LICEUL TEORETIC NICOLAE TITULESCU SLATINA

REFERAT LA BIOLOGIE

CELULA LA EUCARIOTE

CLASA a- IX- a F2

ELEV PROFESOR

Dumitrescu Alexandra Maria Pitu Iuliana

1
 CUPRINS

1.COMPONENTE PROTOPLASMATICE

Membrana celulară……………………………………pag.4

Citoplasma…………………………………………….pag.4

Nucleul…………………………………………………pag.5

Reticulul endoplasmatic……………………………...pag.6

Ribozomii……………………………………………..pag.7

Dictiozomii……………………………………………pag.7

Mitocondriile…………………………………………pag.8

Plastidele………………………………………………pag.9

Cilii si Flagelii ……………………………………,,,,,,pag.11

2.COMPONENTE NEPROTOPLASMATICE

Peretele celular……………………………………….pag.12

Vacuomul……………………………………………. pag.13

Incluziunile ergastice…………………………………pag.14

Bibliografie……………………………………………pag.15

2
 CELULA EUCARIOTA

Plantele, animalele, ciupercile, mucegaiurile, protozoarele și algele sunt toate

eucariote. Aceste celule sunt de aproximativ 15 ori mai mari decât o procariotă
tipică și pot avea volumul de 1000 de ori mai mare. Diferența majoră dintre
procariote și eucariote este că celulele eucariote conțin compartimente legate de
membrană în care pot avea loc activități specifice metabolice. Cea mai importantă
dintre acestea este nucleul celular, un compartiment delimitat de membrană, care
adăpostește ADN-ul celulelor eucariote.

COMPONENTE PROTOPLASMATICE

Membrana celulară, citoplasma, nucleul, reticulul endoplasmatic, ribozomii,

dictiozomii, mitocondriile, plastidele, centrul celular, cilii, flagelii, corpusculii
Nissl, neurofibrile, miofibrile.

3
Membrana celulară

Plasmalema (membrana celulară) delimitează citoplasma fiecărei celule şi este

alcătuită dintr-un strat dublu fosfolipidic, de care se leagă o paletă de proteine
globulare, care reprezintă componenta funcţională, esenţială a oricărei membrane.

Citoplasma

Citoplasma reprezintă o masă fundamentală, translucidă, hialină, mai mult sau

mai puţin granulară, în care se află în suspensie componentele vii sau nevii ale
celulei. Citoplasma (numită și citozol) reprezintă mediul intracelular, situat
între membrana celulară și nucleul unei celule, constituind masa fundamentală a
acesteia. În citoplasmă se află organite comune,
precum ribozomii, mitocondriile, aparatul Golgi (format din
dictiozomi), vacuolele, lizozomi, reticulul endoplasmatic, peroxizomi, glioxizomi,
precum și organite specifice, așa cum sunt
plastidele, cloroplastul, neurofibrilele, miofibrilele, centrozomul (centrul celular),
cili, flageli, incluziuni ergastice (citoplasmatice) și corpul Nissl (corpuscul Nissl,

4
corpi tigroizi), aflate în citosol, fluidul vâscos în care se petrec toate reacțiile
intracelulare

Nucleul

Nucleul este cel mai important constituent celular, prezent în toate celulele
eucariote, cu excepţia hematiilor adulte ale mamiferelor şi vaselor conducătoare
liberiene mature de la plante.În interiorul nucleului se află nucleoplasma în care
sunt dispuşi unul sau mai mulţi nucleoli. Nucleolii sunt componente subnucleare
ale celulelor; au o formă sferică. Au o structură amembranară și sunt situați în
interiorul nucleului. Numărul nucleolilor în nucleu poate varia în funcție de
poliploidia celulară și activitatea funcțională a celulei: de obicei o garnitură
diploidă (2n) conține un nucleol. Nucleolul este rezultatul activității genelor
localizate în regiunea cromozomului satelit - organizator
celular.Nucleoplasma este formată din cariolimfă (partea lichidă)
şi cromatină (partea solidă, dispersată în cariolimfă).Cromatina este alcătuită
din ADN (acizi dezoxiribonucleici), ARN (acizi ribonucleici) şi proteine.

5
Reticulul endoplasmatic

Reticulul endoplasmatic este structurat ca un sistem tridimensional

de canalicule, vezicule și cisterne ramificate și anastomozate. El face legătura
între membrana plasmatică și membrana nucleară. RE are aspect neted (reticul
endoplasmatic neted - REN.) sau rugos (granular) când se asociază cu ribozomii
(reticul endoplasmatic granular - REG.). REG lipsește în hematiile mature. RE este
locul traducerii informației genetice, și mijlocul de transport al proteinelor ce
urmează să devină parte din membrana celulară (de exemplu receptori
transmembranari) sau care urmează să fie secretate prin exocitoză (de
exemplu neurotransmițători, enzime digestive, etc.).RE este format dintr-o rețea de
tuburi și cisterne. RE este acoperit în parte de ribozomi (care produc proteine
din aminoacizi, bazat pe codul genetic). Deoarece aceste locuri par a fi "rugoase"
văzute sub microscopul electronic, această parte a fost numită reticul
endoplasmatic rugos. Părțile fără ribozomi se numesc reticul endoplasmatic
neted.Reticul endoplasmatic rugos.
REG produce și transportă proteinele. Acesta este acoperit de ribozomi care îl fac
să arate "rugos".În plus, RE rugos este și un producător de membrane, deoarece
înglobează proteinele membranare în structura sa, iar când este nevoie de ele în
alte locuri le transfera. Acest organit modifică proteinele și le modifică calitatea.

