Adevarata poveste a lui Mos Gerila

(Cine este cu adevarat Ded Maroz?) In urma cu vreo 50 de ani, in Romania s-a facut o mare nedreptate! Mos Craciun a fost inlocuit de Mos Gerila (Ded Maroz), despre care se spune ca venea din niunea !ovietica, im"racat in #ainele rosii ale comunismului$ Intr-adevar, aceasta sc#im"are de persona%e avea rolul de a arunca in uitare &asterea Domnului, si noul erou, Mos Gerila, era 'desemnat' sa soseasca cu daruri la copii, in noaptea (nului &ou, in loc de (%unul Craciunului$ )ransformarea traditiei urmarea sa a"ata atentia colectiva de la data de *5 decem"rie, catre +, decem"rie, ziua Repu"licii, Revelionul devenind, astfel, unica mare sar"atoare$ )reptat, cele"rarea &asterii Domnului era impinsa in um"ra, iar Mos Craciun disparea de pe scena ser"arilor iernii$ Dar cum totul se plateste in lumea asta, nedreptatea facuta lui Mos Craciun s-a rasfrant si asupra lui Mos Gerila, care la ori-ine n-are nici o le-atura cu comunistii de la .remlin$ '/unicul -erului' s-a nascut cu mult inaintea comunismului, el fiind un persona% din mitolo-ia precrestina slava$ Calatoria lui prin istorie a fost lun-a, iar actualului 'Ded Maroz' i-au tre"uit cateva secole sa devina ceea ce este astazi$ Zeul cel batran ( fost odata in nordul Rusiei, acolo unde iernile sunt lun-i, lun-i si cumplit de -eroase, un zeu "atran, care stapanea peste imparatia fri-ului, a zapezilor si a ninsorilor$ 0amenii locului l-au numit Ded Maroz, Mos Gerila$ 1l diri%a le-ile iernii, decreta sosirea in-#etului si sta"ilea cand sa nin-a$ Cu toia-ul sau ma-ic, avea puterea de a 'infiera' apele, transformandu-le in -#eata, aducea vanturi naprasnice tocmai din !i"eria sau alun-a viscolul$ Infatisarea lui era aparent apri-a2 in loc de par, pe crestetul lui se adunau nori de zapada, in "ar"a lun-a se innodau stelute de -#eata, din oc#i ii cur-eau adesea turturi, iar rasuflarea sa aducea -eruri aspre$ In timpul iernii, el cutreiera campiile, padurile, asezarile oamenilor, si isi invartea deasupra capului toia-ul fermecat$

3ovestea !ne-uroci4ai )are nu-i placeau unc#iasului Gerila oamenii care tremurau si se vaitau de fri-ul sau$ Ii iu"ea, in sc#im", pe cei care se "ucurau de sosirea lui si lor le oferea forta si sanatate, pentru a rezista capriciilor iernii$ Din noiem"rie si pana in martie domnea Mos Gerila peste tinuturile al"e, iar in prea%ma lui, pana si soarele devenea timid$ /atranul nu era deloc neprietenos cu oamenii, din contra, de cele mai multe ori ii a%uta$ 5ec#ile "asme rusesti povestesc cum Ded Maroz ii indruma prin viscol pe calatorii rataciti, salvandu-le astfel viata$ Insa, infuriat de cei lenesi si vesnic nemultumiti, el se putea transforma intr-un persona% ne-ativ$ neori ii pedepsea pe oamenii rai furandu-le copiii si ducandu-i departe, la el acasa, unde era -roaznic de fri-, viscol si intuneric$ 3entru a-i recapata si a-l im"una pe Mos Gerila, parintii erau nevoiti sa-i faca felurite cadouri$ In multe sate din Rusia, inca se mai pastreaza traditia ca in noaptea de Craciun cel mai varstnic mem"ru al familiei sa iasa afara, pe prispa si sa-i ofere lui Mos Gerila o portie calda de ful-i de ovaz si miere, stri-and spre a-l im"una2 'Gerila, -erulet, vino si mananca ceva! (i mila de noi, -erulet, si nu de-era recoltele noastre! &u viscoli iz"ele noastre si nu ne in-#eta apa fantanilor!'$ 0data cu trecerea anilor, Mos Gerila a im"atranit si mai mult, iar sufletul lui, adesea de -#eata, sa topit de caldura cu care era intampinat de copii$ Influentat si de traditiile pravoslavnice, Mos Gerila s-a sc#im"at complet, a devenit milos c#iar si cu cei rai si a inceput el insusi sa le faca daruri copiilor$ Snegurocika Fulg de nea Catre sfarsitul secolului 6I6, Ded Maroz a inceput sa fie insotit de nepotica lui, !ne-uroci4a, 7etita 8apezii sau 7ul- de nea$ 1a este un persona% de poveste, care nu a avut initial le-atura directa cu le-enda lui Mos Gerila$ Ima-inea ei apare doar in folclorul rusesc$ In mitolo-ia (nului &ou si cea a Craciunului a altor popoare ale lumii, nu e9ista un asemenea persona% feminin$

