AN

NA

SEWE LL

i\EGR,UT
L
K E,-1

\ U,1

lalt cal al seu era inalt, de culoare neagra, cu oase destul de mari, 9i se numea Cipitanul: acum era biitrin. dar in tinerele trebuie sd fi fost splendid; avea inc6 un fel mindru de a-;i tine capul gi a-gi arcui gitul; de fapt, era un cal bdtrin, de ras6, cu purteri alese in toate privinlele. Mi-a povestit ce in tinerete a fosr la rizboi; fusese calul unui comandant de escadron de cavalerie; mai tirziu vi voi spune mai multe desore asta. A doua zi, dupd ce am fost bine lesilar. Polly 9i cu Dolly au venit sd mi vad6 gi sd se imprieteneasce cu mine. Harry il ajuta pe ratdl- seu dimineala devreme gi-spuse c6,'dupi pirerea lui, voi deveni un ,,biiat de zahir*. Polly imi aduse o felie de mdr gi Dolly o bucate de piine 9i m6. rdsfilara ca gi cum a5 fi fost Negrul dc altddati. Era o mare bucurie si fii mingijar $i sA li se vorbeascd cu \oce
bllndd, pi i-am l6sat sA inpleagd, cit am putur de bine, c5. ag vrea sd fim prieteni. Polly zicea ci eram frumos si foarte bun Dentru tresure daca n-at fi avut genunchii jupurp. Din pecate. nimeni nu ne poare spune a - a iost cui vina. zise Jerry. $i. atita timp cir nu gim, s6-i acordem toate increderea. pentru ca

n-am celerit niciodati un cal mai iobusr :i mai aretos; si.l numim Jack, dupi cel pe care l-am avut. ce lci. Polly? spunem aSa. rdspunse ea. pentru - Sd-i ci-mr tace plicere ca un nume frumos si se
pestreze.

CAL DE TRASUR,I LA LONDRA

Numele noului meu stdpin era Jeremiah Barker, dar cum toati lumea ii spunea Jerry, roi face 5i eu la fel. Polly. solia liri. era intruchlparea celei mai bune tovard$e de viali pe .are un barbat o poate avea. Era o femeie micA de srature, pinuld. ingrijird. curatd, cu pirul negru. lucios. ochi negri gi o gurd micd, frumoasd. Bdiatul avea aproape doisprezece ani; era un fleceia$ inalt,-blajin, desci.ris: iar mrcula Dorothy (Dolly, cum ii spuneau). la ,"-er opr anl ai e i, era leira mamd-sa. Toti se iubeau gi n-am cunoscut nici mai inainie 5i nrci de atunci incoace o familie mai fericitd qi rrai veseld. Jerry era proprierarul unei trisuri ir a dor car pe care-i mina 9i ingrijea el. Celi7'1

simplu dirlog cu inel. Ce-binecuvintare! Dupi ce am mers pe o strada laterala, am

a iegit cu tresura toate dimineaF. Harry a venit dupe gcoali ca sd-mi dea de mincare 9i apd. Dup6-amiaz6 am fost pus la trasure. Jerry gi-a dat multe osteneali sa vadd d,acd hamul ti cApastrul mi se porriveau bine, la fel cum ficea- 9i John Maniy. Dupd ce hamul a mai fosr ajusrar cu o gaurd sau dou6, mi-a venit foarte bine. Nu mi-au pus nici tranzeluti, nici zibala nimic decit un
Cipitanul

ajuns la acea stalie de tresuri unde Jerry spusese,,Bund seara!". Pe o parte a acestei stiazi largi se insiruiau prAvdlii mari cu vitrine minunate, iar pe cealalte parte se afla o biserici veche qi un cimitir, imprejmuite cu un grilaj. Lingd grilajul acesta erau trase un mare numAr de trisuri care-Si a$teprau pasageriit ni)re paie erau impdsliare pe jos; unii berbali srateau in picioare adunali laolalti, allii tedeau pe capra trisurilor citind ziarul; iar vreo drrr

iSr hreneau caii, dindu-le putine paie, sau ii adipau. Noi ne opririm in spatele ultimei rr;5un. Dor sau trcr dintre oameni veniri 5i ir cepuri si se uite la mtne ti sa-Sr \pune pA

bun pentru o inmormintare, - Foarte spuse unul. Prea vioi, zise un altul, clatinind din - intr-un cap, fel care ar6ta cd este mare cunoscAtori sA nu-mi spui mie pe nume daci intr-una din diminegile astea n-ai sA observi la el ceva rdu. Brne. spuse Jerrl prieten.,r. nu crelr ca - nevoie nu-r ob.erv rAul dsta pina n-o sa "i cu am de-a face el? $i daci se va intimpla asa, o sa caut sA-mi lin lirea. Apoi veni un birbat cu fala Late, imbricat inir-o manta gri, largd, cu o glugi mare, tol gri 5i cu nasturi albi, cu o pelerie gri si cu un fular de linl albastru. iofi$urat larg in jurul gitului; pirul era de asemenea gri, dar cra un tip plicut la infelilare qi ceilalli oameni ii f5curi IL'c sA treacd. Ma eramina ca !l cum avea de gind si m6 cumpere gi apoi, indreptindu-se de spat, spuse cu un mormiit:,,Este rocmai ce-ti trebuie, Jerry; nu me privefte cit ai dat pe el, dar meriti". Si astfl a fost stabilite in stafia de trdsuri vaioarea mea. I'lumele acestui bdrbat era Grant, dar i se spune a ,,Gray Grant", adice ,,Grant cel cenu5iu", sau,,$efu1 Grant". Era cel mai vechi in aceastA stafie dc trisuri |i-gi luase sarcina de a pune in ordine totul Si de a aplana cefiurile. In general, era un om sensibil, prietenos; dar dac6-1i ieqea din fire, cum se lntimpla uneori cind bea prea mult, nimdnui nu,i ficea pldcere si fie aproape de pumnii lui, pentru ci putea si Loveasca foarte tare. Prifiia siptimine din viaga mea de cal de birj6 a fost foarte greaj nu mai fusesem nrcrodate Ia Londra !i zgomotul, graba, mullimea de cai, de cdrule ti trisuri, printre care trebuia sd md strecor, md feceau se fiu nelini;tit !i obosit; dar curind m-am convins cA puteam sa am incredere deplind in conducAtorul meu, 5i in lciul dsta m-am lini5tit 5i m-am obi5nuit. Jerry era cel mai bun vizitiu pe carel intil nrsem vreodati $i era foarte bine cd se gindea la caii lui tot atit de mult ca qi la el. Curind i:i ,-lddu seamr cd crarr dorilor sa muncesc )l cd-mi dddeam toatd silintat Si niciodati n-a pus biciul pe mine. doar mi atingea upr cu \irtul lui peste spate atunci cind trebuia sd

rerea.

pornesc mai departe; dar, in general, $tiam ace\l lucru dupi felul cum trigea de haluri: ,,i creo ca brclut slalea mal mult ling6 el decit in mina lui. in scurt timp, eu gi stlpinul meu ne inlelegeam .unul cu altul alit cir se porte inlelege un cai cu un om. Jerrl facea rotul pentru a ne simli bine 5i in grajd, Boxele erau de tip vechi, mult prea in panta, dar in partea din spate aveau fixate douA bare mobile, astfel incit noaptea $i atunci cind ne odihneam ne scotea doa. cepestrele qi ridica barele, qi ne puteam intoarce $i sta in ce fel ne pldcea, lucru care era cit se poate de odihnitor pentru nol. Jerry ne lnea fbarte curat gi ne d6dea, pe cit putea, mincare variate 9i iotdeauna ddstuli, dar nu numai atit mereu ne dddea ape proaspdt6 ;i curatd-pe care ne-o lisa lingd noi ziua gi noaptea, i; afarl, bineinleles, de cazul cind veneam infierbintayi. Unii spun ce un cal n-ar trebui sA bea atit cit ii place: dar eu gtiu cd daci sintem l6sa1i sd' bem atunci cind dorim, bem mai putin 9i ne face mult mai bine decit dacd golim dinti-o <iatd o Jumdtate de gdleati, aga cum se intimpli atunci cind sintem lesati ca vai de lume, firi ap5. Unii grdjdari se duc acasi Si beau bere. ldsindu-ne ore intregi, dupd ce am mincat finul $r ovAzul uscat, feri si ne dea apd care sa-l.umezeascAl in feiul esta, se inlelege cd inghltlm lacon prea mult odatd, ceea ce nu Iace decit se ne ingreuieze rcspiralia 5i uneorr sa ne inghele \Iomacul. Dar cel mci bun lu cru pe care il aveam aici erau duminicile, destinate odihnei: lucram din greu loate sAptimina, incit nu cred ci puteim si reast daca n-ar fi fost aceastd zil in afari de odihnd, tol alunci aveam ltmp-sA ne bueurim fiecare tle tovirilia celuilalt. Intr-una dirr asemenea zile am allat fr po\eslea Cap|lanulL,.

\t_(,Rt

CAPI

IOLIjL ]4

Cdlatoria aceasta, spunea el, a fost grozitoarel Desigur ci nu puteam sl mer-gem

in-

de pe term direct pe vapor, a9a ca au fost obligali sA ne lege cu niste curele solide pe sub pintece $i apoi, in ciuda faptului ce ne zbdteam, am fosL ridicagi 5i transportali prin

aer pe puntea marelui vapor. Acolo am fost a$ezali in boxe mici, aldturate, !i mult timp n-am v6zut cerul gi n-am putut sA ne dezmor1im picioarele, Uneori vaporul se legAna incoace qi incolo pe valurile inalte ti noi ne lq' veam !i ne simleam destul de rdu. TotuSi. in cele din urmi, am ajuns la destinaJie, 5i din nou am fost transportaii prin vizduh pind pe term; eram foafie bucuro$i gi nechezam 5i forn6iam de bucurie cind am simlit iariSi pdmintul sigur sub picioare. Curind am observat ca lara unde venlsem era foarte diferiti de a noastrd $i cd, pe lingi lupte, aveam multe alte greuteti de indurat: dar majoritatea soldalilor i5i iubeau atit de mult caii, incit feceau tot ce le statea in putinle ca sA le fie bine. in ciuda zipezii. a umezelii 9i a dezordinii generale care domnea. Dar cu lupta cum era? intrebai eu. Nu

- asta mai r6u decit orice? era Deh, rispunse el, nu prea gtiu; noue ne plicea intotdeauna si auzim trompetele sunind ca si ne adundm si eram neribdatori se pornim, degi uneori trebuia se stem ore intregi $i sA afteptem comanda; iar cind se di-

IJN VETERAN DE R ZBOI

instruit ca sd deseu stepin a fost un ofiler de cavalerie care pleca la r6zboi. Cepitanul povestea cA i-a plicut foarte mult instructia laolalt6 cu toli ceilalli cai, si galopeze 9i sd se intoarca toli odate la dreapta sau la stinga, s6 se opreasci la ordinul comandantului ori se se repeade inainte cu roati iuteala, la sunetul trompetei sau la semnalul ofilerului. Cind ela tinar, avea culoarea sura, bitind in alb, pi era considerat foarte frumos. Stipinul s6u, un tiner curajos, il iubea mult $i s-a purtat cu el, chiar de la inceput, cu mare grije ti blindefe. Cipitanul mi-a spus ca, Ia inceput, viala unui cal de cavalerie ise pirea foafte pltcute: dar cind a ajuns si

vini un cal militar; primul

Cdpitanul fusese dresat

ii

dea comanda, seream inainte veseli $i innecerali ca ii cum n-ar fi existat ghiulele de tun. baionete sau gloanle. Cred ci atita timp cit simleam cilirelul nostru stind ferm in ta li mina sa siguri pe friu, nici unuia din noi nu ne era teame, nici chiar cind cumplitele proiectile vijiiau prin vdzduh 5i se spirgeau in mii de buceliEu gi cu nobilul meu stdpin am luat parle impreund la multe lupte fale se fim renili; ti cu toate ce am vizut cai lovili de gloante sau stripunsi de lenci, spintecali ingrozitor de sabii, ldsali morli pe cimp sau in agonie din

cauza

fie trimis departe de lara, trecind

parerea.

intr-un vapor uria;, parci $i-a mai schimbat

73

marea

rinilor. nu cred ci mi-a fost teame pentru mine. Vocea insufleliti a stepinulul meu, cind i$i imberbeta oamenii, md ficea si simt ci el ti cu mine nu am putea fi omorili. Aveam o atit de mare incredere in el incit. in timp ce mi conducea, eram gata sA dau nevali chiar in gura tunului. Am vizut mulli oameni viteji uci$i, multi cazind din $eile lorrenili de moarte. Am auzit lipetele ii geme-

rele muribunzilor, am galopat pe teren lune.rrs di. cauza singelui $i lbarte adesea a trebuil sd me abat din drum pentru a nu cAlca pesle oameni sau peste cai riniti; ala a fost p're inlr-'r /i Ingroziloare pe carc'1u,' \,,i uita niciodati, ciod am simtrit o fricd pe care n-o mai incercasem inainte. .\rci. balrinul Capiran racu o pau/a )i rdsulla adinc: am astepral se-)i re\in?r ti el a continuat: Fra intr-o dimineali de roamnd Si. ca de-obicei, cu o ori inainte de ivirea zorilor, cavalena noastra era pusi in stare de alarm5, pregetite pentru ,,programul zilei" care putea sa tre ori lupti, ori a;teptare. Oamenii stdteau lingd caii lor, agteptind ordinele. Pe misuri .e .e lumina de ,/iue. parea sa creasce tt emolia printre ofileri; 5i inainte de a se face ziui de-a binelea, am auzit focul arrileriei inamice.

dadu ordin oamenilor sd incalece ti, intr-o clipA, toli erau in ga gi fiecare cal astepta indemnul friului; totu$i, noi fuseserim atit de bine dresafi, incit, in afard de faptul cA muScam zibala qi ne aruncam, din cind in cind, nervos, capul spre spate, nu se putea spune ca ne agitam. Dragul meu stepin ii cu mine eram in fruntea liniei de luptd, 9i cum stateam aSa nemiScali $i atenli, imi riscoli un smoc de par din coama. Epoi mil nelezi: mingiindu-mi gitul. spu.e: ..lncepe disrraclia. Bayard. dragul
meu: dar ne vom face datoria, a$a cum ne-am mai iacut-o". Tn dimineap aceea. m-a mingiiat pe git mai mult, cred, decit o ficuse vreo-

Apoi unul dintre ofigeri porni cilare

gi

cercat sA-mi domolesc fuga, dar sabia ii scdpd din mina dreaptS, dirlogii din cea stinge ii, ldsiodu-se pe spate, cdzu din 9a la pAmint; .ceilalti cdlAreli trecura in goand pe lingd noi 5i, luat de virtejul parjei lor, am fost dus de-

alergau nebuneste, iepind din linia de bdtaiet apoi, inspdimintali cd sint singuri. fard se mai simta o mine care se-i conduc6, veneau Si se inghesuiau printre vechii lor tovariqi, ca si galopeze cu ei in 9arj5. De groaze, nici unul nu se oprea, nici unul nu se intorcea. Cu fiecare clipd, rindurile se rircau Si, cum prietenii nostri cedeau, noi ceilalli ne regrupam ca si fim cu tolii impreuna; qi in loc ca mersul nostru sA fie incetinit sau povdielnic. galopam din ce in ce mai rare pe mAsuri ce ne apropiam de tunurile inviluite in tum alb, p n care scinteiau fldcdri rogii. Slapinul meu. dragul meu sripin. ii imbirbAta pe ,'slalir sai cu bratul ridicar drepl in sus, cind un glonte, fuierind aproape de capui meu, il lovi. DeSi n-a scos nici un striget, l-am simtit zguduindu-se de lovirurA: am in-

firi cillre;i

noa.trd Sarji; lupra s-a dat pe o \ale. chiar in ldld rununlor inamicului. Pinl atunci fuse:em obi5nuili cu vijiitul ghiulelelor de tun, cu piriiala pugtilor $i cu impusceturile foarte aproape de noi; dar niciodati nu fusesem sub un uragan de foc ca acela prin care am trecut arunci! Din dreapta, din stinga, din fald, impu5cituri ti obuze veneau ca o ploaie asupra noastri. Muitri soldali vireji Si mulfi cai au cizut. trintindu-gi cdldrelii la pAmint: alti cai

datd. incet, bbtindu-md uior cu palma, cu ,sindul aiurea. imi plicea sd-i simt mina pe git ;r-mi arcuiam grumazul, fedcit ti mindru; dar srdleam lini$tit pentru c5-i cuno$team stdrile sullele5ti ;i atunci cind ii plicea sd fiu potolLt. 5i cind trebuia si fiu vior. Nu pot sa-fi povestesc tot ce s-a intimplar in ziua aceea, dar i1i voi vorbi despre ultima

singe; allii incercau s, se tirasca io rrei picioare, iar al;ii se sfo4au si se ridice pe picioarele din faga, fiindci picioarele din spate le luseserd ciuruite de gloan!e. Era jalnic si le auzi gemetele Si sa le intilne$ti privirile rugitoare atunci cind cei care scApaseri treceau. ldsinriu-i in v,)l<r suanei. \u vur uita asra nrciodatdl Dupd batAlie. soldalii rdnili au fLrsr dull la .pitalelc Jc crnrpani,.. i:rr cct m,,rll.1u

parte de locul unde cdzuse. A5 fi vrut sd rdmin lingd el, sI nu-l las sub navala copitelor, dar n-a fost cu putintd; acum eram slngur pe cimpul acela de m6cel, ferd un stipin sau un prieten. M6 cuprinsese lrica pi am incepul :,a tremur cum nu mai tremurasem niciodatA in viala mea; am incercat qi eu sd mi alatur celor ce continuau sd lupte 5i sd galopez cu ei, cum vdzusem ci fac $i alli cai ajunqi in situalia mea, dar am fost respins de sibiile soldalilor. Tocmai atunci, un soldat, al cerui cal fusese omorit sub el, se pnnse de cdpe\rrul meu pr se urce pe mtne: )l cu acest Dou stapin md aflam iari5i in rindul celor care inaintau. Dar viteazul nostru escadron a fost decimar fare mil6 Si cei ce au rdmas in viale dupi acea groaznicd luptd se inapoiarA in galop tot pe unde veniseri. Unii cai fuseseri atir de liu rAnitri, incit de-abia sc puteau mi$ca din cauze cd pierduser5 mult

losr

in-qropa(i.

ce s-a intimplat cu caii rinili? am - DarAu intrebat. fost lesati se moare? Nu, medicii veterinari ai armatei se du- pe cimp cu pistoalele Si-i impu5care pe serd toti care erau reLnili foarte grav; altii, numai cu reni utoare, au fost adu$i ii ingdjifi, dar cea mai mare parte dintre aceste fiinle nobile Si binevoitoare, care au iegit in acea dimineat6 la lupti, nu s-au mai intorsl Din escadronul nostru am remas numai un sfert. Pe bunul meu stdDin nu l-am mai vizut. Cred ci atunci a c zut dir. sa mort. Nu am iubit niciodate un alt stepin ca pe el. Am mai fost in multe alte lupte, dar numai o datd am fost renit, Si atunci nu foarte grav; ii clnd s-a terminat rizboiul, am venit inapoi in Anglia, la fel de sinitos 9i de puternic ca atunci cind
Dlecasem.

