PROIECT DE LECŢIE

I. PARTEA INTRODUCTIVĂ

1. Profesor: Zeldea Andreea-Alexandra

2. Şcoala: Şcoala Gimnazială “Elina Basarab”

3. Data: 16.12.2022

4. Clasa: a VI-a; Nr. de ore pe săptămână: 2 ore

5. Disciplina: Biologie

6. Unitatea de învăţare: Funcţii de nutriţie - HRĂNIREA

7. Subiectul lecţiei (tema): Alte tipuri de hrănire în lumea vie

8. Durata de desfăşurare a lecţiei: 50 min

9. Scopul lecţiei: Cunoașterea tipurilor de hrănire la plante și animale.

10. Competenţe GENERALE:

● Explorarea sistemelor biologice, a proceselor și a fenomenelor, cu instrumente și

metode științifice;

● Comunicarea adecvată în diferite contexte științifice și sociale.

11. Competenţe SPECIFICE:

●Realizarea independentă a unor activități de investigare pe baza unor fișe de lucru

date (1.2);

●Organizarea informațiilor științifice după un plan propriu(2.1);

● Aplicarea unor algoritmi selectați adecvat în investigarea lumii vii (3.2).

12. Competenţe DERIVATE:

Pe parcursul acestei lecţii, elevii vor:

● identifica tipurile de nutriție la plante și animale

●exemplifica specii de plante/ animale pentru fiecare tip de nutriție
●preciza caracteristicile generale ale fiecărui tip de hrănire

13. Tipul şi varianta de lecţie: Lecţie de însuşire de noi cunoştinţe.

14. Strategia didactică:

 Resurse procedurale (metode de învăţământ): Conversaţia euristică,

observaţia, explicaţia;
 Resurse materiale (mijloace de învăţământ): Laptop, videoproiector,
prezentare Power Point, tablă, manual, fişe de lucru (Anexa nr. 2), fişe de
evaluare (Anexa nr. 4);
 Forme de organizare a activităţii: Activitate frontală combinată cu
activitatea individuală;
 Locul de desfăşurare: Sala de clasă;
 Forme de evaluare - formativă prin: proba orală, observaţia directă la clasă,
evaluarea.
15. Bibliografia:
 Manual a VI-a – E. Crocnan, Editura Didactică și Pedagogică 2018 (Ord.
3393/28.02.2017)
 Manual clasa a VI-a –S. Olteanu, I. Tanur, F. Miricel, Ș. Giersch, C. Manea, E.C.
Afrim , Editura Didactică și Pedagogică 2018 (Ord. 3393/28.02.2017)
 Iordache Ion, Ulpia Maria Leu- Metodica predării- învățării biologiei, ed. Solaris,
Iași 2003
 Internet
 II.Desfăşurarea lecţiei:
Etapele lecţiei
1.Momentul organizatoric
2min
2.Captarea interesului şi
motivarea pentru activitate
4min
3. Anunţarea subiectului
lecţiei şi comunicarea
obiectivelor.
3min
4. Dirijarea învăţării:
25min
Activitatea profesorului Activitatea elevilor
Profesorul verifică dacă
sunt condiţii optime
pentru desfăşurarea orei; Pregătesc cărţile şi
caietele.
Profesorul notează elevii
absenţi şi solicită elevilor
să-şi pregătească cele
necesare desfăşurării
lecţiei.
Profesorul adresează
unele întrebări referitoare
la lecţiile predate anterior: Răspund la întrebările
profesorului.
- Ce reprezintă Hrănirea?
-De cate tipuri poate fi?
Urmaresc filmuletul.
Profesorul le pune un
filmulet din manualul
digital legat de plantele
carnivore.
Profesorul anunţă şi scrie
pe tablă tema lecţiei;
Profesorul prezintă Notează în caiete titlul
competenţele pe care lecţiei.
elevii trebuie să le
cunoască la terminarea
lecţiei.
Profesorul conduce
observarea dirijată a
modelelor prezentate in Observă modelele
Power Point pentru ca ei prezentate.
să-şi însuşească cât mai
uşor noţiunile noi, apoi
face schita tablei;
Profesorul clasifică
organismele care nu isi Oferă exemple.
procura hrana prin
fotosinteza sau ingestie in
organisme saprofite si
organisme parazite, avand
hranire heterotrofa. Roaga
Ascultă explicaţiile
elevii sa ofere exemple.
profesorului.
Profesorul explică elevilor
Noteaza in caiete.
utilizând imaginile ca
organismele saprofite se
hrănesc cu substanțe
organice provenite din
descompunerea resturilor
vegetale sau animale
oferind si exemple, in ce
domenii sunt intalnite,
daca sunt comestibile sau
otravitoare. Ascultă explicaţiile
profesorului.
Profesorul explica elevilor Noteaza in caiete.
utilizand prezentarea ca
organismele parazite se
hrănesc cu substanțe
nutritive din corpul altor
viețuitoare pe care le
parazitează și le
îmbolnăvesc.
Notează în caiete
Profesorul solicita elevilor caracteristicile cerute.
sa dea exemple de boli
produse de paraziti, Observa si noteaza in
folosindu-se de prezentare caiete.
si manual.

