PAJISTI DE CAMPIE SI

PODISURI JOASE

TIPURI DE PAJISTI

ZONA DE STEPA

Zona de stepa cuprinde Baraganul de

est (20-100 m altitudine),centrul
Moldovei si centrul Dobrogei(50-200 m
altitudine);
Temperaturi medii de 10.4-11.5 C;
Precipitatii anuale de 350-500 mm;
Solurile predominante sunt reprezentate
de cernoziomuri,soluri balane si litice.

Pajistile din zona de stepa dau productii mici ,

2-7 t/ha masa verde,neuniform repartizate in
timpul perioada de vegetatie,si de calitate
inferioara.
In acesta zona,suprafata pajistilor permanente
este de 90 000 ha si cuprinde urmatoarele
tipuri de pajisti:
Festuca valesiaca
Botriochloa ischaemum
Festuca valesiaca + Stipa capillata
Poa bulbosa + Artemisia austriaca

ZONA DE SILVOSTEPA

Este raspandita in campiile periferice ale

Carpatilor ;
Altitudinea este de 50-150 m in regiunule
de campie,si de 50-250 m in Podisul
Barladului si Podisul Dobrogei;
Temperaturile medii sunt de 9.0-10.4 C
iar precipitatiile insumeaza 470-550
mm;
Solurile caracteristice sunt cernoziomurile
cambice,cernoziomuri argiloiluviale,litosoluri si rendzine.

Din punct de vedere economic , aceste pajisti se

remarca prin productii foarte mici, 3-5 t/ha masa
verde,neuniform repartizate pe perioda de
vegetatie si de calitate inferioara.
Suprafata ocupata de aceste pajisti este de 250 000
de ha si cuprinde urmatoarele tipuri de pajisti:

Festuca valesiaca
Festuca pseudovina +Festuca rupicola
Chrysopogon gryllus
Botriochloa ischaemum

ZONA NEMORALA(zona
padurilor de campie)

Detine o suprafata de pajisti

permanente de 400 000 ha,raspandite in
2 subzone:

1.

SUBZONA PADURILOR DE STEJARI

MEZOFILI
SUBZONA PADURILOR DE STEJARI
SUBMEZOFILI -TERMOFILI

2.

SUBZONA PADURILOR DE STEJARI

MEZOFILI
Este raspandita in Depresiunea
Transilvaniei(Campia Transilvaniei,Podisul
Tarnavelor),cu altitudini de 250-400 m si
in Nordul Podisului Moldovei(Podisul
Sucevei),cu altitudini de 200-350 m.
Temperaturile medii sunt de 8.5-10.0C
Suma precipitatiilor este de 550-700 mm
Solurile sunt brune argiloiluviale,brune
luvice ,
pseudorendzine,luvisoluri,soluri cenusii.

TIPURI DE PAJISTI REPREZENTATIVE PENTRU

ZONA PADURILOR DE STEJARI MEZOFILI:

Festuca rupicola+Carex humilix

Festuca rupicola+Brachypodium
pinnatum
Festuca rupicola +Agrostis tenuis
Festuca valesiaca +Brachypodium
pinnatum
Bothriochloa ischaemum

SUBZONA PADURILOR DE STEJARI

SUBMEZOFILI-TERMOFILI

Este raspandita in Campia Munteniei si

Olteniei,Piemonturile din Banat si
Crisana,cu altitudini de 100-300m
Temperaturi medii de 9.0-10.5C
Suma precipitatiilor 500-700 mm
Solurile sunt reprezentate de
cernoziomuri argiloiluviale,soluri brune
argiloiluviale,brune roscate,vertisoluri.

TIPURI DE PAJISTI REPREZENTATIVE PENTRU

SUBZONA PADURILOR DE STEJARI SUBMEZOFILITERMOFILI

Poa pratensis spp.

angustifolia+Festuca valensiaca
Festuca valensiaca+Festuca rupicola
Bothriochloa ischaemum
Cynodon dactylon

DESCRIEREA CELOR MAI

REPREZENTATIVE PAJISTI
DIN ZONA DE CAMPIE SI
PODISURI JOASE

Pajistile de Festuca valesiaca

(paius stepic)

Raspandire si ecologie : aceste pajisti

sunt reprezentative pentru zona de stepa
si silvostepa din tara nioastra;
Festuca valesiaca,specie ierboasa
edificatoare,este o specie xerofila ,cu
mare plasticitate ecologica,care se intinde
din zona de stepa pana in zona nemorala;
Cele mai mari suprafete de paius stepic
sunt in Podisul Moldovei,sporadic in
Piemontul Getic si Campia Transilvaniei pe
coaste insorite.

Solurile pe care se extind aceste pajisti

sunt cernoziomurile,regosolurile,
pseudorendzinele;

Vegetatia :are in componenta

numeroase specii ierboase
nevaloroase,daunatoare
(scaieti,pelin, etc.) si toxice
(alior,coroniste) sau vegetatie
lemnoasa daunatoare ca :
porumbar,paducel ,maces etc.
Valoarea pastorala: este
mediocra,cu potential de productie
scazut,de numai
3-5 t/ha MV.

Pajistile de Botriochloa
ischaemum (barboasa)

Raspandire si ecologie: Pajistile de

barboasa sunt cele mai raspandite
tipuri de pajisti derivate din cele de
Festuca valesiaca si Festuca
rupicola,ca efect al pasunatului
abuziv,nerational si al eroziunii
solului.

Botriochloa ischaemum este o

specie oligotrofa,xerofita ,cu larga
amplitidine ecologica,din zona de
stepa pana in zona nemorala.

Solurile dominante sunt

regosolurile,solurile brune
argiloiluviale,brune luvice si
luvisoluri albice.
Vegetatia acestei pajisti derivata
este frecvent invadata de
buruieni,specii daunatoare si
toxice(alior,lumanarica,scaieti,pelin,
etc.)
Valoarea pastorala si
productivitatea: este foarte slaba,cu
productii de 1.5-5 t/ha MV.

Pajisti de Poa pratensis

spp.angustifolia(firuta)

Raspandire si ecologie: se intalnesc

in zona nemorala din sudul tarii,la
altitudini joase,cuprinse intre 100300m,pe terenuri plane sau usor
inclinate;
Poa pratensis este o graminee
mezofita,cu o valoare furajera buna
si grad ridicat de consumabilitate.

Solurile: sunt cernozimuri

argiloiluviale , brune roscate,brune
roscate luvice, si vertisoluri;

Vegetatia: este foarte bine

incheiata ,in care se intalnesc totusi
si specii fara valoare furajera
(obsiga,osul iepurelui) , daunatoare
si toxice(alior,piciorul cocosului)
Valoarea pastorala: este buna,cu
productii de 7.5-12 t/ha MV.

BIBLIOGRAFIE:

Ghid de intocmire a amenajamentelor pastorale,

INSTITUTUL DE CERCETARE - DEZVOLTARE
PENTRU PAJITI, BRAOV, Editura
Capolavoro Braov 2014
CULTURA PAJISTILOR SI A PLANTELOR
FURAJERE,DINCA NICULAE,BUCURESTI,2014