CAPITOLUL

35

bind despre rizboi ca de un lucru grozav. Ah, rdspunse el, imi vine sd cred ci

[-am spus c6 am auzit pe unii oameni vor-

- n-au itiut niciodatd ce inseamnA rAzaceltia boiul. F6ri indoiale ce este foarte Dlecut cind nu ai in fap un inamic, cind este vorba doar de nigte aplicalii, de parad6 sau de o lupti simulat6. Da, atunci e intr-adevdt grozav; dar cind mii de oameni buni, viteji, si mii de cai sint omoriti sau schilodi$ pe viali, este cu totul
altcva.

$tii pentru ce se luptau? intrebai eu. - Si Nu. respunse el. aceasta este mai presus de puterea de inlelegere a unui cal,

JERRY BARXER

Niciodata n-am cunoscut un om mai cumblind 9i bun la fel de corect ca John Manly; era atit de 9i plin de bunivoinli pi de vesel, incit foarte pulini oameni ar fi putut se se certe cu el. li plicea tare mult sA compune cintece 9i si le cinte pentru el. Unul pe care-l cinta foane oes era acesla:
secade decit noul meu stepin; era

Venili, tatd Si mamd, Sord Si .frate, Venili toli, de tresbd vd apucali ;i unul pe altul vd ajutali. $i ei chiar aga feceau; Harry era priceput la munca ln grajduri la fel ca un b6iat mare Si totdeauna iii dedea silinF s6 faci tot ce-i sretea in putinti. Apoi, Polly 9i Dolly veneau dimineala sa ajute la trAsure Si se - sd perie batA pernele ii sd Steargd geamul, in timp ce Jerry ne [es6la pe noi in curte, iar Harry lustruia hamurile. De obicei rideau gi glumeau
75

1\'i \ \t \\tll

ioarte mult intre ei, ceea ce ne didea gi mie, 5i Cdpitanului o buni dispozi;ie, cdci ne-am li simtit prosr daci i-am fi auzit certindu-se gi spunindu-ti cuvinte urite. Se sculau intotdeauna de dimineald, pentru ce Jerry le
spunea:

ce-l conducea spre un magazin, pesea ca $i cum ar fi avut dureri mari. Jerry se inapoie la qtalia Je tre5uri. dar. can dupd !rc(, zece minute, unul din vinzdtori il chemd, aia cA trase

lingi

Dacd dimineala Minute risipi 7i, in restul zilei Nu le moi gdsili. Puteli .yi vd grlibili, sti

,i sd yti Plecatele minute, sd ttili, In veci nu le regdsili!

Sd rd \trdduili

1)d pripili, ztipticiJi.

Jerrr nu pulea sd rabde cu nepesare mociiala sau pierderea de vreme; 9i nimic nuJ supdra mai mult decit oamenii care intirziau
Hei, birjar! Grebe$te-te ce sintem in intirziere: vrei sd-i dai bdtaie qi si ne duci la gara Victoria ca si prindem trenul de ora
unu'.)
plus. Vi voi duce normal, domnule, cI graba, - cum aia vreli dumneavoastre, n-o poti pldti in 5iirngi.

il volau o tresurd care si meargi repede pentru a compensa lenevia lor.

Vei avea un giling in

sud-est? inrem cd acasta nefericit, cAzAturi m-a ficut si intirzii $i este foarte important pentru mine sd nu pierd trenul de ora 12. Ji-a5 fi cit se poare de recunoscdtor dacd m-ai duce acolo la timp 9i 1i-a9 pldti bucuros ceva in plus. Voi face tot posibilul, spuse Jerry din toata inima, daci credeli cA vd simtili desrul de bine, domnule. Pentru cd dnArul areta imgrozitor de palid 9i suferind. sd ajung. spuse el pe un ton - Trebuie grav, deschide, te rog, portiera 9i haide, sd nu pie^rdem timpul. In clipa urmdroare Jerry fu pe capr6. pi cu un indemn voios cAtre mine trase de heturi, lucru pe care il inlelesei foarte bine. Acum, goneste, Jack, bAiatuLe, spuse el,

- tindrul. treba

Poli si md duci la gara de

trotuar.

Mi

Trdsura

omul dumneavoastre, domnule! - Sint Luali trisura mea, calul meu vi va duce acolo ia timp. $i pe cind inchidea portiera, ficind cu ochiul citre Jerry, addug5.:

deschrse

lui l-arry era ling5 a noastr6; Iarg portiera ii spuse:

el

- Nul mate.

lasi

constiinJa se mine

la

trap

grAblt numai ca si faci pe placul oamenilor nepasetori, mina intotdeauna destul de iute ti nu pregeia ..sd-i dea bitaie", cum spunea el, dacA stia cd e nevoie. imi amintesc bine. intr-o dimineali, pe cind steteam !i aftcptam o cursA, cum un tinir. care cdla un geamantan greu, aluneci pe ,) coa.id de portocald de pe trotuar $i cazu
JL-5Iul

Apoi, biciuindu-gi calul istovii, porni cit de tare putu. Jerry me mingiie pe git: Nu, Jack, un liling nu ar pliti aga ceva, - ata, nu-i batrine? Cu toate ci Jerry era impotriva mersului

pentru ce. Intotdeauna era greu sA mini repede in miezul zilei, cind strezile erau foafie circulate, dar noi am lacut tot ce se putea; Si cind un vizitiu bun Ei un cal s inleleg, pot face minuni. Aveam o gura foarte bund, adici pu team li condus doar prin cea mai u$oar6 atingere a hatului este un lucru foarte - ii Astacirculind important in Londra tr6- camioane, printre \uri. umnibuze. carule. cirucioare de bagaje. trisuri de piala 1i care man ce inainteazi cu greu, la pas; unii merg intr-un sens, allii intr-altul, unii merg incet, algii vor

lllm

se-le aratam cd putem zbura ca vintul, daci

Jerrr a lost primul care a alergat !i l-a ridi, , Ti ratrl l';r!J I.:,r'( .i rclir 'i. in l
'rrp

de

reu.

la fiecare trei minute, ca se ia cite un pasager, obligind calul care vinc din spate si se opreasci 9i el sau sd treace fi s-o ia inainte; sau dacd incerci sd treci, chiar atunci vine altce\a in graba. prin cul,'arul ingusl. )i trebuie se te retragi din nou in spatele omnibuzului: imediat re gindeyri ca poare ai reusr 5a treci in fa', mergind cit mai aproape de rotile vehiculului de aldturi, incit doar o jumdtate de 1ol i1i mai trebuie ca si te freci de ele, Ei bine, inaintezi putin, dar cudnd te afli prins intr-un lung gir de cdrule $i trisuri, roare obiigate sA meargi la pas; poate ce este vorba de un blocaj obifnuit !i rrebuie sd stai lini$rir Sr si aSteplr ntinute ir lir pinA cind \re() rra-

si

depi;eascS, omnibuzele se opresc aproape

suri sau alt vehicul coteite intr-o slrada

rali

intervine polifistul. Trebuie sd inain"d feriprilcj vreun sc ive$te cu iulealA dacd tezi cit yr sd fir ager ca un ciine )oricar. si apreciezi pe moment daca este loc $i daca ai timp, ca nu cumva sd-1i blochezi rotrile propriei trasuri sau si te ciocnegti, sau oigtea altei trisuri saji intre in piept sau in umir. Trebuie sI fii pregatit pentru toate astea. Daci vrei s, stdbali Londra repede, in mijlocul zilei, este ne\ore de multe praclrca ti indcminare. Jerrl ;i cu mine eram obitnuili cu a>a ceva 5i nimeni nu ne putea intrece daca ne puneam in cap sd ne croim drum prin mullime Eu eram rule Si indraznel 5i puteam sd am intotdeauna incredere in conducdtorul meu; Jerry era 5i cl rute. dar cu rdbtiare. si putea sd se increadd in calul sdu, ceea ce era, de asmenea, mare lucru. Jerry folosea f()arte rar biciul; ghiceam dupd glasul 5i dupd ,,click click-ul" lui cind voia si mergem .epede ii dupa helun cind lrebuta 5a pornesc. ara cd nu era ne\oic de bici. Dar acum, sa me int()rc la povestea mea. In acea zi, degi strizile erau aglomerate, noi am ajuns destul de bine pini la capetul strazii Cheapside, unde insd s-a ivit un blocaj de trei sau patru minute. Tindrul scoase capul qi spuse cu ingrijorare: ci ag face mai bine sd cobor $i sA - Cred pe jos, n-o si mai ajung la timp daci merg asta continuA. face tot ce se poate, domnule, spuse - Voi cred ci vom ajunge la timp; blocajul Jerry, Si 6sta nu poate dura prea mult, nemaivorbind ci bagajul este foarte greu pentru dumneavoastri ca se-l puteli cira, domnule. Chiar atunci, ceruta din fata noastri incepu si se urneasce din loc, ceea ce ne-a dat putinF se facem un viraj foarte indriznel. $i tot cotind 9i ocolind, am mers cit de repede poale merge un cal gi. ca printr-o minune. pe podul Londrei am avut cale liber6, pentru ci un lung 5ir de rresuri si carule mergeau ca si poate, gi ele s6 noi la trap intins - urmdrind, prindi chiar acelagi tren; oricum, nor am rntrat in gare valvirtej, o date cu altii, exact cind ceasul arita ora douisprezece fire opt

[ir gata pentru.,rice imprciurate

sau

pini

late-

putea se te rasplAteascd indeajuns: ia. totult. aceastd jumdtaie de coroani in plus. Nu, domnule, vA mullumesc: orlcum. sint foarte bucuros ci am ajuns la tlmp: dar acum, nu mai zdLbovi;il sune clopolelul. Her. hamall Ia bagajul domnului 5i duJ la ltnia Dorer, la trenul de doudsprezece )i cu d'lJ. gata! $i fird nici o alti vorbd, Jerr) ma inloarse ca sd facem loc altot (r;.uri cJ:c \(neau grabite in ultimul mrnut. )i apoi lfaS(dr mai la o parte pind se mai rdrea inghesuiala. Sint atit de bucuros! exclamd Jerrr. - de bucuros! Sirmanul tiner! Ma inlreb Atit era atit de nelinistit? de ce Cind nu mergeam, Jerry avea obicelul :i vorbeascd singur destul de tare, incil il auzeam.

La intoarcerea lui Jerry la stafia de trasurl. s-a ris loarte mull de el }i l-au Iuat pr.tc picior fiindci a minat atit de tare pentru un ciftig in plus. depi. cum spuneau ei. acedrla era impotriva principiilor lui: dat tolt er"u curiogi si afle cit a luat peste pret. mai mult decit iau de obicei. ris- Mult punse el clltinind din cap cu tilc; ce mi-a dar el imi va ajunge citeva zile penttu trai. spuse unul. - Prostii! Este un gmecher, interveni un altul. ne - noui morald 5i apoi el insuqi face la fel. face Ascuita;i, prieteni, spuse Jerry, domnul - oferit o jumetate de coroani in plus. dar mi-a n-am Iuat'oi cea mai buni plata penlru mins a fost sd-l vdd bucuros cd a prins trenul: ;i dacA Jack si cu mine facem, din cind in cind. cite o curse rapide pentru plicerea noa\tl;. asta este treaba mea Si nu a voastra. spuse Larry, in felul dsta n-o si - Bine, niciodatd bogat. ajungi Se prea poate sd nu ajung. rdspun-c Jerry. dar nu stiu dace din pricina a.ta \or i

mai pulin fedcit. Dacd vreodati vei deveni bogat,

spuse pe capeste de geful Grant, uitindu-se umAr

pra trSsurii sale. o meriU. Jerry. 5i nimeni n-o si te ocdrascA pentru bogdlia ta. Cit despre tine, Larry, tu o sd mori serac, ceci cheltuieiti prea mult pentru qfichiul biciului. rispunse l-arry, ce poate sd iaca - Pdi, nu !rea \e dacd, fard bici. calul omul
mearg6?

mlnute.

'du

Slavd domnului! Am ajuns la timp, spuse tinerul, $i-ti multrumesc, prietene, 9i bunului dumitale cal; m-ai salvat, gi banii n-ar
77

Dar tu nici nu-ii bali capul sd vezi dacd ar -vrea sd mearge fere el; si daci nu te istove;ti pe tine, in schimb i{i istoveiti calul:5tii

\\\,\
doar ce mereu tti schimbi caii, oare de ce? Pentru.ci niciodati nu le dai pace gi nu-i incuraJezr.

st \\El,l

N-am avut noroc, spuse [-arry, buba. $i n-o sd ai niciodati, rispunse geful. Norocul esle destul de nizuros cu cei care
asta-i

asupresc. 5i-i ajutd. de obicei. pe cei care au bun-simt;i suflet bun; asta o $tiu din experienla mea. Gray se aplecd din nou asupra ziarului, iar

ceilalli se dusere la trisurile lor.

dispozilia dumneavoastr6, domnule, - La Jerry. souse '- Bund dimineata, domnule Barker, spuse acesta. Af fi bucuros sL aranjez cu dumneata s-o duci cu regularitate pe doamna Briggs la biserica, duminica dimineale. Acum noi frecventem biserica cea nouA ii este destul de depafte, pentru puterile ei, sd meargi pe jos. Mullumesc, domnule, spuse Jerry, dar - eu am autorizafie numai pentru gase zile, cum putea se iau tax6 duminica, pentru cA n-as

n-ar

O! exclami celelalt. N-am itiut ce tri- dumitale este din acelea care merg nusura

fi

legal.

CAPITOLUL ]6

mai qase zile din septimine; dar cred cd va fi uqor si-1i schimb autodzalia. Voi avea grijd se nu pierzi nimic prin asta; adeverul este ca doamna Briggs ar dori foarte mult s-o duci cu trisura dumitale. fi bucuros, domnule, si-i fac doam- peAs plac, dar am avut $i eu odat6 autorizanei lie pentru lapte zile, insi munca era prea grea oentru mine 5i pentru caii mei. An de an. ii.i ni"i o zi de odihnd si nici o duminica impreunA cu.sotia Si copiii, niciodata se nu poti iesi cu ei cum eram obignuit inainte de a iui trisura. Asa ca de cinci ani incoace iau autorizaiie numai pentru gase zile 5i vdd cd e

Bineinteles, rispunse domnul Briggs, este foarte bine ca fiecare se-si aib6 ziua lui

mult mai bine

asa.

TRASURA

DE DUMINICA

intr-o dimineafi, pe cind Jerry tocmai md inhema.la tresure Si stringea gleaurile, intrd in
cutte clneva.

de odihni gi duminicile sA poat6 merge unde vrea: dar m-am gindit cA nu le-ar incurca prea mult daci ai face o curse pe o distanF atit de mice si numai o date; ai avea toate dupd-amiaza ii seara pentru dumneata, 9r apoi gtii ci noi sintem clientri foarte buni. domnule, advarat 9i ve sint recu- Da, pentru noscdtor toate bunevointa dumneavoastri; 9i credefi-me ce m-at simli mindru 9i fedcit daci ag putea face ceva pentru ca se ve fiu pe plac dumneavoastri sau doamnei: dar nu pot se me lipsesc de duminicile mele, domnule, zeu nu pot, Acum, ci am o zi de odihni, m6 simt mai putemic pi pe deplin sinetos; caii sint 9i ei odihniti si nu se trec atit de repede. Toti birjarii care au autorizatie numai pentru sase lle imi spun acelagi lucru. Si pe lingi asta am economiiit mai mul$ bani la Casa de Economii decit am economisit vreodatd; cit despre sotie Si copii, domnule, pe viata mea, nu s-ar invoi pentru nimic in lume s6 revin la munca de saDte zile.

bine, rdspunse domnul Briggs, - Foafie nu-li mai face griji, domnule Barker; mi voi

cile noastre. Poliy! strige el. Pollyl Vino aici! Ea sosi intr-o clipa. ce-i vorba, Jerry? - Despre Pii, uite, draga mea, domnul Briggs ar - s-o duc pe soiia lui la bisericd in fiecare vrea duminicd dimineafi. I-am spus cd am autorizalie numai pentru tase zile. Domnul Briggs mi-a rdspuns: ,,la auto zatie pentru iapte zile gi o si vezi ce meriti osteneala" Si tu $tii, Polly, ci ei sint clienti foarte buni. Doamna Briggs iese adesea la cumperituri, ore intregi, sau face vizite $i apoi pleteste corect gi onorabil; nu pregeti $i nu socoteste din trei ore doar douA Si jumirate. cum fac unii; ;i munca-i u$oari $i pentru cai; nu-i ca atunci cind o tii tot intr-o goane ca si prinzi trenul pentru cei care intirzie intotdeauna. Dacd nu-i servesc intr-o situatie ca asta, s-ar putea se-i pierdem de clienli. Ce spui de asta, draga

$i pleci. Ei, imi zise Jerry, nu avem ce face, - betrine, trebuie Jack, si avem gi noi duminiadresa altcuiva.

de doud ori pe atit, asa ca totul ramine cun e acum, dragi solioara. Fii ia.aSi \esela. ii eu voi pleca cu inima impicati la sralia de l.a-

doamna Briggs; nu aveam nimic altcera decir serviciile de la stafie. Jerry a pus d.srui de nrult la inimi acea\ta inlimftarc penLrL .;. de fapt. munca devenise mai Fred drir p(r rrL caL, cit ti pentru om; dar Pollv il incurala in totdeauna, spunindu-i: .,Nu-i nimic. tari. .u-:
Dlmlc:

trei septemini de la aceasta dr\culie 5i nici o comandA nu mai \enise de ia

sun. Trecusere

Fd tol ce poli $i lasd grijile deopatte Totul se va aranja Intr-o hund zi sau nouptc!

iora, Polly. $i pentru cA ea incepuse

Vonede de aur. de

spun, Jerry, rispunse ea vorbind - Eu foarte rar, eu spun ce dace doamna B ggs li-ar da chiar gi un sovereign' in fiecare duminice dimineala, tot n-a$ vrea si fii din nou ocupat toate cele Sapte zile ale sdptiminii. Noi gtim ce inseamne sd n-ai nici o duminici liberi; iar acum Stim ce inseamnd sd fie toate ale noastre. Slavd Domnului, ciqtigi destul ca sA ne intrelii, degi uneori trebuie se muncelti din greu ca se le potri pleti pe toate: ovAzul, finul, taxa de autorizalie gi pe deasupra gi chiria; iar Harry va ciltiga gi el in curind, iar eu me voi stradui Si mai mult, incit sd nu ne mai intoarcem la vremurile acelea ingrozitoare cind de-abia aveai timp un minut se te uili la copiii tei $i niciodatd nu puream merge undeva sau se avem o zi lini$titd 9i fericiti impreunA. Totul ne opresle si ne reintoarcem 'a acele vremuri: asta este tot ce-ti pot spune eu, Jerry. Este tocmai ce i-am spus gi eu domnu- Briggs. ui draga mea. zise Jerrl. !i nu ma abat de la ce-am hotefit; a$a cA nu te ingriolinga, addugd: Nu m-ag mai intoarce la vrenurile dinainte chiar claci as pLrrea si ci5tig
sd

mea?

