt de fapt nijte prelungiri
asem. Unor radacinute formate la contactul hifelor cu un substrat.
- La ciupercile epitrofe intalnim nijte organe de fixare a miceliului pe supraf substratului sub
forma de ventuza numite apresori.
- La ciupercile cu ap. Veg.-tal, intalnim conectivele care au rol in clasificarea (taxonomic)
ciupercilor.
Aparatele veg. ale ciupercilor se intalnesc in conditii normale sau prielnice de crestere si
dezvoltare.
1

-in conditii anormale (de uscaciune), unele ciuperci pot forma si organe de rezistenta.
Tipuri de organe de rezistenta la ciuperci: stromele, gemele, sclerotii, rizomorfele, bulbilii
Stroma
-este un organ de rezistenta face ciuperca sa reziste de la un an la altul
-apare sub forma unor cruste, colorat diferit la suprafata unor substraturi
-sunt alcatuite dintr-o intretesere mai compacta si densa a hifelor miceliene.
-in aceste strome se gasesc fructificatii asexuate/sexuate ale ciupercilor
GEMA
-apare sub forma unor aglomerari a hifelor miceliene cu aspect de mura.
-apare de regula la ciupercile cu sifonoplast
Sclerotul
-apare ca o struct. compacta din hife miceliene sub forma de corpusoare tari de cul. Inchisa
prevazute cu un cortex protector
- la unele ciuperci , sclerotii sunt caracteristici cum ar fi ciup. Din Scleritinia, Potrytis.
Rizomorfa
-se prez. ca un cordon gros de diferite dimensiuni ce rezulta din alipirea si impretirea hifelor
miceliene.
-cordonul are o culoare inchisa la exterior si incolora in interior
Bulbilul
-o struct compacta rezultata din intreteserea hifelor miceliene ce apar sub forma unor mici bulbi.
-caracterele ap. Veg si a org. de rez. Sunt singurele elemente dupa care sunt differentiate
genurile si speciile la ciuperci ( rol taxonomic)