Sunteți pe pagina 1din 13

DIVERSITATEA LUMII VII

Toate organismele au o denumire ştiinţifică şi o denumire populară (cele mai cunoscute).


Denumirea ştiinţifică este întotdeauna în limba latină şi este formată din 2 cuvinte:
• Primul reprezintă genul; se scrie cu literă mare (ex.: Homo; Ursus; Canis; Rosa;
Querqus)
• Al doilea reprezintă specia; se scrie cu literă mică (ex.: sapiens; arctos; lupus; canina;
robur).
Acest tip de „nomenclatură binară”
(gen şi specie) a fost introdusă şi
folosită pentru prima oară de către Karl
Linne (Carl Linnaeus) – 1707-1778,
considerat părintele taxonomiei.

În prezent există peste 10 milioane de specii, fiecare fiind încadrată sistematic într-o
familie, ordin, clasă, încrengătură şi regn. În prezent sunt acceptate 5 regnuri:
1. Regnul PROCARIOTA sau
MONERA (pro = înainte; karion =
nucleu)
2. Regnul PROTISTA (proto = primul)
3. Regnul FUNGI (= ciuperci)
4. Regnul PLANTAE
5. Regnul ANIMALIA
Pentru a clasifica şi încadra corect un organism, se folosesc mai multe unităţi sau
categorii de clasificare, numite TAXONI. Aceştia sunt:
SPECIA: UNITATEA DE BAZĂ ÎN CLASIFICAREA TUTUROR ORGANISMELOR
ŞI CUPRINDE INDIVIZI CU CARACTERISTICI ASEMĂNĂTOARE CARE IAU
NAŞTERE DIN STRĂMOŞI COMUNI ŞI SE POT ÎNCRUCIŞA, DÂND URMAŞI
FERTILI.
GENUL – cuprinde mai multe specii cu caractere foarte apropiate între ele
FAMILIA- cuprinde genuri înrudite
ORDINUL- grupează mai genuri cu caractere comune
CLASA- cuprinde ordine înrudite
ÎNCRENGĂTURA – cuprinde clase cu caractere asemănătoare
REGNUL – este cea mai mare unitate de clasificare
Exemplu: încadrarea taxonomică a omului (Homo sapiens sapiens)
VIRUSURILE
CARACTERE GENERALE REPREZENTANŢI
- sunt entităţi infecţioase, situate la - produc boli numite viroze (gripa,
limita dintre viu şi neviu turbarea , variola, oreionul, hepatita
- nu au metabolism propiu virală, mozaicul tutunului, pesta,
- nu se divid, ci se multiplică febra aftoasă, turbarea)
- după tipul de acid nucleic conţinut se - HIV (Human Immunodeficiency
împart în: adenovirusuri (conţin Virus) produce SIDA.
ADN) şi ribovirusuri (conţin ARN)
REGNUL PROCARIOTA
- sunt cele mai vechi forme de viaţă bacterii (EUBACTERII): bacilul fânului-
Bacillus subtilis
- sunt răspândite pe toată suprafaţa
bacilul tetanosului- Clostridium
Pământului, în toate mediile de viaţă tetani
bacterii fixatoare de azot;
- sunt exclusiv unicelulare, solitare sau
bacterii cromogene purpurii; bacterii
coloniale fermentative
bacterioze (boli produse de bacterii):
- prezintă un perete celular rigid
tuberculoză, tetanos, pneumonie, meningită,
(alcătuit din mureină), uneori
sifilis.
acoperit de o capsulă sau mucus
- sunt imobile sau mobile, deplasându-
se cu ajutorul cililor sau flagelilor
- pot fi heterotrofe (saprofite sau
parazite) sau autotrofe (fotoautotrofe-
bacterii cromogene purpurii sau
chemoautotrofe - bacterii fermentative)
înmulţirea este asexuată, în condiţii
nefavorabile formând spori de rezistenţă
REGNUL PROTISTA
- sunt organisme eucariote, 1. protiste autotrofe asemănătoare
plantelor:
unicelulare, solitare sau coloniale
a. alge
- populează îndeosebi mediul acvatic, a.1. alge verzi unicelulare: Volvox – sp.
colonială
dar există şi protiste parazite ce
verzeala zidurilor
trăiesc în corpul plantelor şi – Pleurococcus vulgaris
a.2. algele aurii (diatomeele) – formează o
animalelor
rocă silicioasă numită diatomită
- nutriţia este autotrofă sau heterotrofă b. euglenele – euglena verde Euglena viridis
2. protiste heterotrofe asemănătoare
- locomoţia se realizează cu ajutorul
animalelor:
cililor, flagelilor sau pseudopodelor sporozoare :plasmodiul malariei
(Plasmodium malariae)
- înmulţirea este asexuată şi sexuată
(emit spori de rezistenţă)