Curind se afle cd Jerry igi pierdusc ce1 mal precum $i motivul: cet mar - ci este nebun; mulli au spus doar doi sau trer ii luarA partea. muncitorii nu se strAduiesc sa - Dacd pdstreze duminica pentru ei, spuse Truman. curind nu vor mai avea nimic; este dreprul fiecirui om 9i al fiecirui animal. Prin leeilc umane a\em o zi dc odihnd prin tegr)c - arpi Angliei la fel; fi eu vd spun cA trebui si ne linem de drepturile pe care aceste legi ni le dau pi sd le pastlem fi pentru (,,pl n!,)rn. E foarte bine pentru voi credinciLr5ii ca rorbili a5a. spuse Larry. dar eu am -d cilrrg un piling in plus ori de cite ori voi purea. Eu nu sint credincios, pentru ca nici cei credinciosi nu sint mai buni decit ceilalli. religia ar fi bund la ceva, adiug- Dacd Jones, i-ar impiedica pe oamenii vo$tri credinciogi sd ne oblige sd lucrim duminicile. dupd cum $tifi cA fac multi, $i de aceea spun eu ce religia nu este nimic altceva decit o preficdtorre. frindca. daca n-ar fi biserica ;r ..r care merg la slujbe, n-ar trebui si ie5im du, minica, dar Asta le este privilegiul, cum il numesc er, tr eu nu pot si mi descurc altfel. N-au decit si rdspundd ei penrru pacatul meu dac6 nu am nici o $ansd se-mi salvez suflelul. Mai multi il aplaudard pentru cele spuse.

bun client

lire-

$tiinta sa: nu poti s-o pui la uqa altcuira ca pe un copil gdsit ti se aftepli sA aibd grijd dc ea. $i voi nu vedeli ce, daca sta[l mereu Ft capra trisurii voastre, in a5teptarea unel
79

pini cind Jerry vorbi din nou: Asta poate ce suni destul de bine. dar - merge; nu fiecare trebuie sd aibi grijd de con-

A{\NA SIWELL

curse, oamenii igi vor spune:'Dacd nu-l luim noi, il ia altul, iar birjarului tot nu-i pasa ce-i duminici". Bineinleles ci ei nu-;i duc gindul pini la capit; altfel 5i-ar da seama ci daci ei n-ar avea nevoie de tresurd, n-ar mai fi cazul ca voi sA stali acolo sA a;teptali. insi oamenilor nu le prea place se mearge pine ln miepoate cA asta nu le conzul problemelor vine. Dar dacd voi, birjarii .de duminici", ati cere si aveti o zi de odihni, lucrurile s-ar schimba. $i ce vor face toti acetti oameni cumsecade dace nu vor putea merge duminica cu t16surile? intrebd Larry. Nu-i treaba mea se fac planuri pntru al;ii, rispunse Jerry; dar daci ei pot merge pe jos phi departe, se pot duce gi undeva mai aproape, 9i dac6 ploui igi pot pune pelerinele

de tlrziu. Polly veni alergind pe drum cu felinarul in intimpinarea noastrd (intotdeauna il aducea lui Jerry. daci nu ploua prea tare).

altcineva"-

s-a aranjat, Jehy. nii dupa-i- Totul miazi. doamna Briggi pi-a trimis argatul ia sa te roage se treci s-o iei miine la ora unsorezece, Eu am rdspuns: ,,Da, cred ci poate. dar nor. ne-am gindir cd dinsa a angajat pe

de ploaie, a;a cum fac in oricare alte zi din septemine. Daci un lucru este drept, poate fi aranjat, iar daci nu este drept, nu; un om bun va gdsi un mijloc de rezolvare.

. "Pii, spuse el, adevirul e ce stepinul a fost cam suparat pntru ce domnul Barker a refuzat. sA meargi.duminicile 9i a lncercat cu al;i brrjan, dar tolr aveau cite ceva ce nu-i plecea: unii minau prea repede. al;ij prea iniet. iar stapina spune ctr nici o tr6sur6 nu-i arit de frumoasi ti de curati 9i nici una nu-i convine ln afard de trdsura domnului Barker". Polly spuse toate asta pe nerdsuflate ii Jerry izbucni lntr-un hohot de rls: se aranjeazi. odate Si odati; ai - Totul avut dreptate, draga mea, in general tu ai dreptate. Du-te ti pregete$te masa, iar eu ii
lui Jack hamurile intr-o clipi 9i o siJ fac se sc simti bine 9i fericit. Dupi aceasta, doamna Briggs a a!'ut nevoie de trisura lui Jerry la fel de des ca mai
scot

CAPITOLUL

37

inainte gi niciodaE duminica; dar a venit o zi cind a trebuit se lucrem duminica, gi iati in ce imprejurari: intr-o simbeta seara, venisem acasi foarte obosili ii eram tare fericili cind ne glndeam ce a doua zi ne vom odihni; dar n-a fost aga. Duminici dimineala, pe cind Jerry me Jesib in curte, veni la el Polly, pi-

- Si vezi, dragul meu, rispunse ea, sir- Dinah Brown tocmai a primit o scrimana

rind c6 vrea s6-i sDun[ ceva. Ce este? intrebi Jerry.

RIGULI

MINUNATA

I-a doui sau trei saptimlni dupd aceastd disculie, pe cind intram in curte, seara, destul

soare in care i se spune cA mama ei este grav bolnaviL 9i cd trebuie si plece imediat la ea, dac6 wea s-o mai apuce in viate. Localitatea se afld la mai bine de zece mile de aici, gi daci ar lua trenul ar mai avea inci Datru mile de mers pe jos: ag slabi cum ste-gi cu copilul numai de o luni, bineinteles ce ar fi cu neputinli; doregte s6 flie dace ai vrea s-o duci cu trisura 9i promite ce plete$e cit face, fiindci are bani. Ei. fir-ar s6 fie. o si vedem. Nu la bani - glndeam, me ci la duminica noastr6 pierduti; caii sint obosili 9i eu la fel asta e buba. este ce e neolicut din mai - Adevirul multe motive, spuse Polly, dar de fapt o s6 fim numai o jumdtate de duminici fird tine;

:u gii ce-i ajutdm pe aliii tot ala cum ne-ar f,Lace si noue ca ei sd ne ajute, ii ttiu foa e :ine cd gi eu a$ vrea se fiu ajutate, dace ::iama mea ar fi pe moarte; ti, Jerry drag6,

lacd salvezi un animal cezut in put sau dace l duci pe sdrmana Dinah in aceaste zi, nu ins-'amnd cd nu-ti mai respecti duminicile. Polly, tu vorbe$i la fel de bine ca un lasror: te rog sd te duci $i se-i spui lui Dinah

:t

de reoede am sd Dot. eu am si fiu gata cu plAcinta cu - Iar :.me mai devreme. pentru ceai 5i nu pentru r:ra. spuse Polly pi plec6, in timp ce Jerry igi

.:larul Braydon pe acasi gi spune-i salutari ::n partea mea 5i roagiJ se-mi imprumute, :-:cA vrea, cabrioleta lui;gtiu ci n-o foloseqte r:ciodati duminica gi ar fi mult mai uqor ]lnlru cal. Pollv pleca ti se reintoarse curind, spunin:u-r din partea lui Braydon c6 putea si ia ca:roleta 9i se meargd sen6tos. In reguld, spuse el,9i acum pune-mi o :u;dgici de piine cu brinzi 9i o si mi intorc

.a atunci cind orologiul va bate ora zece, am ia liu gata de plecare; dar stai, treci pe la mi-

:i.cea pregltirile, inginind cintecul Polly, fezeie .flird cusur, care ii pldcea foade mult. Pentru c6litorie am fost ales eu. asa ce la -rra zece am pornit cu o cabrioleti cu ro[i ilalte. care mergea a$a d u$or, incit perea un :'Jg in camparalie cu trdsura cu patru roli. Era o zi frumoasd de mai 9i de indat6 ce =rn iegit din ora;, aerul ricoros, mirosul ierbii :.oaspete 5i drumurile de lari bune, betdto:iil. erau tot asa de plecute ca pe vremuri, rch curind am inceput se me simt inviorat, Familia lui Dinah-locuia intr-o cisuti la o ::m;. care se afla pe un drum plin de ver:iaF. lingi o livadi cu nigte copaci frumogi :: umbrogi; in livade pisteau doui vaci. Un :L-rar il ruge pe Jerry sd bage cabrioleta in li-.:di: ii mai spuse ci pe mine me va lega in ;.ardul pentru vite, scuzindu-se totodate ce

alerg in galop pe pajitte, de bucurie cd sinr liber; pi, pe rind, le-am fecut pe toate. Jerr\ perea si fie la fel de fericit ca $i mrne: se a$eze sub un copac umbros, linge malul unui plriu, ti asculte pdserelele cintind, apoi cinre 9i el, dupi care incepu sA citeasce dintr-o carticice, a$a cum ii pldcea sd fac6 din cind in cind; se plimbe prin iarbi 9i spre piriu, unde culese flori de cimp 5i gherghine pe care le legi cu lujere lungi de iederd; mai tirziu, imi dddu o porlie bund de ovdz pe care il adusese cu el. Dar timpul imi peru scurt, fiindce nu mai stitusem pe o pajigte de cind o ldsasem pe sirmana Ginger la Earlshall Ne-am intors spre casd incet $i cind am intrat in curte, primele cuvinte ale lui Jerry au lost: Polly, totugi nu mi-am pierdut - Ei bine, pentru ce in fiecare tufit cintau pdduminica, sdrelele, iar eu m-am aleturat lor; cit despre Jack, era ca un minz! Cind i-a dat lui Dolly florile, ea seri in sus de bucurie.

mull decit si se plimbe pe pali5re. Dupi ce mi-au scos hamurile, nu Sliam cc se f-ac mai intii: si pasc iarbi, si mA td! elesc. sA me culc pe jos Si se md odihnesc, sau si

la masd gi sper cd veli veni ti dumneavoastr6. de5i cu boala mamei sintem cu togir cam superati. Jerry ii multumi amabil, dar ii spuse cA a\ea mincare cu el St ca nu dorea nimlc mdl
ageza

:i..i are un grajd mai bun. - Daca vacile dumitale nu s-ar

,.:r.c Jerry. nimic nu i-ar plScea mai muir ca,i:ni meu decit sA stea o ord sau doui oe oa. :::a a\ta frumoa:d: este un cal linittir ii ai fi : -tratafe" rard pentru el. cum vi-i voia gi fif binevenit, - Face;i ,:rtrunse tinerull tot ce avem mai bun vi std ; crspozilie, pentru ce ati fost atit de bine-

suDara-

.:::Jr.u

sora mea:cam peste o ora ne vom

81

.\\NA s[:\ttLt.

CAPITOLUL

38

DOLLY ST UN CEI{TILOM ADEVARA'I

Iarna a venit devreme, cu mult frig 9i umezeali. Siptdnrini de-a rindul ningea, iidea lapovite sau ploua aproape in fiecare zi. lislnd loc doar vinturilor puternice sau gerurilor tiioase. Caii simteau toate asaea foa-rte tare. Cind este ger uscat, doutr peturi groase ne lin loafte cald, dar clnd e ploaie care te udi leoarci, pSturile se imbibi cu api 9i nu sint bune. Unii birjari aveau impermeabile pe care le aruncau peste cai, ceea ce era un lucru minunat; dar allii erau atit de siraci, incit nu puteau sa se protejeze nici pe ei gi nici caii lor au suferit in iarna aceea. Duod - 9i mulli ce munceam o jumitate de zi. unii cram du:i

acolo.

cind strAzile erau alunecoase din cauza inehelului sau a zApezii; o mili de mers astfei, in pas neslgur,.cu o greutate care o trdgeai dup6 trne, ne slela puterea mai mult decit patru mile fiicute pe un drum bun; fiecare nerv gi fiecare mugchi se incorda pentru menlinetea echilibrului; gi adiugind la-asta $i frica de a cedea, ,mersul devenea mai istovitor decit orice. Clnd drumurile sint foarte proaste, desi copitele noastre sint bine potcovite, slntem nervosi la lnceput, Pe vreme foarte rea, mulli dintre vizitii se duceau se stea in circiumile din apropiere gi riminea doar unul la post; din cauza asta, adesea pierdeau o cursi gi, dupi cum spunea Jerry, nici nu puteau se stea i;Auotru far6 si cheltuiasca bani. El nu se ducea niciodatd la circiuma Soarelui"; in apropiere -.Risiritul era o cafenea unde mergea din cind in iind, sau cumpara, de la un bitrin care venea la stalra roastre, ctnite cu cafea caldi 9i pl6cinte. Pirerea lui Jerry era cA biuturile alioolice 9i berea nu-l incilzesc De berbat - ci doar hainele uscate, o mincare bune, veselia ;i o solie pEcute acase erau cele mai bune lucruri care se-i tine cald unui vizitiu. Cind Jerry nu putea veni acasi, Polly ii dddea intotdeauna ceva de mincare Ia el, iar uneori o vedeai pe micula Dolly uitindu-se pe furig pe dupi collul strizii ca si se asigure daci tata era la statie. De cum ll vedea, fugea cit putea de repede acase, ii curind se inapoia cu ceva intr-o cane sau intr-un cos supd - onittc caldi sau o budinci pe care Polly avea pregititd. Era minunat si vezi c[ o lepturl atit de mici trecea cu pas hot6rit strada. adesea plini de cai 9i de trisuri; dar ea era o fetitd curajosa si sim;ea ctr este o onoare si-i aduii tatElui ei'"primul fel de mincare' - cum obignuia ea sA gpune. Dolly era resletata celor de la statia de tresuri $i nu exista nici unul care si n-o ajute pe cind trecea strada, daci Jerry n-ar fi putut s-o facd, nefiind

la grajdurile noastre uscate unde ne Duteam odihni, in rimp ce allii trebuiau sa stea inhamali la trisuri, uneori pin6 tirziu, la unu sau doue noaptea, daci era nevoie se a$tepte pc cineva de la o Detrecete. Pentru noi ciii, cel mai leu era aruncl

rece, cu vint, Dolly ii adusese lui Jerry un castron cu supd cald6 Si sttrrea linga el in timp ce acesta minca. De-abia incepuse.

Intr-o zi

\l cind un domn veni foarte repede spre noi, salutindu-ne cu umbrela. Jerry rdspunse ducindu-ti mina la pil6rie, ii didu lui Dolly castronul gi tocmai stdngea pitura de pe mine, dar gentilomul se gribi si-i spuni:,,Nu, nu, termina-li supa, prietene; nu am prea mult timp la dispozilie, dar pot agtepta pini termini ii piDe o vezi pe fetiF dumitale traversind ln siguranJi strada spre cas6". $i spunind acestea, se aSeze in tr5sura; Jerry li mullumi fi se inapoie la Dolly. Dolly, acesta este un gentilom. un - Iati, qentilom adevarat: are timp sA se gindeasce Si la tihna unui sirman birjar,9i la fetila lui. Jerry termine supa. i5i traversi copilul 1i apoi primi comanda si meargi la..Clapham. Rise". De multe ori dup6 aceea, domnul acesta lua tresura noastri. Cred ce-i pEceau foarte mult clinii gi caii, pentru ce ori de cite ori il duceam la poarta locuinlei sale, doi sau trei ciini alergau s6rind ca s6l intimpine. Uneori el venea gi mi mlngiia, spunind in felul s6u linistit $i plecut:,,Acest cal are un stepin bun sil merit6", Era un lucru foarte ral ia cineva se ia in seame calul care lucrase pentru el.'Am cunoscut doamne care o fEieau din cind in cind, gi acest gentilom ti inca unul sau doi care m-au mingiiat 9i mi-au spus un cuvint bun: dar noudzeci 5i nou6 dintr-o sut6 mai cudnd se gindeau si mingiie locomotiva care trage'trenul decit pe mine Acest gentilom nu era tiner 5i avea umerii slrbovili, ca si cum ar fi ceutat ceva. Avea 6uzele'subtiri si le tinea stdnse, dar zimbea frumos; ochii ii erau ageri 5i atit ln miScirile capului cit qi ln figura sa exista ceva care te IEcea se te glndesti ce era un om foarte hotdfit in tot ce-ii punca in gind. Vocea ii era pHcuti ii calmi; orice cal ar fi avut lncredere in acea voce, de$i era la fel de fermi. cum erau

(;R

du-i chiar si in cap, pedepsindu-i astfel. Gentilomul nostru vazu toate astea Si, traversind
repede strada,

ii

spuse pe un tom foarte hote-

Daci nu incetezi imediat, te voi chema in fata judecelii pentru cA 1i-ai pdrdsit caii 9i comDortament brutal. Dentru ' Cirulalul, care era limpede ci biuse, ii

dt:

spuse niqte cuvinte jignitoare, dar incete se mai bat6 caii gi, luind hilurile: se urca in c6ru16; intre timp, prietenul nostru scosese calm. un carnelel din buzunar gi, uitindu-se la numele gi adresa care erau scdse pe ceruld, i9i

$i ce vrei cu asta? bombdni carulasul, in-timp ce pocnea din bici 9i pleca. O inclinare a capului gi un zimbet silit fu singurul

nota

ceva.