Profesorul conduce
observarea dirijata a
plantelor si animalelor Răspund profesorului şi

5. Fixarea noilor cunoştinţe
7min
6. Evaluarea (feed-back)
parazite, oferind exemple notează în caiete
si adaptari la viata exemplele oferite.
parazitara.
Profesorul le explica
elevilor ca exista si
nutritie mixotrofa intalnita
la plantele carnivore care
se pot hrăni:
autotrof: având clorofilă
pot produce substanțe
hrănitoare prin fotosinteză
sau heterotrof: cu
substanțe din corpul
insectelor pe
care le prind în capcane.
Ofera exemple.
Profesorul noteaza
simultan si schita tablei.
Profesorul împarte
elevilor fişele de lucru
(Anexa nr. 2) şi solicită Rezolvă fişele de lucru.
rezolvarea acestora de
către elevi.
Profesorul împarte Rezolvă fişele de
elevilor fişele de evaluare evaluare.
(Anexa nr. 4) şi solicită
rezolvarea acestora de
către elevi.
ANEXA 1
SCHITA TABLEI
 ALTE TIPURI DE HRANIRE IN LUMEA VIE

Organismele care nu-și prepară hrana (prin fotosinteză) sau ingestie(au organe digestive) o pot procura: -din mediul
în care trăiesc (organismele saprofite);

-din corpul altor viețuitoare (organismele parazite).

Acest mod de procurare a hranei se numește hrănire heterotrofă.

Nutritia heterotrofa saprofita: Organismele saprofite se hrănesc cu substanțe organice provenite din descompunerea
resturilor vegetale sau animale. Exemplu: râmele, bacteriile de putrefacție, fungii.

Fungii(ciupercile) pot fi:

- microscopice: drojdia de bere (folosită în panificație), mucegaiul alb (alterează alimentele), mucegaiul
verde - albăstrui ( din el se obține penicilina), mucegaiul albastru (folosit la brânzeturi)
- macroscopice : comestibile: mânătarca, ciuperca albă de camp; otrăvitoare: pălăria șarpelui

Nutritia heterotrofa parazita: Organismele parazite se hrănesc cu substanțe nutritive din corpul altor viețuitoare
pe care le parazitează și le îmbolnăvesc.

Bolile produse de organismele parazite se numesc: Bacterioze: când sunt produse de bacterii (tuberculoza);
Micoze: când sunt produse de ciuperci parazite (mana viței de vie); Zoonoze: când se transmit de la animale la
om (zoon= animal, nosos= boală). Salmoneloza, trichineloza, bruceloza (o bacterie, Brucella, pe care omul o
poate lua prin lapte de la animale bolnave).