REGNUL FUNGI
- sunt organisme eucariote, uni
sau 1. Zigomicete: mucegaiul alb – Mucor
mucedo
pluricelulare, microscopice sau macroscopice
2. Ascomicete: mucegaiul verde – Penicillium
- sunt exclusiv heterotrofe, parazite sau notatum
drojdia de bere – Saccharomyces
saprofite
cerevisiae
- corpul este un TAL, alcătuit din celule drojdia de vin – Saccharomyces
ellipsoideus
multinucleate, numite HIFE, care formează
sbârciogul
împreună un miceliu 3. Bazidiomicete: ciupercile cu pălărie (hribi,
bureţi, ghebe, etc.)
- prezintă un perete celular de natură
chitinoasă iar citoplasma conţine picături de
ulei şi glicogen
- înmulţirea este asexuată prin porţiuni de
micelii sau spori sau sexuată prin gameţi
REGNUL PLANTAE:

- sunt primele plante verzi de uscat 1. muşchi (briofite):


- sunt plante avasculare (nu au vase a. muşchi hepatici: fierea pământului-
conducătoare) Marcantia polymorpha
- talul este diferenţiat în rizoizi, tulpiniţă şi b. muşchi frunzoşi: muşchiul de pământ –
frunzişoare, nu există organe vegetative Polytrichum commune
adevărate muşchiul de fântână –
- prezintă atât caractere de algă verde Fontinalis
(fecundaţie dependentă de mediul acvatic,
talul lăţit), cât şi caractere de adaptare la
mediul terestru (apariţia epidermei cu rol
protector, a unor celule alungite cu rol
conducător în partea centrală a tulpiniţei)
- înmulţirea este sexuată (anterozoizi şi
oosfere), sau asexuată
- majoritatea sunt plante erbacee, la tropice 2. ferigi (pteridofite):
sunt şi specii lemnoase filicate: feriga comună, feriguţa dulce,
- sunt primele plante superioare, al căror corp ţolul lupului, năvalnic
este diferenţiat în rădăcină, tulpină şi frunze,
numit CORM
- prezintă toate tipurile de ţesuturi vegetale
- prezintă cele mai simple vase lemnoase,
numite traheide
- înmulţirea este sexuată, prin spori
- sunt plante complet adaptate mediului 3. gimnosperme:
terestru conifere: molid, pin, larice, tuia sau
- apare sămânţa, adaptare la mediul terestru arborele vieţii, brad, ienupăr, jneapăn, etc.
(protecţia şi hrănirea embrionului)
- sunt plante lemnoase (arbuşti şi arbori)
- SUNT PRIMELE PLANTE CU FLORI,
dar lipsite de învelişuri florale
- sunt plante monoice, unisexuate (florile
diferenţiate sexual, se găsesc pe acelaşi
individ)
- reproducerea este numai sexuată
- fecundaţia este simplă
florile sunt grupate în conuri bărbăteşti
(fiecare reprezintă o floare) şi conuri
femeieşti (care reprezintă o inflorescenţă)
- sămânţa nu este închisă în fruct
- sunt cele mai răspândite şi mai evoluate 4. angiosperme:
plante
- sunt plante erbacee sau lemnoase
- sămânţă este închisă în fruct
- apar vasele lemnoase de tip trahee
- nutriţia poate fi fotoautotrofă (la
majoritatea plantelor), heterotrofă (parazită
sau saprofită) sau mixotrofă
- în organizarea florii apar învelişurile florale
- fecundaţia este dublă
- embrionul prezintă 2 cotiledoane cu rol de a. dicotiledonate: măceş, măr, fasole,
hrănire mazăre, cicoare, pelin, varză, morcov,
- cilindrul central din tulpină conţine stejar, tei, fag, paltin, etc.
fascicule libero-lemnoase, dispuse alternativ
sau concentric
- rădăcina este pivotantă sau rămuroasă
- frunzele prezintă nervaţiune palmată sau
penată
- florile sunt de tip 4-5
- învelişul floral este dublu diferenţiat în
caliciu şi corolă
- embrionul cu un cotiledon cu rol de hrănire b. monocotiledonate: cereale, ceapa,
- cilindrul central din tulpină conţine usturoi, stuf, bambus, zambilă, gladiolă,
fascicule libero-lemnoase, dispuse neuniform etc.
- rădăcinile sunt adventive, fasciculate
- frunzele prezintă nervaţiune paralelă şi sunt
cu limbul întreg
- florile sunt de tip 3
- învelişul floral este nediferenţiat în caliciu
şi corolă
REGNUL ANIMALIA

