NUTRITIA HETEROTROFA

Manea Erik
Manescu Larisa
Petrescu Eugen
 INTRODUCERE

Organismele heterotrofe se
diferentieaza in categorii care se
deosebesc intre ele prin sursa de
substante organice si de modul de
folosire a hranei.
 NUTRITIA ORGANISMELOR
SAPROFITE
Din categoria organismelor saprofite fac parte
unele bacterii Ciuperci. Ele absorb diferite
substanțe organice dizolvate în Substanțele cu
moleculă mare, insolubile, sunt descompuse în
vederea absorbției în substanțe mai simple;
acestea sunt solubile şi pot fi absorbite. De
exemplu, proteinele sunt descompuse în
aminoacizi iar polizaharidele (celuloza,
amidonul) sunt descompuse în glucide simple.
Unele saprofite se pot hrăni cu substanțe
organice dintre cele mai variate, provenite din
resturi vegetale sau mucegaiului alb. Altele pot
folosi numai o anumită substanță. Acționând
împreună, diferitele saprofite descompun până la
urmă în întregime resturile organice,
mineralizându-le.
 NUTRITIA ORGANISMELOR
SAPROFITE
Ele asigură în acest fel hrana minerală necesară
plantelor verzi. De asemenea, ele îndeplinesc o
acțiune igienică însemnatăr Saprofite
specializate și eventual transformate genetic pot
fi folosite pentru distrugerea unor poluanți.
Saprofitele concurează între ele pentru hrană.
Are loc un adevărat război chimic: unele specii
își înlătură concurenții secretând substanțele
numite antibiotice. Omul profită din plin
cultivând acele microorganisme în instalații
industriale si obtinând de la ele medicamente ca
penicilina.
 NUTRITIA ORGANISMELOR
PARAZITE
Parazitii dauneaza gazdele prin extragerea
substantelor nutritive, prin eliminarea de
substante toxice pentru gazda si prin
lezarea unor structuri ale gazdei. Bacterile
produc boli, numite bacterioze, plantelor,
animalelor si omului. Bolile produse de
ciuperci se numesc micoze. Exista chiar si
plante parazite care si-au pierdut clorofila
si extrag substante organice din alte
plante.
 NUTRITIA ORGANISMELOR
PARAZITE
Unele dintre aceste plante parazite
sunt: cuscuta, lupoaia si muma padurii.
Unele specii paraziteaza o singura
specie de gazda c ciuperca Laboulbenia
bayeri paraziteaza numai musca de
casa. Sunt si unele specii parazite care
trec de la animale la om, bolile produse
de ele se numesc zoonoze. Unele dintre
acestea sunt: antraxul, leptospiroza,
salmolenoza, tuberculoza si tricofitia.
 NUTRITIA MIXOTROFA LA PLANTE
Plantele mixotrofe sunt verzi, ele sunt defapt
autotrofe dar se hranesc folosindu-se de alte
specii.
Exista 2 tipuri de plante mixotrofe:
1. Plante semiparazite- extrag apa si sarurile
minerale din alte plante cu ajutorul unor
haustori (ex. vascul).
2. Plante carnivore- traiesc in medii sarace in
saruri minerale, acestea procurandu-si
sarurile minerale capturand si digerand
animale mici. (ex. peri lipiciosi, urne).
 NUTRIȚIA SIMBIOTĂ
Simbioza este o relație reciproc avantajoasă între două specii, Există și simbioze care au ca
obiect apărarea sau răspândirea, dar cele mai multe sunt trofice (bazate pe hrănire).
Cazul celebru al lichenilor: organisme rezultate din simbioza dintre o algă unicelulară verde
sau o cianobacterie și o ciupercă. Ciuperca furnizează algei apa și sărurile minerale (poate
absorbi apa și din umiditatea atmosferică). Alga furnizează ciupercii substanțe organice
produse prin fotosinteză. Interesant este că acești doi parteneri depind atât de mult unul de
altul încât formează un organism de sinteză - lichenul care nu seamănă nici cu o algă nici cu o
ciupercă.
Micoriza este simbioza dintre rădăcinile unor plante și unele ciuperci. Ciuperca ajută planta în
absorbția apei și sărurilor minerale primind în schimb substanțe organice. Multe specii de
arbori prezintă micorize: pin, larice, brad, stejar, mesteacăn etc.
 NUTRIȚIA SIMBIOTĂ
Familii întregi de plante se caracterizează prin micorize (de exemplu orhideele). Simbioza
dintre plantele superioare și bacteriile fixatoare de azot se întâlneșste la nivelul rădăcinilor.
Aici se află nodozităti, un fel de mici tumori. In celulele lor trăiesc bacteriile care se hrănesc
cu substanțe organice produse de plantă. In schimb, bacteriile transformă azotul molecular,
inutilizabil, în combinații ale azotului pe eare le poate utiliza și planta gazdă. Datorită
nodozităților plantele leguminoase au un conținut bogat în proteine - substanțe organice cu
azot- și de aceea au o mare valoare nutritivă. După moartea plantelor, resturile acestora
îmbogățesc solul în azot.
NUTRIȚIA SIMBIOTĂ