TIPURI DE NUTRIȚIE

ÎN LUMEA VIE

Elevi: CĂPRARU ȘTEFAN ALEXANDRU

clasa a VI-a A
Școala Gimnazială MIHAI EMINESCU,
VASLUI
Nutriția este o funcție de bază a tuturor organismelor vii, prin care acestea își
asigură substanțele necesare dezvoltării, oxigenul și elimină substanțele
nefolositoare. Distingem două mari tipuri de nutriție:

NUTRIȚIE AUTOTROFĂ, specifică NUTRIȚIE HETEROTROFĂ, este

organismelor care -și produc substanțele
organice necesare dezvoltării din substanțe
anorganice , utilizând diferite surse de
energie. Este întâlnită la majoritatea
plantelor, alge și bacterii.
caracteristică organismelor care-și
procură substanțele hrănitoare
(hrana ) din mediul înconjurător.
Este specifică animalelor, ciupercilor
și unor plante.
 A. NUTRIȚIA AUTOTROFĂ
FOTOSINTEZA întâlnită la plante, alge și unele bacterii, este procedeul prin care acestea își
sintetizează substanțele organice din substanțe anorganice în prezența luminii. Fotosinteza are loc
în organite specializate numite cloroplaste , care se găsesc în frunze. Radiațiile luminoase sunt
absorbite de clorofilă , pigmentul verde, specific plantelor și algelor verzi. Mai există și alți
pigmenți fotosintetizanți proprii algelor roșii , brune și albastre.

Alge roșii și verzi

 CHEMOSINTEZA presupune obținerea substanţelor organice prin reacţii de
oxido-reducere ale unor substanţe anorganice. Este specifică unor bacterii şi
ciuperci microscopice etc. Bacteriile sulfuroase, care trăiesc în mâlurile apelor
stătătoare sulfuroase transformă hidrogenul sulfurat în sulf, acid sulfuros şi acid
sulfuric. Bacteriile nitrificatoare trăiesc în apele bogate în amoniac şi îl oxidează în
acid azotic şi acid azotos . Bacteriile metanogene produc metanul, iar
hidrogenobacteriile oxidează hidrogenul. Bacteriile feruginoase oxidează fierul.
Aceste bacterii au un rol important, deoarece redau circuitului substanţe din natură şi
reduc toxicitatea unor substanţe.

Bacterii feruginoase Bacterii sulfuroase (Rio Tinto, Spania)

 B. NUTRIȚIA HETEROTROFĂ
este caracteristica organismelor care îți procură substanțele organice (hrana)
din mediul înconjurător. Din această categorie fac parte animalele, care au
organe specializate prntru preluarea, descompunerea și ingerarea hranei,
unele plante, bacterii și fungi.

a. NUTRIȚIA SAPROFITĂ,
este întâlnită la numerose bacterii și fungi, care se hrănesc cu substanțele organice rezultate
din descompunerea resturilor vegetale și animale, asigurând circuitul elementelor în natură.
Au o deosebită importanță în mediul înconjurător sau în viața omului fiind folositoare în
diferite procese tehnologice din industria alimentară( drojdia de bere, mucegaiurile, bacteriile
fermentative).

Bacteriile de putrefacție descompun Drojdia de bere folosită fabricarea

resturile vegetale și animale. produselor de panificație)
Bacteriile de fermentație utile la fabricarea
produselor lactate și a conservelor . Mucegaiurile

Mucegaiul verde albăstrui ( fabricarea

antibioticelor și a brânzeturilor fine)

Mucegaiul alb produce alterarea alimentelor.

 Ciupercile cu palărie, o parte din ele Unii viermi , precum râma care se hrănește
sunt folosite în alimentația omului , fiind cu humus format din resturi vegetale.
comestibile, alte nu pentru că sunt
otrăvitoare

Ciuperci comestibile
Acarienii trăiesc în așternuturi ,
hrănindu – se cu piele moartă.

Ciuperca otrăvitoare
b.NUTRIȚIA PARAZITĂ
este specifică organismelor care își procură substanțele nutritive din corpul organismelor vii, pe care
le parazitează și uneori le îmbolnăvesc prin producerea de toxine și prin secatuirea de substanțele
nutritive necesare dezvoltării.
Aceste organisme parazitare prezintă modificări adaptative la viața parazitară precum :
- alungirea corpului
- prezența organelor de fixare( clești, cârlige, ventuze, etc.)
- reducerea unor sisteme folosite mai puțin( digestiv, respirator, circulator, locomotor) și dezvoltarea
aparatului reproducător pentru un ritm de inmulțire accelerat.
După dimensiunea lor se împart în:
PARAZIȚI MICROSCOPICI, care nu pot fi văzuți cu ochiul liber, sunt bacterii, viruși,
ciuperci unicelulare, protozoare,etc., care produc diferite boli infecto-contagioase, atât
la plante cât și la animale , inclusiv la om. Atunci când sunt preluate de la animale
bolile sunt denumite zoonoze.

Bacilul Koch dă TUBERCULOZA Ciuperci unicelulare – MICOZE

 Alte boli parazitare la om

Plasmodium malariae (protozoar)

produce o boala numită malarie,
intâlnită în țările tropicale care este
Gripa este o boala molipsitoare produsă transmisă prin pișcătura tânțarului
de viruși. Anofel.
 Boli parazitare la plante

Mana viței de vie (micoză) Tăciunele porumbului (micoză)

PARAZIȚI MACROSCOPICI

1.Viermi paraziți
 2.Insecte care se hrănesc cu sânge.

Tânțarul
Puricele

Păduchii

Ploșnița de pat
 3. A r a h n i d e

Căpușele pot transmite boala LYME Acarienii determină alergii .

Sarcoptul râiei produce boala de piele

numită scabie (râie).
 4. Vertebrate hematofage

Chișcarul

Liliacul vampir
 5.Plante lipsite de clorofilă

Cuscuta (torțelul) Rafflessia sp. – cea mai mare floare din lume.
C. NUTRIȚIA MIXOTROFĂ
este specifică organismelor care se hrănesc atât autotrof (prin fotosinteză ) cât
și heterotrof (asimilează diferite substanțe organice și anorganice de la alte
organisme). Din această categorie fac parte:
* plantele semiparazite.
* plantele carnivore
* simbionții

Plantele semiparazite au frunze verzi , deci posedă clorofilă necesară in procesul de

fotosinteză, dar in același timp prezintă și haustori, niăte prelungiri pe care le introduc
în vasele lemnoase ale plantelor gazdă, pentru a se asimila apă și săruri minerale.

Vâscul parazitează pe ramurile de măr, plop, stejar, Clocotici se găseste pe pășunile

molid, unde este adus de păsări. din zona de deal și munte.
 Plantele carnivore
Sunt plante cu frunze verzi care îndeplinesc funcția de fotosinteză,dar datorită
faptului că solul în care trăiesc este sărac în substanțe minerale, acestea au
dezvoltat modificări adaptative pentru capturarea insectelor și a animalelor
mici pentru a suplini necesarul de nutrienți. Prezintă glande care secretă
substanțe dulci, lipicioase și enzime care pot descompune,,prada”.
Alte plante carnivore
 Simbionta
constă în asocierea permanentă o două organisme, numite
simbionți, pentru un avantaj reciproc.

Lichenii reprezintă o relație permanentă Relația dintre bacteriile fixatoare de

între o algă sau o bacterie și o ciupercă azot atmosferic și rădăcinile plantelor
unicelulară leguminoase