Sunt animale didermice. 1. spongieri: buretele de baie, coşuleţul


Trăiesc în mări, por fi solitare sau Venerei
coloniale.
Au ţesuturi dar nu organe.
Au pori şi canale cu coşuleţe vibratile.
Au schelet intern spongios, silicios sau
calcaros.
Nu au sistem nervos, digestiv, respirator
sau excretor.
Sunt animale didermice. 2. celenterate:
Trăiesc în apă (marine, puţine specii a. hidrozoare: hidra
dulcicole). b. scifozoare: meduza
Corpul este în formă de sac cu pereţii
dubli.
Cavitatea digestivă cu orificiul buco-anal
prevăzut cu tentacule.
Sistemul nervos este în reţea.
Nu au sistem respirator, circulator,
excretor.
Înmulţirea este sexuată şi asexuată prin
înmugurire.

Trăiesc în ape marine, dulcicole sau ca 3. viermii:


paraziţi în corpul altor animale. a. viermii laţi (platelminţi): a.1.
Corpul este moale şi lăţit. trematode: planaria, viermele de gălbează
Sistemul excretor şi reproducător este a.2. cestode:
dezvoltat. teniile
Nu au sistem respirator circulator,
digestiv (se hrănesc prin osmoză).
Sistemul nervos prezintă ganglioni
cerebroizi şi cordoane nervoase; nu au
organe de simţ.
Majoritatea sunt paraziţi şi produc
numeroase ouă.

Trăiesc în ape marine, dulcicole sau ca b. viermii cilindrici (nematelminţi):


paraziţi în corpul altor animale limbricul, oxiurul, trichina
(majoritatea).
Corpul este moale, cilindric şi ascuţit la
capete.
Sistemul digestiv cu orificiu bucal şi anal.
Sistemul nervos format din inel nervos şi
din cordoane nervoase.
Sistemul excretor, şi reproducător este
dezvoltat.
Nu au sistem respirator, circulator şi nici
organe de simţ.
Înmulţirea este sexuată (sexele de obicei
separate).
Se întâlnesc în toate mediile de viaţă. c. viermii inelaţi (anelide):
Au corpul moale, inelat şi prezintă c.1.oligochete: râma
metamerie. c.2. hirudinee: lipitoarea
Muşchii sunt bine dezvoltaţi.
Apare sistemul circulator închis.
Lipseşte sistemul respirator, respiraţia este
cutanee.
Prezintă sistem nervos scalariform
ganglionar.
Înmulţirea este sexuată, uneori şi asexuată.
Pot fi marine, dulcicole sau terestre. 4. moluşte:
Corpul este moale, nesegmentat, acoperit cu a. gasteropode: melcul de livadă, limaxul,
o manta care secretă cochilia (exoschelet) ghiocul
Moluştele pot avea cochilie (gasteropodele), b. lamelibranchiate: scoica de râu, scoica
2 valve (lamelibranhiatele) sau sepion de lac, scoica perliferă, midia
(sepia). c. cefalopode: sepia, caracatiţa, nautilul
Prezintă un picior musculos dezvoltat (la
cefalopode transformat în tentacule = braţe).
Tubul digestiv prezintă hepatopancreas şi
glande salivare.
Respiraţia se face prin branhii (la scoici şi
cefalopode) sau prin manta cu rol de plămân
(melci).
Sistem nervos format din trei perechi de
ganglioni şi cordoane nervoase.
Sistemul circulator este format din inimă şi
vase de sânge.
Înmulţirea este sexuată, de regulă sexele sunt
separate.
Exoscheletul este chitinos. 5. artropode:
Corpul este segmentat.
Picioarele sunt articulate.
Nu au antene. a. arahnide: păianjenul cu cruce,
Prezintă cefalotorace şi abdomen. sarcoptul râiei, scorpionul, căpuşa
Prezintă o pereche de chelicere.
Au 4 perechi de picioare.
Respiraţia se face prin plămâni şi trahei.
Prezintă 2 perechi de antene. b. crustacee b.1. crustacee inferioare:
Prezintă cefalotorace şi abdomen. dafnia, ciclopul
Au 5 perechi de picioare. b.2. crustacee superioare:
Respiraţia se face prin branhii. racul de râu, crabul, homarul
Unele specii năpârlesc.
Prezintă 1 perechi de antene. c. insecte: albina, cărăbuşi, libelule,
Prezintă cap, torace (3 segmente) şi abdomen viespi, etc.
segmentat.
Au 3 perechi de picioare.
Au 2 perechi de aripi (cu unele excepţii)
Respiraţia se face prin trahei.
Dezvoltarea se face în general prin
metamorfoză.
- trăiesc în apă cordate
- sunt poichiloterme 6. vertebrate:
- forma corpului este hidrodinamică a. peşti cartilaginoşi: pisica de mare,
- au solzi osoşi dermici, înfipţi în piele vulpea de mare, rechinii
- prezintă schelet intern (osos sau b. peştii osoşi: crap. nisetru, ştiucă, cegă,
cartilaginos) somn, etc.
- înotătoarele sunt perechi şi neperechi
- respiraţia este branhială, cu câteva
excepţii
- fecundaţia este externă, maforitatea
speciilor sunt ovipare, mai rar
vivipare
- trăiesc în apă şi pe uscat c. amfibieni: c.1. urodele: tritoni,
- sunt poichiloterme salamandre
- pielea este umedă subţire şi puternic c.2. anure: broasca de lac,
vascularizată broasca râioasă, brotăcelul
- respiraţia este cutanee (prin piele) sau
prin plămâni (care sunt puţin cutaţi)
- larvele respiră prin branhii externe
- înmulţirea se face prin ouă,
dezvoltarea se face prin metamorfoză