6
Ribozomii

Ribozomii sau Corpusculii lui Palade generați de nucleoli sunt constituiți

din ARN. Ei se găsesc liberi în citoplasma celulară sau atașați reticulului
endoplasmatic, formând cu acesta reticulul endoplasmatic rugos. Ribozomii sunt
sediul biosintezei proteinelor specifice. . Nu prezinta membrana la periferie și sunt
alcătuiți din 2 subunități (una mică si una mare). În timpul procesului de sinteză,
ribozomii acționează ca punct de legatură între toate moleculele implicate, precis
poziționate unele față de celelalte. Diametrul ribozomilor este de aproximativ
20 nm.Ribozomii au dimensiuni de aproximativ 20 nm în diametru și sunt compuși
în 65% din ARN ribozomal și 35% din proteine ribozomale (cunoscute și sub
numele de ribonucleoproteine). Rolul lor este de a decoda ARN mesager pentru
construcția lanțurilor polipeptidice din aminoacizi aduși de ARN de transport.
Ribozomii construiesc proteinele necesare pentru informația genetică conținută în
ARN-ul de transport. Ribozomii liberi se găsesc suspendați în citosol (partea semi-
fluidă a citoplasmei), pe când ceilalți ribozomi sunt legați de reticulul
endoplasmatic rugos, dându-i acestuia aspectul caracteristic. Catalizarea legăturilor
peptidice implică C2 hidroxilaza de la nivelul situsului P al ARN-ului, implicând
un mecanism de transport proteic. Intreaga funcție a ribozomului se bazează pe
schimbările pe care le face la nivelul conformației proteinelor. Ribozomii sunt
considerați de multe ori organite, însă acest termen se referă la componentele sub-
celulare, subcomponenete ce se găsesc în relație cu membrana fosfo-lipidică,
subcomponenete din care ei nu fac parte sau nu sunt atașați. De aceea de multe ori
se face referire la ribozomi ca fiind componente „non-membranare”
7
Dictiozomii

Aparatul Golgi (sau dictiozom) este un organit celular găsit la

majoritatea eucariotelor, situat în apropierea centrului celulei, lângă reticulul
endoplasmatic.Este delimitat de endomembrane, structurat sub forma unei stive de
cisterne recurbate prezentând polaritate morfologică și biochimică. Funcția
principală a aparatului Golgi este procesarea și împachetarea macromoleculelor
precum proteinele și lipidele care sunt sintetizate de celulă. Functional Aparatul
Golgi este format din trei regiuni distincte: -compartimentul cis (în care proteinele
nou sintetizate sunt transferate din reticulul endoplasmatic în Aparatul Golgi) -
compartimentul median (în care se face glicozilarea proteinelor și lipidelor) -
compartimentul trans ( în care se îndepărtează galactoza, se adaugă acid sialic,
acest compartiment exportă produsele procesate și sortate, destinate fucțiilor bine
determinate în interiorul sau exteriorul celulei)

Mitocondriile

Mitocondriile sunt organite celulare întâlnite în toate tipurile de celule eucariote

(organite comune). Ele mai sunt denumite și „uzinele energetice ale celulei”,
deoarece conțin enzime oxido-reducătoare necesare respirației. Respirația produce
energia necesară organismelor, iar această energie este înmagazinată în moleculele
de ATP.

8
Mitocondriile au material genetic propriu - ADN-ul mitocondrial - care conține
informația genetică necesară pentru sinteza enzimelor respiratorii. Mitocondriile au
forma unor vezicule alungite, sunt organite sferice, ovale sau sub formă de
bastonașe.
Mitocondriile sunt formate din:

 membrană dublă: membrană internă cu pliuri - tubului sau creste; membrană

externă netedă;
 un sistem de criste mitocondriale (pliurile membranei interne pe care se află
enzime oxido-reducătoare);
 substanță fundamentală (matrix = matrice ce conține ribozomi, ADN, ARN,
enzime oxido-reducătoare).

