O zi în Agora

Agora era o piață publică din orașele grecești antice (polis). Aici se

prezenta regele dinaintea întregului popor adunat, purtâ ndu-și sceptrul și
fă cea cunoscute hotă râ rile pe care le luase împreună cu nobilii. Poporul
aclama cu ovații, sau, dacă nu era de acord, se exprima prin tă cere. La
aceste reuniuni poporul era implicat în deciziile majore ale statului – la
încheierea pă cii, la declararea ră zboaielor, etc. De asemenea, în afara
faptului că aici cetă țenii se adunau să dezbată și să discute, agora mai
reprezenta și zona în care oamenii se aprovizionau cu alimente.
Agora era așezată în partea inferioara a orașului, spre deosebire de
acropole, situată pe cel mai înalt deal. În jurul agorei se aflau cele mai
importante clă diri din oraș: birouri administrative, instanțe, locuri de cult -
temple, bă i publice și piața. Iată de ce aici veneau filozofii greci (Socrate,
Platon, Sofocle și Aristotel) care-și împă rtă șeau învă ță turile oamenilor, la
temple se fă ceau sacrificii, etc.
De obicei, agora era înconjurată de galerii cu temple, arcade care protejau
împotriva soarelui și a ploilor și pră vă lii. Uneori au fost ridicate statui în
jur. Agora era centrul administrativ și economic al orașului. Cele mai
importante decrete și alte documente oficiale au ră mas în timp, sculptate în
piatră .
Agora Antică a Atenei (în imaginea de mai jos) este cel mai cunoscut
exemplu al unei agore grecești antice, situată la nord-vestul Acropolei.
Agora antica greceasca a fost piața Atenei începâ nd cu secolul al 6-lea î.Hr.
și centrul vieții Atenei, al negoțului, politicii, filozofiei, artei și întrecerilor
sportive, timp de 1200 de ani. In perioada clasică , secolele V-VI, Agora si
clă dirile sale au fost frecventate de că tre personalită ți precum oameni de
stat: Temistocle, Pericle si Demostene; de poeți Eschil, Sofocle, Euripide,
Aristofan, de istorici - Herodot, de filozofii amintiți înainte. Cu toții au pus
bazele unei culturi și societă ți plină de realiză ri și au inventat concepte
valabile și astă zi, precum democrația, filozofia, teatrul, sculptura,
arhitectura. Revoluționar ră mâ ne modul de guvernare, bazat pe o societate
liberă și deschisă , care a respectat demnitatea , drepturile și speranțele
omului.

Astfel, la atenieni, Adunarea Poporului în agora se ținea de trei ori pe lună ,

dimineața. Toți cetă țenii erau datori să fie prezenți la întrunire. Cine venea
tâ rziu pierdea dreptul la indemnizație. Orice cetă țean avea dreptul să
vorbească . Cel mai în vâ rstă avea întâ ietate. Oratorul își punea pe cap o
coroniță de mirt sau de mă slin, iar votarea se fă cea prin ridicare de mâ ini,
în afară de ostracism, câ nd numele celui ostracizat urma să fie scris pe un
ciob.
Adunarea Populara, în imaginea de mai jos.

În Atena ziua începea dimineața devreme, nefiind loc pentru lenevie, nici

pentru cei bogați, nici pentru cei să raci. Ț ă ranii și negustorii se trezeau, ca
toată lumea, dis-de-dimineață și veneau la piață cu ce aveau de vâ nzare:
capre, iezi, iepuri, pă să ri, purcei, etc. Pescarii, extrem de apreciați și a că ror
sosire în agora era anunțată prin niște clopote speciale, aduceau
nenumă rați pești din mare. Comercianții își etalau fructe, legume, ulei de
mă sline, vase sau pâ nze și stofe, sandale, bijuterii, etc. Oră șenii veneau la
piață , dar niciodată nu erau implicate femeile, că ci toate cumpă ră turile le
fă cea soțul, venit și el dimineața devreme pentru a negocia și discuta. După
ce fă cea cumpă ră turile, de obicei locuitorul din Atena se ducea să se
întâ lnească cu prietenii și să discute politică în prăvă liile cu parfumuri sau
în frizerii.
Agora a reprezentat astfel un important centru social, în care oamenii
interacționau liber unul cu altul și schimbau opinii și idei.

Piața orașului Atena

Astă zi, după să pă turile arheologice efectuate, Agora Ateniană este un loc
preferat printre turiștii interesați de cunoașterea istoriei orașului antic.