rdsouns De care-l primi. fntorcindu-se la tidsura. celilalt gentilom ii rizind: souse Cred, Weight, cd ai $i a$a destule griji, iara st-ii mai bati capul cu caii si cu vizitiii. O clip6, prietenul nosru ramase tecut, apoi iii didu capul spre spate $i spuse: tu de ce e lumea asta aga de rea? - $tii Nu, rispunse celdlalt. - Atunci iti voi spune eu. Pentru ce oa- se gindesc numai la propriile lor intemenii rese si nu-li bat capul ca s6-i apere pe cei oprimali 9i nici s6-i dea in vileag pe cei care fac r6u. Mie nu mi se intimple niciodati se vid ci se face ceva riu. asa cum a fost acum, fere sA fac tot ce pot $i mulJi mi-au mulpentru c6 le-am fEcut cunoscut cum au lumit fost maltratati caii lor. Ag vrea se existe cit mai multi gentilomi

toate la el. lntr-o zi, el fi un alt gentilom luare tresura noastr6; se opriri la un magazin in strada R 9i in timp ce prietenul siu intre, el remase la u96. Pulin mai in fala noastre, pe partea cealalti a strizii, stetea o caruF cu doi cai minunali in dreptul unei pivnile de vinuri; cirutagul lipsea de lingi ei ti nu ltiu de cit timp

agteptau acolo, dar perea ce a$teptau dj multisor si incepuri si se milte din loc. Inainte de a face ciliva pagi, cirulalul veni alergind pi-i prinse. P6rea furios c6-i plecaser6 caii 9i a

inceput se-i bate cu biciul $i haturile, lovin-

83

A\t\A

SFt\r

[]t

ca
el.

dumneavoastre, domnule, spuse Jerry, pentru ci in oragul dsta este mare nevoie de

Apoi ne-am continuat cilitoria, gi cind domnii au cobodt din trisur6, prietenul nosmea est aceasta: daci vedem - Pdretea cruzimi sau gregeli ce srau in putinla noastr6 si le inleturem gi nu facem nimic, sintem pdrtati la vinov6lie.

tru a

sDus:

CAPITOLUL

39

pdetatea acestor oameni, singurul lucru la care se gindeau era cum s6-gi scoati mai repede banii cu ei: ln primul rind sd pliteasci stiipinului suma convenit', apoi s6-5i ciqtige 9i cele necesare traiului lor. Din aceaste cauz6, unii cai aveau o existenti ingrozitoare. Este adevirat ce eu intelegeam foarte putin, dar adeseori la statie $eful, care era uo om bun ti iubea caii, le spunea oamenilor deschis atunci cind un cal venea obosit peste mesurd sau se vedea ce a fost rdu tratat. Intr-o zi, un birjar murdar pi cu o inletigare jalnici, poreclit ,,Seedy Sam"r, veni cu calul s6u care ardta ctr fusese bitut ingrozitor,

$eful

Tu gi calul teu aritali numai buni de - la polilie dus nu si venili la stalie.

rdsuci cetr-e gef qi-i spuse cu un glas care suna

ii

zise:

petura zdrenliroase pe cal, Omul'arunci -

se

SEEDY SAM

Pot sd spun ce, pentru un cal de trdsurd, eu nimerisem intr-adever foarte bine; vizitiul meu imi era 9i stepln li era deci ln interesul lui sd md trateze cu srii6 si sh nu mi istoveasci, lie gi dacA n-ai fi fost un om atit de bun cum era el; dar existau foarte mulgi cai ce apa4ineau marilor proprietari de trdsuri, care ii lnchiriau birjarilor pentru o anumiti sumd de bani pe zi. Cum caii nu erau pro-

aproape oesperat; DacI polilia ar avea vreo treabe in afacerea asta, atunci ar trebui sA aibe cu stdplnii care ne inca.ci cu o chirie asa de mare sau cu tarifele pentru trdsuri care s-au fixat atit de mici. Daci un birjar trebuie sA plateascd proprietarului optsprezece gilingi pe zi pentru folosirea unei trisuri cu doi cai. aodi suma asta trebuie completad inainte de a ne cigtiga un penny pentru nevoile noastre, Eu spun ci asta e mai mult decit o muncd grea: si scoli noud gilingi pe zi de la fiecare cal, inainte ca tu se cistigi ceva pentru traiul teu! $tili ce a9a e, 9i cd daci un cal nu muncegte, noi murim de foame eu $i copiii mei am simtit ce - Am qase copii gi numai unul inseamne asta. din ei mai clttigi ceva; stau la statie clte paisprezece sau $aisprezece ore pe zi pi in ultimele zece sau douisprezece septemini nu am avut nici o duminici libere; voi Stiti ce propdetarul Skinner, daci poate, nu-li de niciodate o zi de odihni- si dac6 eu nu lucrez din greu, spuneti-mi cine altul o face? Vreau un palton celduros si un impermeabil, dar, cu atltea guri pe care sd le hraneSti, cum poate un om si 9i le cumpere? Acum o siptimind a trebuit si amanetez ceasul ca s6-i plStesc lui Skinner chiria, ti $tiu bine cd n-o s6{ mai vid niciodati inaooi! Ciliva birjari se strinsesere in jur gi. aproblnd din cap, spuneau cd ar dreptate, Omul
continue:

'

Sam

jigiritul

(engl.).

cei care 9i - sau care lucrali pentru ni$te stf,pioi mai tre. jnielegAtori, aveli norocul si vi descurcati mai bine $i puteli se v, pufia(i cu caii a$a

Voi

aveli caii

trasunle voas-

(um se cu\rne; eu insa nu anl. Nu incasdm u ra\e mai mare de Ease penny pentru o mila, decit dupe o turA de patru mile. Chiar in dimineala asta a trebuit sd merg Sase mile zdrarene 5i am luat numai trei $ilingi. La intoarcerc n-am putut sa iau nici un cdlator $i a trebuit sd vin tot drumul cu tresura goala; asta a insemnat doursprezece mile facute de cal ti trei silingi primili de mine. Pe urmi, am avut o curse de trei mile, incircat cu o groaze de valize 9i cufere; as fi putut incasa in plus cite doi penny de fiecare, dacd ele ar ii fost puse afari, la bagaje; dar voi itiii cum iac oamenii tot ce s-a putut ingremddi

de 9iling in plus sau si nu bage tot bagalul ineuntru, pin6 la refuz. Este adeverat ce mai sint $i unii care ne dau, din cind in cind, cile nu am puceva mai mult peste tarif - tealtfel bi/ui pe asla. lea trai: dar nu poli se Oamenii care stdteau in jur aprobarA din toata inima aceste vorbe 5i unul din ei spuse: Este cumplit de greu, 9i daca un om sa-

- uneori qi ce nu e bine, nu-i de mirare: vir$eite iar dace intrece pulin mesura, cine poate se-l
mustre?

Jerry nu luase parte la disculie, dar niciodate nu-i vezusem fala mai tristA ca acum. $eful stAtuse cu amindouA miinile in buzunar: acum, isi lua batistd de pe pildrie 5i-5t vterse
fruntea.

- pus acolo ti numai trei cufere inauntru a fost au mers deasupra, ceea ce a lacut $ase penny, rrr ta\d e un 5ilirlg 1i rase penn): apoi am primit un Siling la intoarcere asta a insem- cal nat optsprezece mile ficute de $i fase $ilrnei incasali; au mai rimas de cittigat ince rrcr lrlingi pentru chiria calului ti ince noue .ilrngr pentru cursele de dupd-amiaze. pine )d : l ci)ti8a macar un penny pentru mine. Chiar daci nu intotdeauna merge a$a de rau, ',-.1 stili cd cel mai adesea ala stau lucrurile fi 3 .-. glumi sd spui unui om cA nu trebuie si -sioleascA atita calul, pentru ca, de fapt, -:uncr cind un cal esle foarte obosit, nu-i mai ::mine nimic altceva decit biciul care si-l mai :.r.a sa mearga nu poti ocoli lucrul asta: puDe solia 9i copiii in locul :-.ate daci am :=lului, atunci stepinii ar fi mai infelegitori, :-:r bineinleles cd nu putem face a|a ceva. Eu . .l mi port rlu cu calul meu numai de dragul 3 tac ata - nici unul din voi nu poate spune =.ta despre mine. E pe undeva ceva care nu e r:r ordine: niciodate o zi de odihnd, niciodati . -'ra lini$titi cu sotia $i copiii! Deseori mi :::n a un mogneag, desi nu am decit patru::ci 5i cinci de ani. $tili cum se grebesc unii !: nc binuiasci de in$elaciune sau cA-i incar::::r la taxe; pii, ei stau cu portofelele in -jri ii socotesc pind la ultimul penny, uitin:,-se la noi ca la nigte holi de buzunare. A5 .-ra ta unii din er si ajungd sa \tea ca mine ::::prezece ore pe zi, pe orice fel de vreme, 9i .i)r,-e rrdiul in felul esta $i si puni 5i --: :rsprezece giLingi deoparte pentru chiriel Ei - - -.biinuiesc sA nc dea vreodati o jumitate
6C

Mi dau bitut, Sam, zise el, - ce spui este adevarat, Si n-am se-f mar tot

pentru ci

arunc vorbe ca acelea, cu polilia; privirea din ochii calului m-a ficut. de fapt. si li le spun. Jnlr-adever, este o mare pacoste alit pentru om. cil $i pentru animal. ii nu Stiu cine o poate inletura; in orice caz, ai putea sa-i spui sirmanului cal c6-1i pare riu ce etti obligat se te porli astfel cu el. Uneori un cuvint bun este singurul lucru pe careJ putem da bietelor animale, qi este de minune cum ele le inleleg. Intr-o dimineald,, la citeva zile dup5 aceasrd disculie, un om necunoscut veni la stalie cu

trdsura

rdspunse omui, Este bolnav la f6cut reu in curte seara trecutd si de-abia a

- Seedy Sam? cu

Buni! spuse unul. Dar ce s-a intimplat

pat,
r s-a

lui

Sam.

fost tirit pin6 in casi. Azi-dimineata soia sa a trimis pe b6iat ca se spune ce tatel sau are a$ ci am febra mare ii ca nu poate iefi venit aici in locul lui. Acelati om veni 5i a doua zi. se simte Sam? intrebe geful. - Cum dus, rdspunse omul. - S-a Cum s-a dus? Nu vrei si spui, cumva.

ce- a murit? A dat ortul popii, respunse celdlalt; a murit azidimineali la ora patru; toate ziua de ieri a aiurat ceva despre Skinner 5i ci nu are nici o duminici liberS. ,,N-am avut ntcrodati o duminici de odihnd", astea au fost ul-

Un timp, nimeni n-a mai scos o vorbe: apoi, geful spuse: YIL zic eu ceva, pdeteni, ista este un avertisment pentru noi toli.

timele

lui

cuvinte.

CAPITOLUL

40

sta putin de vorbi linigtili. Era o pbveste trrstA aceea pe care trebuia s-o aflu. un an petrecur la Earlshall, Ginger a - Dupi fost considerati din nou aDte Dentru munca

acum plini de suferinlS, 5i dupd felul cum i se sdltau coastele li dupi tusea ei repetati. puteam sA-mi dau seama cit de greu respira. Birjarii noptri se adunaserd la un loc, liugin mai incolo, a$a ci am fdcut un pas sau doi cdtre Cinger. ferindu-md de ei, ca sA putem

SARMANA GINCER

multe altele asteptau afare la unul din parcuri unde cinta o fanfari, o tresure veche, ponosite, trase lingi noi. Avea un cal murg, istorit. cu o piele neingrijiti prin care ise puteau numera coastele, Picioarele dindaret aveau chititele umflate, iar cele din fa16 tremurau. Eu tocmai mincasem niqte fin 9i vintul rosto-

intr-o zi, in timp ce trisura noastre

Si

golise
aceea;

gi-l adun6, apoi se intoarse 9i se uitd dac6 nu mai e fin. Era in ochii aceia intunecati o Dririre atit de deznAddjduita. incit nu puieani si n-o observ si, in timp ce me gindeam unde mai vizusem calul acela, el se uitd lung la mine ti spuse: ,,Negrut, tu e$ti?" Era Ginger? Dar cit de schimbati! Frumosul ei git arcuit 9i lucios acum era feapen, uscdliv $i lipsit de zveltelea de odinioari.; picioarele ei drepte Si curate, cu smocuri de p6r la chigilele delicate, acum erau deformate; roate .incheieturile se ingrogaseri din cauza muncll lstovitoare; p virea, care odinioard luiese atit de plini de viap 5i inteligenp, era

un mic smoc din cl inspre trisura sirmanul animal i9i intinse gitul lung

lung ca de obicei, vechea siare de-incordare i-a revenit Si. fiind ingrijitA bine gi oarecum restabilite, a fost iar vindute. Astfel cA a schimbat stdpinii de mai multe ori, dar de fiecare date in mai rlu. $i aqa, ln cele din urme, spuse ea, am - cumperate fost de un om care aie mai multe trisuri 9i mai mulli cai pentru inchiriat. Tu ariti bine !i slnt bucuroase pentru asta, dar in ce priveste viala mea, nici n-ag putea str-1i povestesc cum a fost. Cind mi.au descoperit meteahna. au spus ce nu valorez cit au flatir pentru mine ii cA rrebuie si rrag la o birji gi sd fiu folositi numai la ea: ti nu ltiu sA facd altceva decit se me biciuiasce, sA md munceasci 9i niciodat6 nimeni nu se gindegte cit de mult sufer; ei spun ci au pletit pentru mine gi trebuie s6-$i scoate cheltuielile. Omul care mA are cu chirie acum pl6tegte in fiecare zi o multime de bani proprietarului, dar gi el trebuie se cigtige ceva; gi astfel se scurge toati s6ptemina, gi tot aga siptimini de-a rindul, fird o duminicd mdcar Dentru odihnd. Ginger, tu obiSnuiai si te aperi atunci cind se purtau rdu cu tine, i-am spus eu, Ah, rdspunse ea, aga ficeam odati, dar tot- fdre nici un folos; oamenii sint mai puternici gi, daci sint pi nemilogi gi lipsigi de sentimente mal bune, nu ne rimine altceva de ficut decit se ribdam pind la sfirgit. $i a9 vrea si vind sfirpitul, ag vrea si mor. Am vezut cai morli !i sint siguri ci ei nu mai simt dureri. Ag vrea si cad firi suflare in timp ce muncesc 5i sd nu fiu trimise la ecarisaj. Am fost foarte tulburat gi mi-am intins botul spre al ei, dar n-am putut si-i spun nimic ca s-o mlngii, Cred ci a fost bucuroasi sd mi vade, pentru ci mi-a spus: Tu e;ti singurul prieten pe care l-am avut vreodati. Tocmai atunci birjarul ei se apropie pr.

ti a fost vindulA unui gentiiom. Pentru putin timp a dus-o bine. da-r dupi un galop mai

\t(,R{
'

smucindu-i botul, o d6du inapoi ca si iasi din rind; apoi plecar6, l6slndu-mi foarte trist. La scurt timp dup6 asta, trecu pe linge stalia noastre de trasuri o c6ru16 ducind un cal mort. Capul ii atirna in spatele cirutei 9i din limba firi viali picura singe; ochii erau infundati in orbite. Dar despre ei n-am putere sd vorbesc. Era o priveligte ingrozitoare! Calul era murg, cu gltul lung, subtire. Avea o dungi albi pe frunte. Cred c6 era Ginger; voiam si cred ci era Ginger, pentru ci in felul esta ar fi luat sl"ntit toate necazurile ei. O! Daci' oamenii ar fi mai milogi, ne-ar lmpugca mai lnainte ca noi s6 ajungem intr-un asemenea hal de suferinli.

siraci si buni, care duc la ei decit cea pe care am pe cind tregeam la tresura wemea dus-o eu lady-ei W- purtind hamuri betute in argint si fiind bine hrfurit. Adesea mi durea irn suflet cind vedeam cum erau trataJi micutii ponei, opintindu-se din cauza incarciturilor grele sau clitinindu-se sub loviturile puternice pe care le primeau de Ia vreo puglama josnici. Am vihrt odatd un ponei sur, cu o coame deasa li cu un cap drigul, care semena atit de mult cu Merrylegs. incft, dac6 n-a' fi fost in ham, m-ag fi dus la el 9i ag fi nechezat. Se cizlea din resputeri sA trage o ceruF grea. in timp ce un beiat solid si grosolan il biciuia foarte tare sub burtA si-l apuca cu cruzime de boti-

o vialA mai linittiti

lositri de oameni

CAPITOLUL 4I

MACELARUL

Am fost deseori amirit vizind necazurile pricinuite cailor din Londra, necazuri care, de cele mai multe ori, ar fi putut fi evitate dace ar fi existat pulini grij6. Nou6, cailor, nu ne prea pasi de munca grea dac6 sintem tratati cum trebuie, gi sint sigur cA sint mulli cai, fo87

sor. Putea, oare, si fie Merrylegs? Semina leir iu el: dar stiu ce domnul Blomefield nu avea de eind se-l vinde niciodatd 9i cred ci nici n-o-va face. Acesta putea si fie un cilul la fel de bun pi poate ci' 9i el a cunoscut in tinere1ea lui zile mai fericite, intr-un loc plecut. Am observat deseort vrteza mare cu care sint minati caii macelarilor, deii n-am inteles niciodate de ce. DIne intr-o zi cind a trebuir str agepgm cltva timp tn faF la ,,St. John's Wood". Alituri era o mtrcelarie gi, in timp ce stationam, sosi in mare viteze cerula unul miielar. Calul era ftrfierbintat 9i foarte istovit; tli l6si capul ln jos, coastele i se ridicau si coborau. iar picioarele ii tremurau, dovedind cit de reoede fusese minat. Beiatul siri din ciruf6 9i, in timp ce ctrra co'ul, stipinul iegi din magazin foafle nemultumit. Dupi ce se uiti la cal, se intoarse superat spre baiat: De cite ori trebuie s6-1i spun se nu mai mini in felul ista? Pe ultimul cal l-ai prepedit ti i-ai stricat suflul: ai d gind siJ distrugi 9i De ista la fet? DacA n-ai fi fiul meu, te-a9 concedia pe loc; e o rugine si vii la magazin cu un cal in asemenea hal: pentru felul in care mlni, pofi fi luat la polilie si, daci se intimpli ala ceva, si nu te aitepli se te scot pe cauiiun. pentru ce de atitea ori 1i-am spus oini acum, lncft am obosit; trebuie se fli tu ins-u;i cu mai multi bigare de seam6. In timo ce i se vorbea astfel, beiatul stetea imbufnaf $i retras, dar cind tatel seu incete, izbucni superat, spunind ci nu era vina lui 5i c6 nu merita mustrarea, pcntru ce mergea tot

timpul numai dup6 comenzi. Dar nu toti biietrii sint cruzi. Am vezul

ANNA SEWELI,

pnetenos cu ea; Jerry spunea ca era o nlicere sA te glndeSti cit de feritit Dutea fi un i:al bi-

altul; ca.lul se oprea d'e l:r $ne la porl e caselor care luau cirbuni de la el, pi obignuia si-Si tind o ureche aDlecatd spre staplnul seu.. Strigetul bitrlnului putea fi auat cu mult lnainte ca el s6 se apropie. N! ciodati nu in;elegeam ce strigtr, dir iopiii ll poreclisere,,bltrlnul Ca-a-ar-boo", pentiu ci, pale_, c4 asa suna ceea ce strigt el. polly f lua cirbuni de la el qi vedeam ci era foart!
de sArac.