Plastidele

Plastidele sunt organite caracteristice celulelor vegetale care se găsesc în

citoplasmă. Acestea pot avea formă ovală, cilindrică sau lenticulară. Sunt auto-
divizibile.Totalitatea plastidelor dintr-o celulă formează plastidomul celular.
Cloroplastele au un plan unitar de organite. Ele au trei componente structurale-
funcționale:
Învelișul

9
Este format din două membrane lipido-proteice. Membrana internă prezintă pliuri,
iar cea externă este netedă.
Stroma
Este sediul reacțiilor ce au loc în timpul fazei de întuneric. Cuprinde un întreg
aparat genetic, constituit din molecule de ADN, ARN, ribozomi,enzime și alți
factori implicați în replicarea, transcrierea și traducerea informației genetice.
Aparatul genetic plastidial este de tip bacterian.
Sistemul tilacoidal
Este cea mai importantă componentă a cloroplastului constituit din vezicule
aplatizate numite tilacoide. Tilacoidele sunt asociate și ordonate unul peste altul
sub forma unor fisuri cilindrice numite grane. Granele sunt interconectate printr-un
sistem de tuburi numite tilacoide stomatice care formează zonele intergranale.
Cromoplaste
Cromoplastele conțin pigmenți carotenoizi. Ele au un rol ecologic.
Leucoplaste
Au rol în depozitarea unor substanțe de rezervă. Ele pot fi:

1.amiloplaste (depozitează amidon);

2.proteoplaste (depozitează proteine);

-oleoplaste (depozitează uleiuri-exemplu: uleiurile volatile);

-lipidoplaste (depozitează lipide).

10
Cilii

Cilii sunt formaţiuni citoplasmatice mobile care ies în afara corpului celular.

Ei sunt prezenţi la bacteriile mobile (bacili, vibrioni, spirili).

Flagelii

Flagelii sunt mai lungi, în număr mai mic (1-4 flageli).

Ei sunt prezenţi la alge, ciuperci, muşchi, ferigi, gimnosperme, mai ales la celulele
reproducătoare asexuate (zoospori) şi sexuate (gameţi).

11
Componentele neprotoplasmatice

Componentele neprotoplasmatice sunt formaţiuni celulare nevii, caracteristice,

mai ales, celulelor vegetale: peretele celular, vacuomul celular şi incluziunile
ergastice.

Peretele celular

Peretele celular este un înveliş rigid care mărgineşte spre exterior celula vegetală
asigurându-i integritatea, invidualitatea şi forma caracteristică.

Este prezent la protistele asemănătoare cu plantele, protistele asemănătoare cu

fungii, fungi și plante. Are compoziție chimică variată la protiste.

 Conține chitină la fungi.

La plante, prezintă:

 Un citoschelet format din celuloză; celuloza se dispune sub formă de

microfibrile;
 Substanță fundamentală formată din pectină și hemiceluloză;
 Încrustații formate din cutină, lignină, suberină sau dioxid de siliciu.

12
La plante, peretele celular poate fi de trei tipuri:

 Lamela mijlocie: se formează prima; leagă celulele între ele, ajutând la

formarea țesuturilor.
 Peretele primar: se formează între lamela mijlocie și membrana celulară
(plasmalema); este prezent la toate plantele.
 Peretele secundar: se formează între peretele primar și membrana celulară; este
prezent la plantele care cresc secundar în grosime (plante cu îngroșare anuală:
arbori, arbuști, etc.).
Pereții celulelor vegetale sunt străbătuți de punctuațiuni și plasmodesme.
Punctuațiunile sunt spații în peretele celular, iar plasmodesmele sunt punți
citoplasmatice care străbat punctuațiunile. Plasmodesmele fac legătura între
citoplasmele a două celule vecine, iar la nivelul lor se continuă reticulul
endoplasmatic

Vacuomul celular

Vacuomul celular reprezintă totalitatea vacuolelor dintr-o celulă vegetală

matură.

13
Incluziunile ergastice

Incluziunile ergastice sunt produse anorganice sau organice, rezultate în urma

procesului de metabolism.Incluziunile citoplasmatice, numite și incluziuni
ergastice, sunt organite celulare specifice. Acestea se formează în urma
metabolismului celular, fiind produse organice sau anorganice. Incluziunile se
găsesc atât la procariote cât și la eucariote, prezentând sau nu membrană.Uneori, la
eucariote pot fi delimitate de o membrană continuă (pigmenți).Incluziunile
ergastice sunt depozitate in vacuole, citoplasma si perete celular (si nu numai), dar
pot fi: anorganice și organice.

Incluziunile ergastice anorganice

Sunt reprezentate de cristale de oxalat de calciu, carbonat de calciu, sulfat de calciu

și dioxid de siliciu.
În unele celule vegetale, acizii organici toxici se combină cu cationii
de calciu sau mangan și precipită sub formă de cristale insolibile care nu mai sunt
toxice (de exemplu, acidul oxalic sau acidul pectic se combină cu ionii de calciu
formând oxalat de calciu sau pectat de calciu care se dispun în citoplasmă ca
incluziuni).

Incluziunile ergastice organice

Exemple: amidonul (in celulele unor seminte), inulina, gutaperca, rășinile,
grăsimile (ex. acid poli-beta-hidroxibutiric), taninuri, mucilagii, glicogen (in
celulele hepatice), melanina (in celulele dermice) etc

14
 BIBLIOGRAFIE

1.Anghel, I., 1979, Citologie vegetală, Ed. Didactică şi Pedagocică, Bucureşti.

2.htpps. ro Wikipedia.org.

3.bioge.ubbcluj.ro

15