!ne-uroci4a este fiica 3rimaverii si a Iernii, daruita de anotimpurile-surori, ca "inecuvantare, unei familii fara copii$ !e povesteste ca un mos si-o "a"a fara copii au iesit in toiul iernii in curte si au facut, din zapada, o fetita$ /ietii de ei, parca incercau sa-si alun-e tristetea care le um"rea zilele$ Ce si-ar mai fi dorit ca fetita facuta din zapada sa capete viata si sa le inveseleasca anii "atranetii! !i iata ca miracolul s-a produs$ 7etita a inviat, iar mosul si "a"a i-au spus !ne-uroci4a, 7ul- de nea$ !i crestea !ne-uroci4a iute, pe zi ce trecea se facea mai inalta si mai frumoasa! C#ipul ii era al" ca neaua, oc#ii ca niste nori al"astri, iar parul "lond, ca razele soarelui$ &umai in o"ra%ori nu era rosie, san-ele nu cur-ea prin vinele ei$ !i iata ca iarna s-a topit si primavara a pus stapanire deplina peste satucul lor$ 7lacaii si fetele cam de seama !ne-uroci4ai au inceput sa iasa la plim"ari prin padure$ !e uita "iata !ne-uroci4a pe fereastra si tan%ea sa mear-a cu ei$ Insa de teama caldurii, mosul si "a"a nu o lasau afara$ 3ana intr-o zi, cand "a"a nu a mai putut ra"da oftatul fetitei dra-i si i-a dat voie sa mear-a cu cei de varsta ei$ 7ericita a fost !ne-uroci4a, ca in prima zi a vietii ei, cand a capatat suflu si a pasit in iz"a parintilor$ )oata ziua s-a plim"at prin padure cu tinerii, a cules flori, a aler-at si a cantat$ !i a venit seara, iar flacaii au facut un foc mare, peste care toata lumea tre"uia sa sara$ (sa era o"iceiul la fiecare inceput de primavara$ ( venit si randul !ne-uroci4ai sa treaca peste foc$ )are s-a inspaimantat si tare nu ar fi vrut sa sara, insa totii "aietii ii stri-au numele si o aplaudau pentru incura%are$ !i a sarit !ne-uroci4a peste foc$ In aceeasi clipa, un norisor al" s-a ridicat deasupra focului catre cer si a plutit in zare$ !ne-uroci4a s-a topit$$$ Un batran ne ericit