noastre cu.. o_ ciruIi' mictr plini de- cirbuni; purta $pci de cirbunar, eia lnnegrit tot de cirbure pi pirea destu.l de aspru. -El ,i calul sdu treceau lncet pe stradi, ia doi tovarisi
care. s lnteleg .unu.l pe

aJunge .regele birjarilor". Mai era 5i un bitrln care venea De strada

"pri-ngul unarlle" pentru ca, zicea el, lntr_o zi va

fineau unul la altu.l. poneiul iti urma stdplnul ca un cline Si, clnd acesta se urca ln cd,nigtr, o pornea fErA s[ fie nevoie nici de bici. nidi'de weun cuvint, pi alerga pe strada la fel de ve_ sl.ca ti c.lnd. ar fi iegit din gajdurile regale. Ly J.gTy li plicea biiatul gi-i siunea

unii care-ti-iubeau poneiul sau megarul ca ii cum ar Ir lost utr cirne favorit, iar miculele animale munceau pentru tinerii lor stiplni iot atft de voioase ti cu tot atita pldceie cum muncsc eu pentru Jerry. poate cl uneori munca ste grea, dar o mlni buni ,i o voce pnetendasi o fac mai usoard. . Era un beiat, vlnzitor ambulant de fructe Sr zarzavalrn, care aducea pe strada noastre cartoll $r verdefuri; el avea un ponei bdtrln, ru roafle.Immos, dar cel mai plin de voiogie lr cl mar tnlmos celut pe care l_am lntltnit weodata; ti era o plecere si vezi cft de mult

AT,EGEXI

trin la un st[pln atit

lntr-o dupi-amiaze, pe cind intram in curtd, Polly ieqi din caitr Si spuse; I A fost pe aici domnul 8., care ln- Jerry treaba ce se aude cu votul tiu 9i ar vrea sd lnchirieze pentru alegeri trtrsura ra; va uece dupe rlspuns. Polly, pof sa-i spui ce tresura - Binq mea.v-a lr angaJate atunci; nu mi-ar pltrcea se-mi lipeasce pe ea listele lor mari de alesitori. $i 1i-i fac pe Jack gi pe Cipitan str aleige pe la ctcluml ca se-i culeaqa De votantii De jumitate be;i pii, cred ia'ar fi o ocaii - n-am pentru cai. Nu, s-o fac! Dar mi s pare ce vei vota pentru acest -. nu? Spunea ci face pani din acelaqi candidat,
panlc ca
_ - Da, oa-recum, dar nu voi vota pentru el, Polly; tu ttii care est meseria lui?

fl

trne.

Da.

Pii, unui om care se imbogileqte de pe

\t(,Rt urma unei astfel de mcserii poate se-i mearga bine in unele privinle, dar e cu totul orb -la ceea ce doresc muncitorii; nu m-ar l6sa con$iinF ca s6-l aleg si hotirasci. legile. Cred ci se va supira, dar fiecare este dator sd fac6 ceea ce crede cA este cel mai bine Dentru tara lui. ln dimineala dinaintea alegerilor, pe cind Jerry tocmai me inh6ma, iati cd intri Dotly in curte pllngind pi suspinind, cu rochiF ei albastrd 9i cu torJuletul alb improgcate cu norol. Dolly. ce s-a intimplat? - Ce-i. Biiefi aceia obraznici, suspind ea, au vaga... vaga... Au snigat-o ,,vagaboande mici 9i albas- tate. tra". spuse Harry care intri in fugd, pd-sup6rat; rind foane dar le-am arerar iu for, n-au s-o mai insulte niciodati pe sora mea. Le-am tras o mami de bitaie oe care o s-o line minte; nigte afurisili de orangigtir, nigte capete secil Jerrji sirute fe_ti 1a gi spuse: rn casa la mama, scumpa mea, gt - ruSl spune-i ce sint de pirere ci ar fi mai bine sd stai astezi acasi gi s-o ajugi. Apoi, inrorcindu-se grav cetre Harry: Beiatul meu, trag n6dejde ci-fi vei apira sora intotdeauna ii-l vei pune la punct pe oricine o insulti a$a tre- vreau buie se procedezi; dar. fii atent, nu sa am pe casi nici un fel de mizgelituri electorale. Existe multi ticelosi asemenea orangigtilor atit in partidul conservator cit si in cel republican sau ln oricare altul, $i nu vreau ca

tate, glumegti! - O, Nu, Harry, vorbesc foarte serios gi mi-c - cum oamenii continud totusi astfel. rugine

altora, libertatea de a merge la vot intr-o tresuri veche gi murdard, libertatea de a umfi pe oricine nu este din partidul tiu 9i libenatea de a stdga pini riguge5ti ceva ce inlelegi numai pe jumitate asta este libenatea de pomeneai! care

aluncat cu noroi

in mine ti m-au strigat

degi ar trebui sd cunoasci mai bine situatia. Alegerile sint o treabi foarte serioasd. cel putin asa ar trebui sd fie; fiecare ar trebui si votze potrivit congtiinlei sale 9i si-gi lase'gi vecinul sE facd la fel-

CAPITOLUL 4]

vreunul

amestecat

s-p!

fdri

_-:: ttbertate, .crezut. tati. ci aibagtrir sint pentru meu, libertatea nu vine de la - Bdiatul aceste culori:.e.le indici numai un anume par_ trd,, Sr toate lbertatea p care o poti cdpeta qe ra ere este tlbertatea de a bea pe cheltuiala
PRIETEN

este vorba. Eq., am

he aga ceva. Chiar femeile gi copiii -culori2, gata sa se certe de dragul unei ca mhcar unul din zece i6 stie desore ce

din membrii familiei mele sd

in

LA Nf,VOIE

de Nord. ':Culoare politici

partid politic.

Membru al partidului ultraprotestant din lrlanda

ln trecut, apartenente la

un

Culoarea Partidului Conservator.

rn sur$lt, veni 5i ziua alegerilon a fosr destuE reabe atit pentru mine, cit $i pentru Jerry. Mai intii a venit un genrilom solid. care gifiia, pufiind in mina un sac de iorat:
89

ca $r cum vlaia sau mddularele pietonilor nu aveau nicl o importanle; in acea zi am vezut doue persoane trintite pe jos, una din ele fiinLj u [cmeie. Caii treceau pnnrr-() perioadd 3rea. sirmaniil Dar alegiirorii aceia din lresuri nu se gindeau deloc la asta; mulli dintre er erau pe Jumatate beii qi, dacS treceau pe lingi localul unde se vota pentru partidul lor, rzbucneau in urale. Au fost primele alegeri pc care le-am vazut fi nu doresc si mai fiu mart()r la altele, degi am auzit cd acum lucrurile s-au mai schimbat. Jerry 9i cu mine nu apucasem incd sd inghiIrm citeva imbucdturi, cind vizurdm o femeie linArA care venea pe stradi purtind un copil in bralc. Se uila incoacc;i inctrlu 1i pdrra incurcati. Se indrepti in grabe spre Jerry ii-l irlreh; Jaca pulea \d-l \puna cum \e aJungc la spitalul ..St. Thomas" qi cit de departe era pini acolo. Vcnisc de la lari in dimineala .rLeed. \punet e". . u n ciru!i: nu )tta nlmlc de alegeri si era destul de strdind in l-ondra.

le diduse Polly ;i o nlince. Strezile erau loarte aglomerate $i trAsurile, cu insemneie panrdelor pe ele, isi croiau loc prin mullime,

Lrriz, amestecate cu pufine tiriie umezite; asta era, de lapt, hrana obignuitd de fiecare zi. dar atunci fu pentru mine deosebit de inrdritoare. Jerry era cit se poate de grijuliu $i de bun, ti care cal nu s-ar fi strdduit din rdsputeri pentru un asemenea stdpin? Mai pe urmi. scoase Si el una din plAcintele pe care i

lost chemali de un grup care dorea si fie dus la Regent's Park; dupi aceeal am fost chcmali pe o strada laterali unde o doamni timrde $i ingrijoratA a$repta sI lie dusi la banci: acokr a trebuit sA st5m pina a termiNat. ca s-o duccm inapoi, gi cind tocmai cobora din tr5sud, iata ci veni, alergind 9i de-abia tIdgindu-$i suflerul, un gentilom cu lui.r r.'1ic sl cu nr)l( hirtii in nlina )l carc. mai inainte ca Jerry si coboare de pe capra trisurii, deschise uta, se strecure ineuntru ii strige: ,,Bow Street, repede, la polilie!" ii plecarem pe datA cu cl; cind, dupi inci un tur sau doue ne-am intors, in sllr$it, la statric, acolo nu mai era nici o alte trdsuri. Jerrv imi puse traista, pentru ci, spunca el: .,in zil" .a astea trebuie si mincdm cind putem, afa ca, di-i drumul $i mestecd, Jack; profiti de timp, b;trine". Am descoperit ci mi'se diduse uruiali de

\ola sa meargi la gara Bishopsgate. Apoi

am

Primise o programare la spital pentru bdielelul ei. Copilul plingea cu un scincet slab,

de cl, spuse ea, are dureri - SArmanul marii este in virste de patru ani, dar nu poatc merge deloc; e ca un copila$ mic dc tor; doctorul a spus insA ca, daca l-ag ducc la spital, s-ar putea facc bine; te rog, domnule, cit de departe se afld spitalul 5i care este drumul'i d',amna. rd)punse Jerry. nu p.li - Pdr. a1unge acolo mergind pe jos printr-o aglomeralie ca astal Pini la spital sint trei mile ti copilul este greu. Da, nici vorbl cd este, dar eu sint des- de puternicd, tul slavd Domnului, gi, daci aii fti drumul, cred cA m-as descurca, oarecum;
Nu ai cum, ii respunse Jerry, in ingheai putea fi trintite, iar copilul cilcat in picioare. Ascult6, urcd in trisud gi te voi duce in sigurante la 5pilal: nu vezi cd vine |r

sll n s,

te rog, spune-mi.

suiala

ploaia?

intoarcere; te rog, spune-mi pe unde s-o iau. Asculte. doamnd, zise Jerry, am o nevaste $i ni$te copii dragi acasi 5i cunosc sentimentele de pirinie; urce-te acum in trisura asta ti te voi duce gratis acolo. Mi-ar fi ruqine de mine si las o femeie cu un copil bolnav se
n9re.

domnule, nu, nu pot face asta, mullumesc. Nu am decit bani de drum pentru

Nu,

izbuclacrimi. Ei, ei, curaj. draga mea, te voi duce cu- acolo; rih^d lasA-mt si te urc ineuntru. In timp ce Jerry se duse si deschidi portiera, doi bdrbali, cu panglici ale partidului lor la pilirie gi la butoniere, alergare, stri-

nind

Si fii binecuvintat! spuse femeia

in

gi

nd:

Birjar! - Ocupat, rispunse Jerry. Dar unul dintre ei,-impingind femeia, siri in trdsurd, urmat de celdlalt. Jerry ii privea la fel de crunt ca un

poliiist:

aceastd doamne. Doamna, respunse unul din ei, poatc sa altcpte. Treburile noaslre sint fuartc imp,,rtante Si, in afard de asta, noi am intrat pri mii. a$a ci esre dreprul nostru )i vom reminc inAuntru. Un zimbet hitru se ivi pe fala lui Jerr_v. in
lrmf' ce inchide! p,'rtlera dupS
er.

Domnilor, trasura este ocupata

dc

1.t^.

t.\\

t. t.

eu pot

reguli, domnilor, ve rog se stali cit - InIn poftili. timp ce dumneavoastd va odihniii,
a$tepta.

foarte bucuroasi cd le gdsesc aici: egti tocmai omul de care am nevoie, pentru cd este foarte greu si gisegti o trdsurd astizi. in aceastd

tale copil va fi, in curind, mai b-ine. Jerry o urmiri pini intr6 pe poarti $i spuse incet, ca pentiu sine: ,,Asta-r tot ce am putut face pentru o femeie neciiit6!,, Anoi md mingiie pe gir, a$a cum licea intotdearina cind era mul;nmir de el insusi. Curind se porni ploaia gi erim pe punctul . de a pleca de la spital. cind poarta ie deschise dln.nou. Si portarul strig6: ..Birjarl.. Ne_am opnt tr o doamna cobori scirile. Jerrv pdru s-o recunoascd imediar: ea i5i didu la 6 farre velul ii strigd: - Barker! Jeremiah Barker! Tu esti? Sint

spatele, se duse spre tinera - $i.lntorcindu-le temele care lingi mine. ^statea ln cunnd vor pleca. spuse el rilnd. - tace grrjl. nu-Il $i intr-adever, ei plecard curind, pentru c6 atunci cind in;eleseri 5irerlicul lui jerry. coboriri din tdsura, adresindu-i tot felul de cuvinte udte gi strigind tare ceva in legituri cu numerul rrasurii si cd il vor rrimitiin judecate, DupA aceasti micd intirziere, eram curind in drum spre spital. mergind cit puleam mar mult pe stre/i leluralnice. Jerrv trase de clopotul _mare de la. poarta spilalului Si ajute remela sa se dea tos. . - Mulfumesc oe' o mie de ori, spuse ea. niciodati.n-ag fi purut sd ajung aici,'singurd. pentru N-ar ce 5i sper cd dragul durni.-

altceva.

vedeF, doamne. munca noaslra se faci pe once vreme !i la orice ori, 9i lucrut dsta pune la,gra incercare un organism o.enescj da, ma. descurc destul de bine gi m_aq simgi fdrd nrcl.un rost da-ci n-ap avea caii de care id ma mgru_esc. Am tost crescut pent.ru asta fi mi_e teami ce nu m-ag descurca la fel de bjne cu Ei.. Barker. spuse ea. ar

pine s-a incdlzir vremea ,i. l:acite :.are ryt:a linut de on intirzii mai mulr. isi face mari sriii.

in mina lui Jerry. spunindi Uite cile cinci 5ilingi pentru fi,icare co_ ..-pll: Mary va tti cum s6_i foloseasci. . Jerry.ii mulpmi. pdrind foarte incintat. gi, reSrnd drn perimetrul girii. ajunserdm in cele dln urma acasi. iar. in ce me priveste, pot spune ce eram foarte obosit.
ea puse ceva

aceasta muncd; ar fi lrne. dar g pentru Mary ii copii; exjstd multe locun.unde !,lzttu sau grijdarii buni sint ciu_ taF: tr dacd. vreodalii te gindesti sd renungi la munca. oe blrJar. anunli-md. Apol. transmitind urdri de bine lui Marv-

,dacA

li-ai primejdui

serios s6ndtarei cu pecat nu numai pentru

fi

mare picat

Voi fi m?ndru si v6 servesc. doamnd. sint la fel de bucuros ca dumneavoastrd cd s-a intimplat s6 fiu aici; unde si vi duc?
povesti despre Mary 9i copii.,Am ajuns 1a rimp la garA ii. cum era la aqapost oe ptoate, doamna a mai stat o bu_ cati de vreme de vorba cu Jerry. ln felul esta am aflat cd fusese inveletoarea lui polly.5i dupa ce puse multe intrebari despre ea- il inrreba:

parte

Lond rei.

La gara Paddington. si dacd ajungem la trmp. a5a cum cred cd vom ajunge, imi vei

Cum te impaci iarna cu munca de bir- $tiu jar? cA anul trecut Mary era destul de in,enlorata pentru tine. Da, doamn6, asa a fost: am avur o tuse

CAPITOLUL

44

BATRINUL CAPITAN

sI

SUccEsoRUL LUI

Cipitanul gi cu mine eram prieteni buni. Era un cal betrin, nobil si era o tovdre$ie foarte pli.cute pentru mine. Niciodatd nu m-am gindit be senetatea lui se va gubrezi gi ci ne va pirisi; totuti, i-a venit $i lui rlndul. $i iati in ce imprejuriri. Eu n-am fost acolo, dar, din cele ce am auzit povestindu-se, am aflat cum s-a intimDlat. ' CApitanul ii cu Jerry tocmai se lntorceau dupi ce duseseri un grup la gara mare de
peste podul Londrei; cind ajunseri undeva intre pod $i monument, Jerry vdzu venind, fer6 incarceturi, un camion al unui berar, tras de doi.cai purernici. Camionagiut. lovea lare caii cu Dlcrul: camronul era ulor lt el goneau nebunegte; vizitiul nu mai avea nici un control asupra lor, iar strada era foarte circulate; o

rinere fu rrintitd la peminr pi cdlcati, iar in clipa urmetoare se nipustira asupra trisurii noastre; amindoue rofile au fost smulse, iar

tresura resturnate, Cdpitanul tirit pe jos, hu-coipsd. lubele rupte, una din 6le intrindu-i^ in Jerry fu de asemenea azvirlit, dar s-a iles doar cu julituri. nimeni nu poate spune cum de a scipar, dar el zicea intoideaund c6 a losr un miracol. Clnd sirmanul Cioitan a fost ridicat; s-a vizut cA era rdnit destul de r6u. Jerry l-a adus incet acasi, 9i ce priveligte triste era si vezi cum singele ii uda pielea albi, curgind pe crupd 5i pi greabin. Cimionagiul s-a dovedit ci era beat si a fost amendal, iar berarul a trebuit sA plateasce pagubele pricinuite stipinului nostlu; dar nimini nu putea sA pleteasce vetemerile sirmanului Cipitan. Veterinarul 9i Jerry au fdcut tot ce au putut ca sA-i ugureze durerile si sd se simte mai bine. Trdsura a trebuit sd fie reparate Si timp de citeva zile eu n-am iegit, iar jerry n-a cigt! gat nimic. Cind am venit la stafla de trasuri prima dati dupi accident. $eful s-a apropial de noi ca se intrebe cum se simte Ceiita;ul. si se mai vindece niciodatd, zise - N-o Jerry; cel pulin pentru munca mea n-o si mai fie bun; a5a mi-a spus veterinarul azi-dimi nea{i. El a mai spus ci poate sA fie bun pentru cerule sau pentru alld munci asemdnitoare. Vestea asta m-a amidt foarte mult. Cirdugie! Am vizut cum ajung caii care fac o astfel de munce in Londra. Tare as dori ca roti belivii si fie duli inlr-un azil de nebuni. ln loc sd li se dea voie sd ndvdleascd peste oamenii pagnici. Daci ei pi-ar fringe oasele, $i-at sfirima cirulele Si ii-ar schilodi propriii cai. asta ar fi treaba lor gi am putea poate se-i lesam in pace, dar mi se pare ci intotdeauna suferi tot cei nevinovali! $i se mai vorbe5re apoi de legea compensaiiei. Nu existi compensatie nu existA altceva decit necaz, supirare pi-pierdere de vreme, in afard de pierderea unui cal bun careli este ca un prieten de nddejde, Este o prostie se vorbesti de compensalie! Dacd ag vrea si v6d ceva cdzind intr-o prepastie firi fund, acesta ar fi viciul bduturii! Asculte, Jerry, spuse $eful, md atingi cam tare la coarda sensibild, Stii doar; eu nu sint la fel de cumpitat ca tine; e o mare.u$ine pentu mine, cici a5 vrea si fiu. rdspunse Jerry. de ce nu terminr cu - P6i. asta, $efule? Egti un om prea bun ca sa fii sclavul unui asemenea viciu! Sint un mare prost, Jerry; dar am incer-

