Viața lui Mozart

Wolfgang Amadeus Mozart, născut la 27 ianuarie 1756, la

Salzburg, este fiul lui Leopold Mozart, un talentat violonist în
orchestra de la curtea principelui-arhiepiscop de Salzburg, apreciat și
pentru aptitudinile sale pedagogice.

Încă de mic copil, Mozart dă dovadă de geniul său muzical. La

vârsta de 5 ani, înainte de a ști să scrie, compune câteva piese
pentru pian, transcrise după aceea de tatăl său. În ianuarie 1762,
Leopold Mozart obține de la arhiepiscopul Sigismund von
Schrattenbach un concediu de trei săptămâni, pentru a arăta lumii
darul pe care fiul său îl are. Turneul a durat în realitate 9 ani. Prima
apariție are loc la München, unde Wolfgang cântă la clavecin în fața
prințului elector de Bavaria, după care familia Mozart pleacă
la Viena, tânărul Wolfgang concertând în fața familiei imperiale.
Turneul a durat de fapt 9 ani. Prima apariție are loc la München,
unde Wolfgang cântă la clavecin în fața prințului elector de Bavaria,
după care familia Mozart pleacă la Viena, tânărul Wolfgang
concertând în fața familiei imperiale. Urmează un lung turneu
european: Augsburg, Aachen, Bruxelles, Paris și Versailles. Rămâne
un an la Londra, apoi se întoarce în Austria, trecând
prin Franța, Elveția și Bavaria. Între decembrie 1769 și martie 1771
întreprinde un lung turneu în Italia.

Familia Mozart revine la Salzburg la 15 decembrie 1771. Wolfgang

împlinește 16 ani și pleacă pentru câteva luni la Bologna, unde
studiază cu Giovanni Battista Martini, un renumit pedagog în arta
compoziției. unde studiază cu Giovanni Battista Martini (1706-1784),
un renumit pedagog în arta compoziției.

După o tentativă nereușită la Mannheim, se hotărăște să-și

încerce soarta la Paris unde, în timpul turneului din 1763, avusese
mult succes. Publicul parizian nu-și mai amintea, însă, de copilul
minune de atunci și Mozart se lovește de multe greutăți. La toate
acestea se adaugă moartea mamei, care îl însoțise peste tot. Lipsurile
materiale îl determină ca în 1781 să plece la Viena, capital imperiului.

După câțiva ani, în timp ce Mozart termină compoziția

operei Don Giovanni, tatăl său se îmbolnăvește și moare la 28
mai 1787. Leopold a jucat un rol important în educația muzicală a
fiului său, instruindu-l încă din copilărie și contribuind astfel la
dezvoltarea geniului muzical al lui Mozart.

În martie 1790 a susținut ultimul său concert public,

interpretând concertul pentru pian KV 595. A compus de asemenea
opera Flautul fermecat, cu care a obținut un mare succes. Începând
din luna noiembrie 1791 sănătatea lui Mozart s-a degradat progresiv.
Acesta suferea de o febră reumatismală recurentă, cu insuficiență
renală.

Cauza decesului nu este clară. Diagnosticul medicului

constatator a fost hitziges Frieselfieber („febră cu eczemă”). Alte
cauze asupra cărora s-au speculat au fost febră reumatică, sifilis,
insuficiență cardiacă și venisecție. Medicina modernă tinde spre o
infecție cu streptococi, care nu a fost tratată în mod adecvat, și ca
urmare s-a produs o insuficiență cardiacă și care a antrenat și
afectarea altor organe.