:a intrarea in tinutul din 5eli4i stiu-

Desi-ur, acesta este doar "asmul, caci !ne-uroci4a, ca si Ded Maroz, e9ista cu adevarat, asa cum e9ista si Mos Craciun si !anta Claus si 3apa &oel$$$ !ne-uroci4a este un persona% sezonier, care se naste in fiecare iarna si piere odata cu sosirea primaverii$ 1a a fost 'adoptata' de Mos Gerila si il insoteste la toate ser"arile iernii, a%utandu-l si impartind alaturi de el cadouri copiilor$ &epoata "unicului Gerila, o fetita im"racata in #aine al"astre sau al"e, cu o coronita pe cap, "rodata cu fir de ar-int si perle, !ne-uroci4a este vesnic tanara si vesela$ Din pacate, soarta "unului Mos Gerila nu a fost intotdeauna fericita$ Dupa revolutia "olsevica din ,;,<, pana si "ietul Ded Maroz a fost 'supus persecutiilor', el devenind un persona% ideolo-ic ne-ativ$ In anii =+0, pe intre- teritoriul niunii !ovietice, atat el, cat si "radul de Craciun, au fost complet interzise$ 1l a fost 'rea"ilitat' a"ia catre sfarsitul deceniului trei, cand la !er"area 3omului de la .remlin, mosul a aparut impreuna cu !ne-uroci4a$ De atunci, popularitatea acestor persona%e a crescut si Ded Maroz a devenit faimos pe intre- teritoriul sovietic$ In Rusia de azi se da o '"atalie crancena' intre Ded Maroz si !anta Claus$ 3e "una dreptate, aparatorii traditiei autentice rusesti s-au razvratit impotriva lui !anta Claus, cel importat din 0ccident$ (stfel s-au realizat o serie de studii antropolo-ice, istorice si mitolo-ice, pentru a sta"ili diferentele dintre persona%ele principale ale iernii, intre Ded Maroz si !anta Claus$ 3otrivit cercetatorului rus in folcloristica, !vetlana >arni4ova, intrea-a infatisare traditionala a lui Ded Maroz are o sim"olistica aparte si este diferita de cea a Mosului de peste ocean$ /ar"a si parul lui al" si "o-at sim"olizeaza nu numai intelepciunea, dar si puterea, fericirea si prosperitatea$ ?aina lui !anta Claus este scurta, pana in talie, iar cea a lui Ded Maroz, numita su"a, este lun-a pana in pamant, caci altfel nu ar rezista la cumplitele -eruri din Rusia$ Ded Maroz poarta in mana un toia- fermecat din cristal sau ar-int$ 3e maner sunt incrustate sim"olurile iernii stelute de -#eata si ramuri de "rad$ Daca !anta Claus intra in case prin #ornuri si lasa cadourile fara a fi vazut, Ded Maroz apare pe neasteptate, impreuna cu !ne-uroci4a, spre "ucuria copiilor, stransi in %urul pomului de iarna$ Micutii ii asculta fermecati povestile si primesc darurile c#iar din mainile lui$ Ded Maroz se deplaseaza intr-o troica, o sanie ruseasca trasa de trei cai al"i$ Casa in care povestea traieste vesnic Ded Maroz si a%utorul sau nepretuit, !ne-uroci4a, nu locuiesc la 3olul &ord, ci in orasul 5eli4ii stiu-, din re-iunea 5olo-da, in nordul Rusiei istorice$

Casuta lui Ded Maroz 3ovestea lui Ded Maroz a pasit in realitate in ,;;@, cand primarul Moscovei i-a oferit un teren in orasul 5eli4ii stiu-$ (ici, Ded Maroz si a%utoarele lui au construit un adevarat tinut de "asm$ In padurea fermecata ce stra%uieste casa vra%itorului iernii, totul este de vis$ !i pinii, si animalele, si

potecile$ na din minunatiile padurii este '3oteca cu povesti'$ (ceasta serpuieste prin padure, c#iar de la intrarea principala in tinutul vra%it, pana la Casuta lui Ded Maroz$ (ici poti intalni persona%e ascunse printre pini si "razi, animalute ce prind -rai si spun povesti copiilor si, daca ai noroc, il poti vedea pe insusi Ded Maroz, in troica sa, cu cei trei caluti fermecati$ 3asind in Casa lui Ded Maroz, descoperi ca aceasta este c#iar casuta in care traieste copilaria$ Ima-ini feerice sunt proiectate in mod miraculos pe pereti si danseaza su" oc#ii fiecarui vizitator precum ful-ii de zapada$ 3e fundalul unei muzici ma-ice, se aud cele mai dra-i "asme ale serilor de iarna, iar oc#ii redescopera %ucariile de mult uitate$ (ici, fiecare adult, parinte sau "unic, isi retraieste copilaria, prin toate aceste plasmuiri feerice$ Iar 'oamenii mari' care privesc nepasatori intrea-a poveste ma-ica sunt ca si or"i$ 1i tre"uie sa asculte cu inima si sa permita ca, macar pentru o zi, sa fie iar copii, in re-atul lui Ded Maroz, acolo unde totul e posi"il$