bine, dar era un cal foarte bAtrin 9i d,.rar robustelea lui, precum gi grija lui Jerry l-au f6cut in stare sd duce munca la trdsura atit de mult tlmp; acum se darimase rdu. Veterinarul il putea face bine, atit cit se fie viDdut pentru citeva lire. dar Jerry spuse: nu! Citeva lire c6patate pentru un cal bdtrin care te-a slujit cu credinli, a muncit din greu qi a indurat destuld mizerie i-ar pingiri si restul banilor, si pind la urmd se gindi cd cel mai bun lucru pe care il putea face penrru un bun Si bdtrin tirvare$ de munci ar fi se-i tragi un glonte sigur in inimA, scutindu-l de alte sulerinte. deirarece Jerry nu gria unde sd-i giiseasci un stiipin bun pentru restul zilelor cit mai avea dc rre it. A fost hoterite ziua urmitoare pentru acest

begti inima lui Polly!" Datoriti voinlei 5i mullumitd so;iei mele, m-am descdtusat din aceastA robie ii de zece ani n-am mai Dus () picdturii de vin in gurd. 5i nici n-a5 vria si mai pun vreodate! pus 9i eu in cap acest gind mare -se Mi-am incerc, spuse Grant, pentru c6 e un lucru riu sd nu te Doti stdDini. getule, fi-<jt Nu're vei cdi nicio- Fd-o, date, c mare ajutor ar fi pentru unii tovati ragi sarmani de-ai no$tri, din staiie, dace te-ar vedea cd te lipsepti de biutur6. gtiu ci mai sint vreo doi, trei cdrora le-ar place si se linA departe de circiumd, dac6 ai purea! La incepur. Capiranul perea sA se simti

cat o date si m6 ablin doui zile gi atunci am crezut cA mor. Tu cum ai fecut? striduit. din greu mai mulre s6p- - ]\if-a.. tamrnl; vezl. eu ntclodata nu m-am imbdtat prea tare, dar vedeam ca nu mai sint stdDin pe mine 5i cind imi venea pofta s6 beau md luptam din rAsputeri cu mine insumi ca sa spun,,nu". Mi-am dat seama ci unul din noi trebuie se se dea bitut sau - viciul betiei. Jerry Barker $i, slavd Domnului, mi-am zis cA nu Jerry Barker va fi acela: dar a fost o lupti mare 9i lineam se depun toati stredania de care era nevoie pentru cd, pini cind nu am incercat se mi dezobignuiesc, n-am Stiut cit de puternic era acest nArav: apoi 5i Prrlly 5i-a dat slllnla ca sA am mincare bund si. cind mi apuca pofta de beuture, luam o ceascl de cafea sau o pastila de menre. sau citcam pulin dintr-o carte gi asta mi-a fust de mare aiuttrr: uneori imi spuneam: ,.Renunli la bAuturi, sau esti pierdut! Renunli la bAuture, sau ii zdro-

foarte mulr lipsa lui. Acum, Jerry trebuia si-gi caute alt cal. si curind auzi de unul prinfi-o cunoltinti care era. aJutor de grdjdar la un gentilom. Era vorba de un cal tiner, valoros, dar care. intr-o zi. o luase la g(,ane. se ciocnise de tr alt6, trAaura, il azvirlise. pe _luminAlia sa- 5i
se ranrsel ifr pterduse laima Si nu mai era potrivit penrru grajdurile unui gentilom, iar vizitiul primise disp()zilia s, caute si-l vinde cir putea mai bine.

lucru. Harry m-a dus la fierar ca si-mi puni nl9te potcoave noi; cind m-am intors. CiDitanul nu mai era. Eu Si toatA familia am resim-

!it

impac eu cu iufeala unui cal, spuse - Mi Jerry, numai si nu fie nirdva; sau greu de ginut ln friu. nu esle citusi de putin nardvai. rds- Nu, punse omul, dar are o guri sensibili 5i cred ce asta a lbsr cauza accidentuluil vezi. l-au arergat tare lar vremea era rea si, nefiind obi;nuit cu aia ceva. cind a iegit in drum, a zburat ca un bolid. $eful nosru (vreau si spun vizitiul) il lnhdmase cit se poate de strins cu cureaua care se pune cailor pentru a line gitul arcuit. ii pusese gi rranzeluta, cu zdbala ei prea teioase; credinta mea este ce toate astea l-au speriat pe cal, care este iute si

are

9i Cipitanul, cu un cap foarte frumos, gi avea numai cinci ani. L-am intimpinat prieteneste, dar nu l-am intrebat nimic. Prima noaDte a fost foarte agitat: in loc sA stea culcat. isi smucea cdpestrul in sus ii in jos din inelul de care era legat gi lovea barele de la iesle. lncit n-am putut se dorm. Totu5i, in ziua urmitoare, dupa cinci sau $ase ore de tras la trisure, intre ln grajd lini$tit Si cuminte. Jerry il mingiie gi-i vorbi mai mulr; foarte curind a1unsera se se inleleag5. iar Jerry spunea ca daca -l se va pune o zebald usoard $i va muncl mult, va deveni blind ca un miel: si cd toate povestea cu accidentul a fost ca un vint rau care, de fapt, n-a deunat nim6nui, pentru ci daci ..luminalia sa" pierduse un cal iavorit in valoare de o sute de guinee. birjarul cigrigase. rn schrmb. un cal bun 5i purernic. Hotspur gindea cA a decizut dai6 a aiuns

Este destul de bun; voi veni se-l mai vAd, spuse Jerry. A doua"zi, Hotspur acesta ii era numelc sosi acase; era un cal mindru, roib, {Eri nici un fir de pdr alb pe el, la fel de inalt ca

o gure arit de sensibild,

\f
se fie cal de trisurd $i nu-i placea sA stea in statie, dar la sfiriitul sapteminii imi mirturisi ce un cApistru liber 5i o min6 usoard conteaz.i foarte mult $i ce, h urma urmelor, munca nu este atit de grFa ti nu se compara cu situalia cind avea cairul 9i coada liniuite de la. De fapt, se obignuise pi Jerry ll iubea toarte mult

r,R

surii gi la sirmanul animal ribddtor care sti in. picioare pind cind acestea ii inlepenesc de rng. Acum, eu lucram cel mai mult seara, deoarece eram mai obignuit cu statul in Dicioare sr Jerry se temea sel line pe Horspur. ca se nu rAceasce. In sdprdmina dinain[e de sArbarori era foarte mult6 treabi pina seara tirzru, iar Jerry tugea foarte rau; t;tusi, oricit de rirziu veneam, Polly il attepta gi iegea cu feiinarul ca se-l intimpine, pArind mereu ingrijorati 5i
Anului nou a trebuit se ducem doi gentilomi la o cas6 dintr-o piati a cartierului West End. l-am lisat acolo la ora nouA si ni s-a spus sA revenim la unsprezece. ,,Dar. spuse unul din ei, deoarece este vorba de o partida de cdrli. poate cA rrebuie sd mai a:teptali citeva minute ii se nu intirziali!- unsprezece. Cind ceasul bdtea ora noi eram la poartA, pentru ce Jerry era intotdeauna punctual. Ceasornicul bitu toate sferturile de ore unsprezece li un sfert, $i jumetate, ti trei -sferturi, apoi b6tu doudsprezece, dar poarta tot nu se deschidea. Vintul fusese foafte schimbdtor, cu rafale
se

CAPITOT,UL 45

speriatA. In seara

REVELIONUL

LUI

JERR\

Sdrbeto le de iarni sint foarte plicute penunii oameni, dar pentru birjari gi pentru call lor nu existau serbetori. de5i. uneori, acestea le pot fi o resplate. Sint atit de multe petreceri, baluri gi siirt deschise atitea localuri de distraclii. incit munca este grea gi adesea line pini tirziu. Uneori. birjarul $i calul trebuie se a$tcpte ore intregi in ploaie sau ger, tremurind de frig. in timp ce oamenii veseli danseazd undeva in rirmul muzicii. Mi intreb dace frumoasele doamne se gindesc vreodati la birjarul obosit care a$teapte pe capra tretru. 95

Jerry suni la ugi 9i intriba servitoiul dacd mai era nevoie de el in noaptca aceea. O. da, sigur ci va fi nevoie, rispunse omul. nu trebuie si Dleci. curind se vi rermina. $i Jerry se ageza din nou, dar vocea lui era.atit de rigutit6 incit de-abia il puteam
auzr.

transformase in lapovili inlepetoare, care perea,sd batd din toale pe4ilej era foarre trig ;i nu exrsta ntci un adepost. Jerry se dAdu jos de pe caprd qi veni ca sd rragi mai sus una din pituri peste grumazul meu; apoi llcu o rura sau doue in sus $i tn jos. boiAnind din prcioare; incepu si-pi loveasci brafele, dar asta ii. stirni tusea, aga cd deschise portiera trdsurii $i se asezi ineuntru, jos. cu picioarele atirnindu-i pe rroluar. adapostindu-;e cit de cit. Ceasul betu iar sferturile de ord, dar nimeni nu veni. La douisprezece 9i jumdtate

de ploaie in timpul zilei, dar acum

La unu $i un sfert, poarta se deschise si cei doi gentilomi iegird; se urcari in tresuri iari nici un cuvint ti-i spuseri lui Jerry adresa unde trebuia sd meargd, cam la o depdrtare de aproape doue mile. Picioarele imi erau inlepenite de frig pi md temeam cd md voi pr,ricni. Cind cei doi au coborit, nu au roirrr

nlcr macar un cuvint de scuz5 pentru faptul ce ne llnuseri atit de mult, in schimb au fost nemul;umi1i de taxi; totusi, cum Jerry niciodati nu taxa mai mult decit i se cuvenea, dar nrcr nu lua mai putin, au trebuit sd pldteasci pentru doue ore $i jumdtate de a$teptat: pentru Jerrl erau bani greu ci5tiga{i. _ ln_ cele dtn urmi am ajuns acasA: Jerr) de-abra mar putea vorbi pi ru5ea ingroziror. Polly nu-i puse nici o intrebare, doar deschise poarta gi-i linu felinarul. pot face 5i eu ceva? intrebe ea. - Nu Ba da; s6-i dai lui Jack ceva cald 9i - si prepari pentru mine un ceai de ov6z, apor spuse el in $oapte, regu$it, de-abia mai putind

rispunse repede Harry, Si doctorul - Da, a spus ce tata poate avea $anse mai mari decit mulli altrii pentru cd n-a bdut. A mai spus cd ieri febra a fost atir de mare, incit dbca tata ar fi fost un beutor, asta l-ar fi fecut se ardd ca o foaie de hirtie; dar eu cred ce este convins cd se va face bine. Nu crede;i 5i dumneavoastra la fel, domnule sef? $eful perea incurcat. existd vreo reguld ca oamenii buni - Dacdin sa.scape astfel de incercdri, sint sigur, biiete, ci el va sci.pa; tatil tdu este cel hai bun om din cigr cunosc. Am si mai trec pe

aici miine

sa

resplre.

Este foa e riu, rispunse Harry, cum nu-se poate mai riu; boala pe care o are tata se cheamA pneumonie; doctorul crede ce in noaptea asta se va alege intr-un fei. prost, foarte prost! spuse Grant, - Asta-i clStinind din cap. $tiu de doi oameni cdrora ll s-a tras moartea din asta, sdptemina tre-

tau.

)l chrar se urcd in podul cu fin 5i-mi aduse un bral,bun de paie.in plus. pentru culcu5, polly L'nr dadu un terct cald care mi mai inrremi 5i apoi inchisere u$a. A doua zi se ficuse destul de tirziu pine cind veni cineva la noi, gi acesta fu Harry. Et ne curdJd, ne didu de mincare gi mdture grajdul, apoi aqternu paiele la loc, ca 9i cum -ar ii lbst duminici. Era foarte ticut qi nici nu flulera, nrcl nu cinta. La amiazd veni tot el $i ne didu porlia de mincare Si de api; de data asta insi il insolea 9i Dolly; ea plingea 9i din \r.\orbeau am putut ghici cd Jerry era grav bolnav fl ca doclorul spujese cA era un caz complicat. Trecurd astfel doud zile $i in case era mare neliniSte. Noi nuJ vedeam decit pe Harry, iar uneori mai venea 9i Dolly. Cred ii o ficea doar ca sd-i lind lui Hany-rovdri$ie, pentru ct Polly era tot timpul cu Jerry care trebuia se stea foarte linigiit in par. In a treia zi, in tirrlp ce Harry se afla in grajd, se auzi o betaie usoard in jgd 9i-9i fdcu aparilia qeful Grant. N-am vrut si mi duc in casd, biiete, spuse el, dar vreau se giu cum se simte tatel

Cu toate acestea, me bugumd, ca de obicei,

- Asculte, te rog, spune-i mamei taG cd, Grant. daci se invoiele. pina se aranjea/e ceva, am se vin dupd el in fiecare zi ca sal iau la munce, 9i din ci$tig am se-i aduc jumatate; asta vA va aluta sd cumpdrati hrand cailor. $tiu cd ratal tiu face parti dintr-un club bun, dar cu asta nu se lin caii, deoarece costul intretinerii lor va fi mai mare decit folosul adus de ei in tot acest timD: voi veni la amiaz6, ca si aflu ce spune mama ta. $i, f6ri si a;tepte ca Harry se-i mulfumeasca, plece. La amtaz6. cred cd Grant s-a vizut cu Polly. pentru cd a venir cu Harry. la grajd. I-a

- de5i l-am linui [dri griunle. roruSr Harry: este a^tit de plin de vigoare incit nu $tiu ce se mal tac cu el. Este intocmai ce-am spus eu, replici

Tata se simte mai bine, rispunse Harry. Mama spera ce se va insinato$i. Domnului! exclami. seful. Acum - Slavi trebuie .sil lineli la caldura pi siL-l l'eri1i de grur: pentru cai si me aduceli pe mine. Vezi tu. ;i lui Jack ii va prinde mai bine dacd va 5ra la celdurd. in grajd. o sapremina sau doue: ru poli sdJ scoli ca sd faci cu el citeva ture pe strade, se-$i mai dezmorleasci picioarele; dar calul 6sta tiner daci nu meree la munca. se va termina cu el. ca si spun ata, pentru ca atunci cind va iegi afari s-ar putea intimpla si aiba \reun accident 5i asra-ar fi prea murt pentru vor. Lucrul esla e cu pulinfi fi acum. spuse

A _-

doua zi, dis-de{imineat5.. era Ei? intrebi el.

dimrnea 1d, deweme.

la

noi.

cuta: s-au curelat intr-o clipi; dar unde e \'raF e Si sperantd, a;a ci trebuie sl-1i pdstrezr curajul.

Timp de o sapremina sarr mai bine. el r eni zilnic sa-l ia pe Horspur. iar cind Harrv ii

inhlmal pe Hotspur 5i l-a luar cu

el.

mulrumea sau pomenea ceva despre bunata-

,ra fui, ii rAspundea cu un zimbet, spunind Li, de fapt, a fost un noroc pentru el, deoarece caii

lui aveau nevoie de puiind odihni pe :are altfel n-ar fi avut-o. Jerry continua sd se sirnti din ce in ce mai bine. dar doctorul spu.e cd. Jacd \oia (i ajungi la bitrinele. nu rnai trebuia sd se intoarcd niciodatd la munca de birjar. Copiii discutari de multe ori despre cele ce vor face

se$ti si tu de iucru. la grddini sau la gratJ sau curicr: $i mai cste 5i o 5coali buni penrii: mine. Mama ride ii plinge de bucurle. lar li!.. pare foartc fericitl

mullime de familii bune unde polr

se_1r

g;'

tata 5i mama gi cum ar putea s6-i ajute.ci;tigin-d ceva bani. Intr-o dupd-amiazi, Hotspur a fost adus foarte ud gi murdar. Strizile sint o mocirla, spuse 5efui, o sd te treacA toate sudorile, biiete, pini o sd-l cureJi si^ o sA-l usuci. In reguli, Sefule. spuse Harry, n-o sdJ - pini Ias nu va fi cum trebuie; stii, doar, ca fost am instruit de tata. As vrea ca toti biietii se fi fost instruili
da

Estc extraordinar, zisc Harrr. ti ,: spune ci-i tocmai ce ne trebuie; asla ie \.: potrrri ri tatti. )r mamei: dar cu n-am Jc I't.j .d liu curicr imbrdcat cu hainc dttttt-.rr,:lci strimtc $i cu multe rinduri de nasiuri. IvId \!l lacc grijdar sau g16dinar. Se hoteri ibarte repede cA. de indati .i
posib r L

Jerry va fi destul de bir:e, sc vor nuta la lare. iar trdsura 9i caii vor fi vindu;i cit de cunnd
veste proasti pentru mlr.. nu mai eram tiner )l rLl pJdeoarecc acum team sA mi mai a'tept la o sporire a putenl.. mele. De cind am pddsit Birtwick-ul. nici.,datd nu mai fusesen atit de fericit a5a cum am fost cu dragul meu stapin, .Ierrt: dar lrer ani de muncd la trdsure, chiar 5i in cele mat

Asta

a fost o

- tine. rdspunse qeful. ^ In timp ce Harry Stergea cu buretele tot noroiul de pe picioarele qi de pe corpul lut Hotspur, Dolly iii fdcu aparilia $i pirea foarte preocupati de ceva. Harry, cine locuieste la Fairstowel Mama a primit o scrisoare de la Fairstowe, si
pirea atit dc bucuroasi incit a fugit cu ca sus

bune condiJii,

- sta doamna Fowler fosta iovdldtoare unde - pe care tata a in doamna a mamei, $tii tu - )i Lare n(-a lrimls. mlc )i Iilnrt o vara trecula
lie, cite cinci
O, doamna Fowler, se inlelege ci o ftiu. Md intreb numai de'pre ce ii rcrie mJmci. Mama i-a scris srptdmina trecuti, zise Harry. Tu ltii cd doamna Fowler i-a spus tatii ci, dac6 vreodati va renunla la muDca dc birjar, ar vrea si afie 5i ea. Sint curios cc spune in scrisoare: fugi $i vezi tu, Dolly. Harry freca inainte La Hotspur cu un ,,huifl huiq!" ca un rindas bAtrin. Dupe citeva minute Dolly reveni in grajd, lopeind. O. Harr1. nictodatd r-arn auzit ccrl mai lrumo.. Doamne foulcl \cric iA mergen) cu tolii Si sd iocuim pe iingd ea. Exista o cAsula care s-a eliberat de curind gi care va fi numai buniL pentru noi; arc o gridini gi uo cotei de geini, are meri pi de toate! La primdvar5, vizitiul ei va pleca $i atunci doreste sA-l iingajeze pe tata in locul lui; 9i in jur sint cr
97

pe sciri, la tata. Nu 5tiil Pdi, a$a se cheanA

localrtatea

silingi.

iii spun cuvintul asupra puterrr cal, oricdrui ;i simleam ce nu mai cram c.l care fusescm odinioa16. Granl anun!a imediat cd-l va cunrn;Ia p. Hotspur: 9i ia stalia de trdsuri ar fi existat oameni care m-ar fi iuat qi pe minc; dar cunr Jerrl cra de parerc cd nu lrebuta \a lJi LrJ! la trisurd nimAnui. )clul promi:'e se gai(d'.; un loc unde si-mi fic bine. Sosi 5i ziua plecirii. Lui Jerry incd nu is. J;duse \.rle sd iasd dtn ca\a. aSa c;. .lLii accl ajun de Anul nou. nlr l-am mar \'c/rll r.i,.Jatd. P.rll1 1t .,'piii atr rcrit sd >' t r titr .. bun de ia minc.,,Jack, sirmane bitr'inl Dragul de tine. bAtrire Jackl Am \r.a .d rr f tem lua cu noi", spuse ea gi apor. punjrdu-nlr mina pe coami, i;i apropic fala dc gituL nr.'u $i mA sarutd. Dolly plinse 5i md siruti;r:r Harry mA mingiie mult, dar nu spuse nrnric: parea doar foarte trist. $i in felul acesla anl fost dus la nouL meu st5pin.