Plantele parazite nu conțin clorofilă, deci nu fac fotosinteză; Se hrănesc cu substanțe din corpul altor plante:
cuscuta, lupoaia, Rafflesia (planta cu cea mai mare floare din lume)

Animalele parazite: Paraziții pot fi: interni: limbricul, tenia, trichina;

externi: căpușe, purici, țânțari, lipitori.

Paraziții prezintă anumite adaptări la viața parazitară: prezintă organe de fixare: cârlige, ventuze; sisteme de
organe (digestiv, respirator) reduse sau lipsesc; depun un număr mare de ouă; corp alungit.

Nutritia mixotrofa – Plantele carnivore

Plantele carnivore se pot hrăni: autotrof: având clorofilă pot produce substanțe hrănitoare prin fotosinteză;

heterotrof: cu substanțe din corpul insectelor pe care le prind în capcane.

În România întâlnim: roua cerului (Drosera), otrățelul de baltă;

În zonele calde întâlnim: Dionaea, Nepenthes etc

ANEXA 2
FIȘĂ DE LUCRU
1. Observați imaginile ce reprezintă alte tipuri de nutriție în lumea vie și grupați-le la locul
potrivit. Scriti rezultatele în spațiile de mai jos.

1 2 3

4 5 6

7 8 9

10 11 12

a) NUTRIȚIE HETEROTROFĂ SAPROFITĂ:

b) NUTRIȚIE HETEROTROFĂ PARAZITĂ:
c) NUTRIȚIE MIXOTROFĂ - PLANTE CARNIVORE:
2. Asociați ideile din coloana din partea stângă cu tipul de nutriție din coloana din partea
dreaptă a paginii, Scrieți rezultatele în tabel:
a) Este caracteristică organismelor care se hrănesc cu
substanțe organice provenite din descompunerea
resturilor vegetale și animale.
b) Organismele se hrănesc cu substanțe nutritive din
organismele pe care le parazitează.
c) Se hrănesc, atât datorită procesului de fotosinteză, cât și
1. NUTRIȚIE HETEROTROFĂ
cu ajutorul altor viețuitoare.
d) Descompun organismele moarte. SAPROFITĂ

e) Produc boli organismelor gazde, boli numite bacterioze, 2. NUTRIȚIE HETEROTROFĂ

micoze, zoonoze. PARAZITĂ
f) Insectele capturate sunt descompuse cu ajutorul unor 3. NUTRIȚIE MIXOTROFĂ -
enzime. PLANTE CARNIVORE
g) Unele organisme saprofite sunt comestibile și utilizate în
panificație- drojdia de bere.
h) Captureză insecte cu ajutorul unor „capcane” formate
din frunze modificate.

i) Organismele se hrănesc cu substanțe nutritive din

1. 2. 3.

ANEXA 3

Fisa de lucru – Rezolvare

Exercitiul 1:

a)Nutritie heterotrofa saprofita: Imaginile 1, 2, 6, 7, 12

b)Nutritie heterotrofa parazita: Imaginile 5, 8, 10

c)Nutritie mixotrofa – Plante carnivore: Imaginile 3, 4, 9,11

Exercitiul 2:

1.Nutritie heterotrofa saprofita: a, d, g

2.Nutritie heterotrofa parazita: b,e

3.Nutritie mixotrofa-plante carnivore: c, f, h

ANEXA 4

FISA DE EVALUARE
1.Gaseste si coloreaza notiunile notate de la 1-8 (8x0.5p=4p)

2. Grupează noțiunile de mai jos în perechi: (6x0.5p=3p)

Zoonoză, micoză, bacterioză, tăciunele porumbului, pneumonie, salmoneloză.

Se acorda 3p oficiu

ANEXA 5
 Fisa de evaluare – Rezolvare

Exercitiul 2:
Zoonoză - salmoneloză. Micoză - tăciunele porumbului bacterioza -pneumonie