- sunt adaptate la viaţa de uscat d. reptile: d.1. lacertilieni: şopârla


- sunt poichiloterme cenuşie, guşterul, şopârla de munte
- prezintă solzi cornoşi d.2. ofidieni: sarpele de
- au tegument uscat, îngroşat acoperit casă, vipera, pitonul, şarpele cu clopoţei,
de solzi sau plăci osoase şarpele boa
- sunt tetrapode (cu excepţia şerpilor) d.3. chelonieni: broaştele
- respiraţia prin plămâni saciformi ţestoase
cutaţi d.4. crocodilieni:
- înmulţirea se face prin ouă, crocodilul de Nil, gavialul, aligatorul
dezvoltare directă (unele specii sunt
vivipare, altele sunt ovipare)
- apar anexele embrionare: amniosul şi
alantoida
- fecundaţia este internă

- adaptate la zbor e. păsările: e.1. acarenate (struţul


- sunt homeoterme (+42°C) african, nandu, casuarul, pasărea kiwi)
- au pene, fulgi, puf e.2. carenate: rândunica,
- au 4 membre, cele anterioare sunt cucul, acvila, etc.
transformate în aripi
- picioarele sunt acoperite cu solzi
- au cioc lipsit de dinţi (cu unele excepţii)
- la majoritatea, oasele sunt pneumatice
- respiraţia se face prin plămâni şi saci
aerieni
- înmulţirea prin ouă pe care le clocesc; îşi
îngrijesc puii (nu toate)
- sunt adaptate la diferite medii de viaţă f. mamiferele:
- sunt homeoterme (+37°C) f.1. monotreme: ornitorincul, echidna
- corpul este acoperit cu păr f.2. marsupiale: cangurul, lupul
- au 4 membre marsupial, ursuleţul Koala
- dinţii sunt adaptaţi modului de hrănire f.3. placentare:
- respiraţia se face prin plămâni cu alveole - insectivore: cârtiţa, ariciul, chiţcanul
pulmonare - chiroptere: liliecii
- majoritatea sunt vivipare - edentate: leneşul, furnicarul
- embrionul de dezvoltă în uter - rozătoare: hârciog, castor, veveriţa,
- nasc pui pe care îi hrănesc cu laptele produs iepurele
de glandele mamare - carnivore: pisica, ursul, râsul
- pinipede: foca, morsa
- cetacee: balena, delfinul, caşalotul
- proboscidieni: elefanţii
- paricopitate: porcul şi mistreţul,
cerbul, capra, cămila, girafa
- imparicopitate: calul, zebra, rinocerul
- primate: gorila, cimpanzeul,
urangutanul.