\\\ \
PARTEA

sl

\4

t:t.L

PATRA

abrupt. Mi-am incordat toate puterea. dar nu puteam se inainrez 5i eram obligat sA mA opresc mereu. Aceasta nu-i plicu conducdtorulul meu care incepu sd mi biciuiascd cu sdlbdticie. ,,Hai, lenegule, spunea el, sau am sd

puterilor mele. Intr-o zi, am fost incdrcat mai mult ca de obicei 5i o parte din drum era un urcu$

9i apoi calul este cel care traqe toatd incarcitura". Jakes. ca 9i alli carutaii. linea inlordeauna tranzelula loarte strinse, ceea ce ma im_ piedica sii trag fir6 sd fac un eforr prea mare Sl de aceea, cind se impliniseri rrei sau patru luni de cind eram acolo. am descopeiit ca munca iti spunea foart tare cuvintul asupra

J{KES

gt

DoAl\.lNA

Am fost vindut unui negustor de cereale care era $i brutar in acelagi timp 5i pe care Jery il cuno$tea; se gindea cd la el a9 avea hrani bund ti o munc6 suportabild. La inceput se pdrea ce avusese dreprate, Si dacd slapinul meu ar fi fosr intotdeauna la prdvalie. nu cred ci aS fi fost incdrcat pesle mrsurd: dar exrsta acolo un 5ef mai mare peste loli care intotdeauna zorea, 9i se intimpla foafte des ca, avind o incdrceture complete. el s6 dea ordin sd mai fie luat incd ceva. Jakes, idrutaiul meu, ii spunea adesea cd era mai mult decit ar trebui sd ia. dar celilalt ii riposta mereu: ,,N-are nici un rost si mergi de doui ori cind se poate face treaba intr-un singur drum,

Am pornit din nou cu greaua incdrcdturd 5i m-am slorfat sd inaintez ciJiva metri, apoi iar am simiit biciul 9i iar m-am sfor;at.. Durerea pe care mi-o pricinuia biciul acela gros era crunta 9i sufletul md durea la fel de mult ca qi bietele mele crupe: sd fiu pedepsit qi sA mi se arunce vorbe de ocar6 cind eu fdceam tot ce-mi stitea in putinlS era un lucru atit de cumplit, incit imi pierdusem tot curajul. Cind penrru a treia oara incepu din nou sd mi batd.crunt cu biciul. o doamnd veni spre el spunindu-i cu o voce dulce, din inima: O! Te rog nu-Ji mai bate calul, care-i - de a.tit bun: sint sigurd ce face rot ce poare. dar drumul este loarte abrupt Si se vede ci-5i de toate silinta. _ - Dacd-5i dd roari silinga 5i nu poare urca dealul cu incerc6tura asla, trebuie sA face ceva mai.mult decit ii std in putinii; asta-i tot ce Stru eu, doamni, rispunse Jakes. nu este oare o incirciturd prea - Dar grea? intrebd ea. Ba da, e prea grea, spuse el, dar nu din .vrna mea; a venit Seful tocmai clnd porneam gt a vrut sd mai pund ince vreo sura ii cjncizeci de kilograme in plus ca sii iasd el din incurcature, 9i acum trebuie sd mi descurc cum pot. Tocmai ridica biciul din nou, cind doamna
spuse:

te lac eu sd. mergi".

- sA te pot
Omul

Stai, te rog, dacd-mi dai voie, cred cd

ajut.
rise.

spuse ea, nu e5ti drept cu el: calul - Vezi. sa-Si foloseasci toara puterea. cu canu.poate pul lrnut spre spate de tranzeluldl daci i-ai

desface-o, sint siguri cA ar merge mai bine le rog incearca, spuse ea, cu glas convingdtor; ap fi foarte bucuroasd dacd ai Iace-o. Bine, bine, rdspunse Jakes rizind scurt, se-inlelege cI faci orice ca sd fii pe placul unei doamnc. Cit de mult ali dori sA fie mai .jos, doamn6? Jos de tot, ca sd-i la5i capul complet liber. Hamul a lbst desficut 5i intr-o clip6 mi-am aplecat capul pin6 la genunchi. Ce uqurare! Apoi mi l-am azvirlit in sus Si in jos de mai

ci ai incercat si aplici slatul mcu la !-iilut J-r, ntrtale;i iir't sigUra ia...d l( c t..trlt .este cu nult mai bine dccit cu biciul. BJr,
zita!
-r.. p( gil. pleci in.et pc udrarc - :r r -.irr vazut-o. Aceasta a fost (] adcveratd drramrre. p.'

$i mingiindu-md ince o datA ui()r cu

p.r.r::.:

ar merge fdri tranzeluli ag fi bitaia de joc a luturor crrulaSilor; vedeli, este la modd. Nu estc mai bine, spusc ea! sA tc con- dupi duci ceea cc estc bun din modi 5i sd nu le iei dupi ceea ce este riu'l Acum mulli gentilomi nu mai iirlosesc tranzelule; caii de ia tri\unlc n.,jstrc nu lc mer Ju dc clncl\prezruc anl il muncesc cu mult mal pulini oboseaLi decit acei care le poartd; r'n alard de asta. adbugd c.r cu i' \'.ce I','drlc.rfl,'a\a. u lrunl nici un drept sA pricinuim sul'crintri vreunci Illr'ic. chlar Lla(a am a\ea un m,.lt\ lcmetnicl n{)r numim caii anintalc necuvintitoare li ch!ar ata $i sint. pentru cd nu nc pot spunc cc simt: dar laptul cd nu sc pot exprima in cuvinte.nu inseamnd cA sulerd mai pulin. Dar
sa nu te mai relin acum;

inainte, cred cd va putea sd mEargi mai bine. Jakes lui hilurile: ,,Haide, Blackey!" Imi ldsai capul in jos qi-mi incordai toati puterea in jugul din iurul gitului. tera .A-mi crul nicr un efort, ti cErula cu incdrcAturd se urni din loc, iar eu o trisei in sus pe deal, fdri oprire; in virf am stat putin ca sd-mi trag sufletul. Doamna mersese De poleca 5i apoi trecu pe drum. Mil mingiie din nou pe git. cum nu mal tusesem mingiiat de muJt. foafte binevoitor cind ii dai - Vezi, el este posibilitatea; sint Sigure ct este un cal cu temperament plicut fi, dupl cite imi dau seama, a cunoscut $i zile mai bune. Si nu-i mar pui tranzelup aceea, vrei? Pentru cd o sA-i trage gitul iar in sus, ca inainte. Bine, doamnd, nu pot sd nu recunosc - avind ca, capul liber, asta l-a ajutat sA urce dealul 9i am sd-mi amintesc de lucrul dsta qi alt6 data; va multumesc, doamnd, dar dacd

multe ori, ca sd-mi dezmorlesc gitul. - Sirmanul de rine: A\ra doreai. spusc ca. mingiindu-mi qi lovindu-mi ugor cu palma. $i acum, dacd-i vei vorbi blind ti o sd-l mini

cuvintul meu, spuse Jakes pentru sinei rrrrbr,l cu mine la fel de politicLrs ca fi cum erant ut gcntilom. li. in ,'rrrc iru. Jc citc . r rr' .i urc un deal, am sA inccrc si lin seama de stJtul
er.

$i. ca si liu drepl cu er. lrebuic:; .fu: .j a dat drumul la mai muite gduri dc la hanr. :: cind mergeam la deal imi iisa intotdcauna c.tpul liber; dar incArcAturile grele au cLrntrrurr Hrana buni 9i odihna pastreazA intotd.tLtr:. puterea pcntru o munca oricit de grca. d.r: nicr un cal nu poalc sd rc/rsle ra incirr(;lJr. prea mare a unei cirufe; $i a$a se lacc ce an: sldbit din ce in cc mai riu, incit a l()st cunrpirat un cal mai tindr in locul ntcu. Treburt .A p,'ve5tesc. t('l aici. ca am sulcnr irr a((.: timp 5i din alt motiv. Auzisem caii rrrrbrnti de asta, dar eu nu incercasem niciodati pe pielea mea acest neajuns: grajduL era prost luminat; avea numai o singurd fereastrd iirarr.'
aproape intuneric. In afard de efectul deprimant pe care-l a\ee asupra dispoziliei mele, imi sldbea f()arlr mult vederca Si, cind eram scos brusc dir intuneric la lumina puternicd de alard. ntd su, pdrau ochii foarto tare. De mai mulle rrn m-am impiedicat de prag qi de-abia purean: si vAd pe unde merg. Cred ci dacA ag fi stat acolo firarte mLrii timp mi-ar fi sldbit rAu vederea, ti asla ar tr I tsl ' marc ncnur,rclle. Jclt am auz , oTtc t.r spunind cd un cal de tot orb era mai stgur dt' condus decit un cal cu o vedere nu pre:r bun6, care-l lace si lie foarte sperios. T(rru)) am scipat fdrd nici o vatdmarc dcilniri\a . rrderir 1i am Insl \indut ,lnlri pr,ip ctrr L.f. avea mal multe trasuri.

micd la capAt. )i dln aceaitii L.ru/e (r-

ili

mullumesc pentru
99

CAPITOLUL

47

la rindul lor, se purtau riu cu caii. Aici nu aveam nici o duminice liberd pentru odihn6 9i, pe deasupra, ne aflam gi in mijlocul verii
cind era foarte
cald.

TIMPURI GRELE

N-am sd-l uit niciodate pe noul meu st6pin; avea ochi negri, un nas coroiat.5i in guri avea tot atifia dinli ca un buldog, iar vocea ii era la fel de- aspri ca scirtiitul unei roli de cdruli care trece peste pietri$, Numele seu era Nicholas Skinner qi cred ci era acelagi om pentru care sirmanul Seedy Sam lucrase ca vizitiu. Auzisem oamenii spunind cd trebuie ,,se crezi numai ceea ce vezi" dar eu ag zice ..sd

crezi numai ce simli"; pentru ce, oricit de multe vizusem inainte, totu$i nu cunoscusem pind atunci intreaga mizerie a vielii unui cal

Intr-o dimineali, dupi ce ficusem destul multi heabe, m-am lntors la statia de tresuri pe la ora opt 9i imediat se ivi un client pe care trebuia s6-l ducem la gari. Tocmai atunci se aFtepta si soseasci un tren cu multe vagoane, a$a ci vizitiul meu trase in spatele citorva trisuri, ca astfel se poatd avea norocul sd ia un client gi la lntoarcere. Trenul era foarte aglomerat ti, cum toate trisurile fusede
sere repede ocupate, a fost chemate gi a noastrd. Era un grup de patru persoane: un bdrbat gdlegios. furtunos. impreunA cu o doamni, un beieFl 9i o fati; aveau foarte multe bagaje. Doamna gi bdiatul se urcard in

Clteodate, duminica dimineata, se intimpla ca un grup de oameni, solizi, sd lnchirieze trasura pentru toate ziua; patru din ei steteau ineuntru, iar al cincilea se urca pe caprd lingi birjar gi eu trebuia, uneori, s6-i car zece sau cincisprezece mile afar6 din oraq 9i apoi sd-i aduc inapoi; nici unul dintre ei nu cobora niciodatl ca sd urce dealul pe jos, chiar dacd era foarte abrupt ti ziua foarte cdlduroasa afari doar de cazul cind birjarul se temea ci nu voi putea se sui panta; 9i de multe ori eram atit de incdlzit si de istovit. incit de-abia mai puteam sA me ating de mincare. Cit de mult tinjeam dupi terciul de terite amestecat cu silitrS, pe care Jerry ni-l didea pe vreme cAlduroas, in serile de simbete si care ne rdcorea qi ne flcea si ne simiim atit de bine! Apoi, mai aveam doub nopli $i o zi intreage de odihnd neintrerupte, iar lunea dimineala ne simteam ca nou-nescuti; aici nu exista lnsd nici un fel de odihn6, iar vizitiul meu era la fel de aspru ca gi stipinul siu. Avea un bici atit de cumplit, cu un gfichi atit de subtire, incit uneori imi d6dea singele; md lovea cu el chiar sub pintece $i mi plesnea li peste cap. Umilirea asta imi zdrobea inima. dar totusi feceam tot ce puteam $i niciodata nu slabeam pasul, pentru ci, apa cum spunea qi sirmana Ginger, nu avea nici un rost; tot oamenii sint mai puternici. Viala mea era acum atit de nefbdcite! As fi dorit si cad mort, ca Ginger, in timp ce munceam, 9i se scap odati de mizerie; 9i intr-o zi era cit pe-aci s6 mi se lmplineasca aceaste dorinje.

de

trAsure.

Skinner avea un numdr mic de tresuri gi, la fel. de birjaril el se purte rdu cu ei. si acellia.

tresurA 5i. in timp ce birbatul didea instruclruni in legAturd cu bagalele, fata veni qi se

uitd la

mine.

Titicule, spuse - nu poate si ne duce 9i pe noi,5i baga.lele, cal

eai sint sigurir cd bierui

voce clulce, plinA de mile, spunind; ..Ohl Sermanul cal. E numar din \,ina noastra! Cineva veni 9i dddu drunul curelei de sub git a cdpdstrului 5i desficu tleaurile care-mL lrneau

ap

departe. Este atit de slab ;i de istovit! UitA-te numai la el. O! Este bun, domnisoara, spuse vizitiul meu, este destul de puternic. Hamalui, care c6ra niSte cufere grele, il sf6tui pe domnul acela si mai ia, dacd vrea, gi o a doua tresurA, deoarece era prea mult bagaj. dumirale poate \A rragi. sau nu - Calul poate? il intrebA el pe un ton hotArit. O, poate foarte bine, domnule. Urca cuierele, hamal! Calul poate duce ti mai mult decit atit, spuse el, ajutindu-l sa tragd in sus un cufdr atit de grcu, incit am simlit ce-mi plere toati puterea. ratd, dar ia, te rog, ince o trdsuri, - Tate, fhta pe un ton steruitor, sint sigurd cA spuse greSim, sint siguri ci ceea ce facem este tbarte crud! Prtrsrii, Crace, urce-t( imediat 5i nu mai - nazuri. lacc Ce treabi ar mai fi 5i asta dac5, un om de alaceri ar trebui s6 examineze fiecare cal de trdsur, inainte de a o inchiria vrzitrul iyi runoa)te. hrneinleles. meseria; ajunge, urci-te in rrasure !i taci! Buna mea apdretoare a trebuit sA se supund; 5i astfel, cufdr dupi cufdr au fost tirite ;i aSezate pe acoperigul trdsurii sau inghesuitc lingd birjar. In cele din urmi, totul a tbst gata qi, cu obiSnuita smuciturd a friuiui ti o

hamul atit de srrins. Allcineva spuse: ..E mort, nu se va mai ridica niciodatd! Ap.rr arn auzit un polifst dind ni5te ordine, dar nu puteam deschide ochii; imi trigeam doar rAiuflarea, gifiind din cind in cind. imi azrirliri apd rece pe cap, imi turnard pe git ni$te intaritoare ;i rni acoperiri cu ceva. Nu pot spune cit timp am zecut acolo, dar am slmllt ci-ml revin 9i ci cineva md mingiie 5i md incurajeazd cu voce blindd si md ridic. Dupi ce mi s-au dat mai multe intAritoare ti dupd una sau doui incerciri, m-am ridicat clitinindu-md pe picioare 5i am fost dus. incet. la nigte grajduri care se allau in apropiere. ALcr am fost pus intr-o boxd cu un afternut bun de paie. Mi s-a adus apoi o fiertura de o\az caida pe cdre am baut-o mullumit. Seara eram destul de reficut ca si pot lt dus inapoi la grajdurile lui Skinner, unde cred ci au fdcut tot ce au putut pentru mine. Dimineap Skinner .r renit cu un velerinJr .a ma vadA. Acesla ma examinA foarte rlenl )i
spuse:

un caz tipic de surmenaj datorat - Este excesive, ;i nu bolii; dacd dumneata muncii i-ai putea asigura un repaus de 5ase luni, ar fi in stare sA munceascA din nou; in momentul de fap insi nu mai are nici un pic de vlagd in
el.

loyitura de bici. am relit Jrn gara. Incircitura era foarte grea si in dinrineala aceea nu mincasem $i nici nu mA odihniseml dar, ca intotdeauna, am fAcut tot ce am pulut, in ciuda cruzimii 9i a nedreptalii. Am mers deslul de bine, pina am ajuns la dealul Lutgate: a,,\lo. incarcdturl grea ;i plopria-mi istovire m-au doborit. MA luptam sa continui sd nrerg imboldit meleu de smucirea hAFlui ;i de bici pini cind, dintr-o date picioarele mi-au alunenu pot spune cum cat 9i am cdzut greu pe o pa e; cizAtura nea$tsptate ti foria cu carc m am pribuFit imi tiiari respiralia. Ziceam rremiScat; intr-adevir, nu mai aveam nici o putere sd mir nrilc yi creJeanr ca am se m,,,r. in lurul meu era mare zdp-aceald, auzeam vociferdri amenintitoare gi cum se cobora bagajul. dar rotul
era ca intr-un vis. Cred

Atuncl sa se ducd de ripa, replicd Skrnner! eu nu am pajiqti ca si ingrijcsc cai bt'l navi; poate si re lacd bine, sau nu. Asla nu c(,nvlne afacenl,'r t.'a. 5c,'pul mcu (\re ja

.lrri alila lrmp cit pul merge. >i ap. sa-i vind, pe cit meriti. la abator sau in alla
l\,l,,sesc parte.

ci

am deslu5it 5i acea
101

cat, dar nu arc boala asta; cam peste zece zilc va ll un tirg de cai; daci-l pui la odihnA si-l hrdne;ti bine, poate sd se restabileasce $i sa capeli, oricum, mai mult decit mcritd piclca lui. in urma acestui stat, Skinncr didu. cam in sili, ordin si fiu bine hrdnit si ingrijit. iar g16.ldarul, l'ericit pentru mine, indeplLni ordinele cu mult mai multa bunivoinli decit aritasc stdpinul cind le diduse. Zece zile de odihni deplini. multc griunic bunc. iln. ter;.

