Substantivul la cazul vocativ

Gramatica » Morfologia » Părți de vorbire flexibile » Substantivul » Cazurile și

funcțiile sintactice ale substantivului » Substantivul la cazul vocativ
! Substantivele la cazul vocativ nu au funcție sintactică. Aceste
substantive exprimă o chemare, o strigare, o invocație cu scopul de a
atrage atenția asupra unei comunicări și se separă de restul propoziției
prin virgulă (inclusiv determinantul).
În general, substantivele la cazul vocativ sunt substantive proprii care
denumesc nume de persoane sau animale domestice.
! În a doua propoziție substantivul la vocativ Mihai are un determinant,
dragule. De remarcat că determinantul se separă împreună cu vocativul
de restul propoziției prin virgulă.
‒ Mihai, îmi spui ce citești?
‒  Mihai dragule, îmi spui ce citești?
Atunci când este folosit procedeul personificării și numele de animale,
denumirile de obiecte, elementele naturii pot fi la cazul vocativ.

Codrule, codruțule,
Ce mai faci, drăguțule… (Mihai Eminescu – Revedere)
Substantivul la vocativ poate sta la începutul propoziției, în interior sau la
sfârșitul ei.

‒  Mihai, vino la mine!

‒ Vino,  Mihai, la mine!
‒ Vino la mine,  Mihai!
Caracteristica principală a vocativului este intonația suplimentară
specifică, realizată la singular prin desinențele -e, -ule, la masculin și
neutru și -o, la feminin. La pluralul tuturor genurilor vocativul prezintă
desinența -lor.
‒  Băiatule, de ce nu mă asculți!
‒ Fetițo, de ce nu mănânci?
‒  Dragilor, ce ne facem?
Vocativul se folosește în cazul unor adresări directe, motiv pentru verbele
sunt la persoana a II-a.  Subiectul gramatical este neexprimat, fiind inclus
în forma verbului (sau este eliptic). El este dedus din context și este
întotdeauna la persoana a II-a pronumelui personal.

‒Mircea, vino la masă! (tu)

‒Veniți, copii, la masă! (voi).
! Caracteristica de mai sus poate fi și un mijloc de a verifica dacă un
substantiv este la la nominativ, dativ-genitiv sau la vocativ. Substantivul
la vocativ poate fi înlocuit cu pronumele personal la persoana a II-a (tu,
voi). Substantivele la celelalte cazuri se înlocuiesc cu pronumele la
persoana a II-a (el, ea, ei,ele).
 O listă extinsă de exemple găsiți la  exemple de propoziții cu substantive la
cazul vocativ.
Întrebuințările stilistice ale vocativului
Cu ajutorul vocativului pot fi exprimate o serie sentimente: de subtilitate,
de vehemență, de duioșie, mânie, revoltă, respect, admirație, revoltă,
respect, admirație, bucurie, durere etc.

În limba vorbit, multe substantive la vocativ pot fi folosite și în sens

peiorativ copilule! sau copiilor! (în loc de copile! sau copii!).