Daci ar fi fost bolnav de tignafes, spuse veterinarul, ar fi fost mai bine si-l fi impu5-

A\\r\
de terile cu seminle de in fierte in el au fecut mai mult penrru a ma pune pe picioare decit {)rice altceva; terciul acela cu seminle de in a fost delicios, 9i in cele din urm6 am inceput se cred cd poate-i mai bine se rrdiesc decii sa me duc de ripd. Cind s-au implinit douisprezece zile de Ia accident, am fosr dus la vinzare la citeva mile in afara Londrei, Simteam ce orice schimbare lap de locul acela ar fi mai bund ti astfel, cu fruntea sus, speram

sIt\til_t.

in

mai bine!

CAPITOLUL 48

- mai aproape, poate ce a fost ,,cineva" venind in tinerete; uite-te la nirile qi la urechile lui, la forma gitului gi a greabinului; acest cal este de rase buoe. Ridicd mina qi mi mingiie blind pe grumaz. Ca rispuns, mi-am intins botul spr el: beiatul m-a mingliat pe cap. Sirmanul c6lut bitrin! Vezi, bunicule, - simte cum bundtatea, N-ai putea si-l cumperi dumneata gi siJ intineregti ca pe Ladybird? Dragul meu beiat, eu nu pot sA fac toti - betrini caii si fie din nou tineri; in afari de
asta, Ladybird nu era a$a de b6trini, fusese doar prost tratatd si istoviti. eu nu cred cd acest cal estc - Bunicule, b6trin; uiti-te la coama gi la coada iui. ,A5 vrea se te uili in gura lui gi apoi se spui; de$r
102

- bune. mai spuse beiatul. Crezi, buni- Sirmanul! cule, cd a fost cindva cal de tresure? O, da, biiatul meu, rdspunse fermierul

copsili decit sdrmanele animale pe care le-rirguiau. Erau batrini sAraci ce incircau sd cumpere pentru clteva lire un cal care le putea trage o cirule cu cirbuni sau cu lemne. Erau oameni sirmani, mai bucurogi si vind6, pentru doud sau Lrei lire, un cal istovir decit sd aibi o pierdere mai mare omorindu-I. Unii din ei aritau ca gi cum siricia pi greutatile i-ar fi inisprit cu totul; dar erau allii pentru care aS fi folosit gi ultima picdture de putere ca si-i slujesc; siraci 9i rufopi, dar buni Si omeno5i, cu glasuri in care mi puteam increde. Era acolo un b6tdn cu mersul putin leg6nat 5i care mi-a pldcur. 9i se pi.rea ci gi eu lui, dar nu eram desrul de outernic. A fost ingrozitor pentru'mine! Am- observat apoi venind din partea cea mai buni a tirgului un b6rbat care perea se fie fermier, insotit de uo tinAr: fermierul era lat in spate $i avea ni5re umeri rotunzi. o faid blindd. rotcovand Si purta o pAbde cu borud mari. Se indrepti spre mtne !i spre tovare;ii mei, stetu o clipd locului 9i ne aruncd o privire plini de mili. Vdzui cd ochii i se opresc asupra mea: mai aveam inci o coamd si o coad6 frumoasd care-mi mai pestrau ceva din vechea infeii;are. Am ciulit urechile 9i m-am uitat la el. Willie, iate un cal care a cunoscut $i zile

tbarte bitriDi 9i unii desore care eram convins cd.ar fi fost recunosciiori se fie impugcati. ln cea mar mare parte, cumparitorii, ca de altfel ti vinzatorii, nu ardtau mult mai pri-

IERMIERUL THOROUGHCOOD $r NEPoruL siu wrLLtE

in tovirigia unor cai bitrini, pdpadifi unii 5chiopi, al;ii bolnavi de tignafes, unii

Se intelge cd

la vtnzarea

aceea m-am aflat

cste loartc slab. ochii nu

Fii binccuvintat, bAiatulel Iubc$ti tot atit de mult caii ca 5i bitrinui riu bunic! Dar uitd-te, te r()g, in gura lui, bunicuie, intreab, de pre1. Sinr sigur cd pc pa.ji5tile 5i in vorbA. este ur cunoscdtor, dom- Domnigorul nule; adevirul e cA acest cal cste doar istovit de prea multa munce la trisuri: nu-i batrin ii
nr)astrc va irtincri. Omul care mi adusese la vinzare intre

ca la unii cai birrini. Bitrinul ferrnicr rise.

sint atit de slin$i

!i

el

l-am auzlt pe vetennar spunind cd o odihnd il va pune pe picioarc, fiindcd nu are tignafes. Am avut grijd de el in ultimele rece zile si un animal mai pldcut qi mai blind n-am intilDit DiciodatA; ar merita si ajung6 la un gentllom care sd dca o hirtic de cinci lire pe el, oferindu-i asrlel o Sansr. Md prind ci in primAvara viitoare va prelui dLruizeci dc
de Sase luni
llre-

uneori luindu-md de lingd ceilalli cai 5i dindu-mi o bucdlicd de morcov sau altceta bun. idr alle.,ri stind lingd mrrrc in rimp cc-ml mircam griuniele. Intotdeauna imi adresa cuvintc blinde qi md mingiia,^gi binein!eles ce am inccput s6-l indrdgesc. Imi spunea ..Old Crony"' ori de citc ori me duceam la el p. cimp $i mA lineam dupA el. Uneori il aducea $i pc bunicul lui, care se uita atent la picioa-

lost dus pe o pajigtc care avea un )oprlrn lntr-un coll. D,'mnul fh,,roughg,,,,J. penlrJ c; .1cc.rJ era numeie binef6cdtorului meu, didu disp.,zilic sd capat fin ri graunl( ir frecarc.eori .r dimineaia $i si liu plimbat pc palr5ie in rrmpul zilei. ,,Iar tu, Willie, spuse el, se ou-l scapi din ochi; 1i-l dau in griji.' Biiatul cra mindru dc sarcina sa 5i o lui in serios. Nu era zi in carc se nu mi vlziteze.

relc

mcle.

BAtrinul lermier rise, iar biiatul i5i ridicd pnvrrea spre el, rugator. O. bunicule, n-ai spus cd ai vindur minzul cu cinci lire mai mult decit tc afteptai'l N-ai si tii mai sirac daci ai s6-l cumperi. Fermierul imi pipii incet picioarele, care erau prea incordate $i umilate: apoi se uitf, in

gura

mi-am ridicat pulin coada gi mi-ant aruncal picioarele lepene cit de bine erm putut. Care este ullimul prel pe carc-l ceri pentru el'l intrcbi lirmicrul cind m-am intors_ lire, d()mnulei acesta cste ultimul - Cinci prel pe care stapinul nleu l-a lixat. Asta este spcculi. spuse bdtrinul, dind - cap, dtn dar in acclu5r tintp sc()lindu Si incet portolelul, este iirartc mare speculi! Ai vrcrr trcabA pe aici'l iorrebi numirindu-i banii in
miDa.

lrerspre/ccc \au patspre/ccc ani. a) - {re pune-l sd mcargi pulin la trap, vreil zicc; Mi-am arcuit bictul rncu git sl6bioog,

mca:

.1e-abr:r putea sA-$i ascuodi btrcrrrra. iar bdtri!rul lcrnlier pirea sA se bucurc r,i el cle lcricirca ncpotului s6r,r. La irao ant lrrsL brlc hrirrit apor am mers incet citre ca\i. calirit dc .Lrgatul n{)ului meu stApin: cincl am ulr;ns. atn

Nu, domnulc. daci dorigi. por si-l duc la-han iD locul durnneavoaslfe. Du-I. arr sa vin 9i eu acolo. N{crgeau inaintc. iar cu dupd ei. BAiatul

vedem o schimbare in bine. Odihna deplind, mincarea bund, iarba fragedi;i exerciliile ufoare pe care le fAceam inccpuri si-fi spuni curind cuvintul asupra puterii ;i vioiciunii mele. Aveam o buni consri lulie din na$tere gi cit am li)st tinar nu fusescm nici',r.lati munrit. a;a cd aveam ,, )an,a mai marc decit alli car carc au l(,sl l.t,,rt(i inarnle de a aiunge in plina purere. ln rrmpul rernrr. ptcloarele ml .-au indreplal dtil d( mult, incit am inceput sd md simr din nou rinir. Primdvara se apropia 5i, intr-o zi de martie, domnul Thrrroughgood s-a horAril sA ma incerce la faeton. Am fost foarte incintat. iar cl 5i cu Willic m-au minat citeva mile. Picroarele nu-mi mai erau lepenc acum \t ml-am ficut munca cu u5urinli [nlinereltc calul, Willie. trebuis sa-i dAm r.rrm \e lrcA ,' nlunr; u),,.rre pr pini rn rri.zul verii va 1i la fel de bun ca $i Ladybird: are un cap frumos 5i un mers cum nu se poate mar bun. - O, bunicuie! Cc iericit sint ci l-ai cunrpArat!

Picioarele ne interescazd cel mai mult. - spunea el; Willie, dar calul se inzdreveneire pe zr ce trece. ineir cred ce in prima\are , .;

Si eu sinl, biiatul meu. dar el rrebuie se-[r mulfumcasce mat mult lic dccit nrir.
'\cchi anic
103
(e

tl

n8l. ).

acum sa mergem ;i sA cautAm un loc bun pi linistit pentru el, unde se-i fie puse in valoare calitdlile.

gentilom. Am mers pin6 la o mile sau douA d sat Si am ajuns la o cdsuJi joase, draguF, cu pajigte qi cu tufAri$ in fatA !i cu o alee pietruira pini la usd, pentru trisuri. Willie a sunat ii a

rile se vor potrivi cum nu se poate mai bine: nu avem decit se incercem, spuse betfnul

intrebat dacd domnisoara Blomefield

domnigoara Ellen erau acase. Da, erau. Aga ca, in timp ce Willie rimase cu mine, domnul Thoroughgood iotla in case. Cam dupA zece minute se intoarse, urmat de trei domniloare: una inalta, palidi la fa1n, infAguratl cu un $al alb, mergea sprijinindu-se de o domniteare mai tinira cu ochi negri qi cu o figurd veseli: cealaltd, o persoand lbafie impundtoare, era domni$oara Blnmefield. Ele toare \enira, se uitare la mine 9i puserd intrebdri. Domnigoara mai tinird, Ellen, mA placu foarte mult qi spuse ci era siguri ce o se ne imprietenim. pentru ce aveam o privire blindd. Cea inaltA. cu fala palida. spusc cd ar fi mereu nervoasa dace ar cehri un cal care a fost o dati bolnav, deoarece se putea se md imbolnivesc din gi dacd s-ar intimpla a$a nou Si sa cad ceva. n-ar uira niciodale spaima prin care ar
trece.

sau

UI,TIT'tUL ADAPOST

lntr-una din zilele acelei veri, grdjdarul mi cureF si mA inhdmd cu o grijA atit dc mare, incit m-am gindit ce ceva, o schimbare, urma si se petreacA imediat; mi-a tuns smocul de par de la chisiie, mi-a dat cu putin gudron pe copite 9i chiar imi desficu in doui smocul de pir de pe frunte. Cred cd ;i hamurile fuseseri lustruite cu mai multd griji. Willie pdrea 9i nerdbditor, qi vesel cind bunicul sau sc urci

in

faeton.

Dacd domniqoarele

il

vor indrigr, lucru-

rdspunse domnul - Vedefi, domni5oarelor, Thoroughgood, mul{i cai minunali fi-au jupuit genunchii din cauza neglijenlei conducitorilor lor, fird ca ei si aibd vreo vind, qi din cire imi dau seama la acesr cal. a! spune ce aia s-a intimplat qi cu el; dar bineinleles ca nu vreau si vd inlluen1ez. Daci vi hotirili. puteti se-l lua1i, si-l incercali, $i apoi vizitiul dumneavoastri va spune ce crede despre el. Ati fost intotdeauna un sfetuitor atit de - pentru bun noi in privinla cailor, spuse cea cu inlelisarea impunStoare, incit, in ce mi prive;te, o si fiu de acord cu recomandarea dumneavoastrd, qi dacd sora mea Lavinia n-are nici o obiectie, vom accepta, cu mullumiri, oferta dumneavoastre de a-l incerca. A rimas stabilit sd le fiu trimis a doua zi. Dimineala, un bdrbat fbarte elegant a venit dupd mine; la inceput peru incintat, dar cind imi vdzu genunchii spuse cu glas dezamdgit: crczul, domnule, cd o \d recu- N-am mandati domnifoarelor mele un cal intr-o stare atit de proasta. se judeci dupA fapte, nu dupi -,,Omul chip" spune un proverb, ii replici stdpinul meul ia-l numai 5i incearcd-l $i sint sigur ci o

se se comporte toarlc blnc. ti ere, iar dacd nu va fi la lll ca oricare cal pe care l-ai minat, trimite-l ina poi. Anr lbst dus acasd, pus intr-un grajd coofortabil, hrinit ii lAsat singur. A d()ua zr, pe cind grejdarul imi tesdla capul, spusc: Ar,r n stea la l'el cum o avca Negrul si estc $i la tel dc inalt ca el; md intreb, oare unde o ll el acuml Pulin mai tirziu ajunse cu fesala la un loc de De git unde fusesem rAoit ii unde imi rAmijese-sub pielc un mic nod. El tresiri, incepu sd se uite la mine cu atenlie $i si-$i vorbeascd singur.

Stea albi in fruntc, un picior alb in apol, ulspate, acest nodulel in acelaii loc tindu-se la miilocul spatclui meu - z6u ci asta estc pata aceea mici, aibi cireia John

obiqnuia sd-i spuna ,,o buciiicA din Negruf, care valoreazi trei penny'. Precis este Negrul. Ei, Negru!! Negrul! Md curo$ti'l Eu sint mi-

cul Joe

Green care cra cit Pc cc si te omoarel $i incepu si mi mingiie $i se ma tot mingiie, e, rplelrl tlc bucurie. Nu put.rnr si-i .purr cd-mi :lmll)lcam Jc cl. pentru cA acum cra un tinAr destul de inalt, cu tavorili negri 9i cu o voce groasa, bdrbdlcasca, dar rtam sigur ca mi leiun{'s(usu }i cd ci era Joe Green- Eram foarte bucuros. Am inti.s botul spre cl, incercind asttel sA-i arlt ca sintem prieteni vechi. Niciodati n-am vAzut un onr mai incintatl Pe tinc sA tc pund ia inccrcarel Z6u agal Mi inrreb clnc a Insl ttcil.,sul cere li-a rren"rocit genunchii, bdtrinul meu Negrutr! Trebuic cd ai fost riu tratat pe undeva; bine, bine, nu va fi vina mea daca acum n-Lr si mai lii ca pc vremurile bune. A$ vrea ca ti John Manly si iie aici, sd tc vadal Dupi-amiazd am fost inhdmat la o trAsure

loasd $i dus in tala porlii. Urma sa me inLerce d,'mni).rarJ f llun. 1t Crucn , ir.,1r". Am dcscoperit curind ci ca cra uo bun c,'r:ducetor $i pArea inciDtate de trapul nleu. L-am auzit pe Joc povestindu-i despre mt::e qi ci era sigur cA eu ctanr vecl'tiul cal \egru1 aL mogierului Gordon. Cin,l nc-rm inlL'1., cclelaltc \ul, ' rL'.r; alard ca sd afle cum m-am comportat. Ea le a spus !i adiuge: -- ce auzisc ii voi scrie neapdrat doamnei Gord.n si-i spun despre calul ei favorit, ciL a ajuns acum la noi. Ce incintad va ii! Timp dc aproape o saptemine am lr)st mrnat in fiecare zi,9i cind a devenlt clar ca aveanl mersul foarle sigur, domni;oara Larinia s a a!cnlur.t, ir, \fir)rl. .a ia.A )' E. .u mine, inhimat la o lrisurica. Apoi s-au deci: Jclrnitl\ c; ma \',r pa5lra )l-nli \"r .ptr-( dup6 vechiul mcu nume, NegruI. Triiesc in accst loc fericit de un an. J,re este cel mai bun 5i mai blind grdldar care existd. Munca mea este usoari 5i plicuti.;i simt cunt imi revin puterea 5i vioiciunea. Zilele trccute, domnul Thoroughgood 1-a spus

lui

in acest loc 5i pina la J,'uazeit J.' ari trdi

multl

Joc:

ingrijir de tine. Negrul ra poalc >i m.rt

Willie vorbe$te cu mine ori de citc .,ri p,.alc )i nrA tralcJ/; ci1 pc un bun pll(rcr J. lur. D,'mnr!Lrarelc au promis ja nu rna \',r vindc niciodatd. a'a ci n-am a mA teme de
Dlmlc.

meie s-au terminat, md simt $i eu la mln. acasi. $i deseori, inainte de a me dezmelrct bine din somn. imi inchipui ca mi allu inca in livada de la Birtwick, stind laolalla cu \.chii mei prieteni, la umbra merilor.

$i aici povestea

mea sc sfir5egtc. Necazuriie

105

l1

"-+
,'.; .::-.a