Importanta si rolul lumii antice in isoria universala

Izvoarele de studiere a civilizatiilor antice> tablite de lut, piatra, lucrarile marilor

antici ca Herodot, sapaturi arhiologice.
Egiptiana> de-a lungul riului Nil, a construit piramidele, farul din Alexandria. Au
folosit eroglife, au inventat papirusul, sisteme de irigatii, calendar, ceas de nisip.
Mesopotamia> intre Tigru si Eufrat, au elaborate primul cod de legi Codul lui
Hammurabi, primele biblioteci si arhivuri. Babilon- centru comercial si cultural.
India> sud estul asiei, in preajma riului Gange, au pus bazele monoteismului, au
inventat cifrele. Autorii primelor poeme Mahabharata si Ramayana.
China> zona asiei, drumul matasii- rute comerciale care uneau cele mai mari centre
economice antice. Construirea zidului chinez, in scopul apararii tarii, chinezii au
inventat praf de pusca, busola, portelan, hirtie, a pus baza religiei confucianiste.
Grecia>a inceput dezvoltarea pe insula Creta, apoi s-a extins pe continent. Un izvor
de studiere a civilizatiei grecesti poemele Iliada si Odiseea, operele lui Herodot etc.
sculpture, arhitectura. Civilizatia greaca a pus baza civilizatiei moderne. Filozofi,
oameni de stiinta Democrit, Socrate, Platon, Aristotel, Pitagora, au deschis noi
orizonturi stiintifice.
Romanii> autorii alfabetului latin, au creat opera de arta Coloseumul, Columna lui
Traian. Opere literare Ovidiu.
Cucuteni-Tripolie> localizate in regiunea Ucrainei, Bucovinei si Moldovei de Nord
(Nistru). Prima civilizatie europeana din acest spatiu, locuitorii traiau in case cu 2
niveluri, se ocupau cu agricultura, au creat cultul ceramicii colorate.
Geto-daca> In urma sapaturilor arhiologice au fost gasite obiecte de bronz, fier,
piatra, ceramica, care demonstraza un inalt nivel de civilizatie in acest spatiu.
Concluzii> civilizatiile antice au fost amplasate pe malurile riurilor, agricultura fiind
bazata pe sistem de irigatii, riurile au contribuit la aparitia pescuitului, cresterii
animalelor. Dezvoltarea agriculturii a progresat si uneltele , dezvoltarea
mestesugaritului, transportului maritime.
Civilizatiile Greco-romana si geto-daca au pus bazele organizarii economice si
politice in spatiul European ce au dat nastere unor noi popoare:Italian, Spaniol,
Francez etc
Fiecare civilizatie a contribuit la dezvoltarea civilizatiei contemporane. In antichitate
a aparut scrierea, alfabetul, teatrul, cifrele, astronomia, dreptul, geometria,
confucianismul, budismul, cele 7 minuni ale lumii.
Lumea antica prezinta fundamentul civilizatiilor care au urmat.

Contributia civilizatiei antice in construirea actualei civilizatii europene

Realizarile civilizatiei grecesti in diverse domenii sunt modelul classic al civilizatiei
europene, au determinat evolutia ulterioara a istoriei umanitatii.
Civilizatia minoica (cretana) una din cele mai dezvoltate civilizatii din mileniul II i.
Hr., imperiu maritime cu structure statale si administrative, fondat religie,
mestesugarituri si arte. Orasele nefortificate legate prin drumuri pavate, cu sisteme
de canalizare si apeducte. Regele Minos a unit cetatile-state si a creat un mare
imperiu ce cuprindea si insulele din marea egee. Civilizatia minoica distrusa cauza
cataclisme sau invazii. In ultimile secole a civ. Minoice in Grecia patrund migratory,
raspinditi in toata grecia, si marcind o noua epoca:
Civilizatia creto-miceniana nu avea unitate teritoriala, alcatuita din mici orase
state. Palatele cretane si miciniene principale centre ale vietii societatii, palaturile
fiind sediile administratiei politice. Principala preocupare-razboi. Spre sf mil II
triburile dorienilor invadeaza Grecia, civilizatia miceniana- nimicita, creatiile
arhitecturale-ruine, dispar multe opera de arta. Contopirea dorienilor, ionienilor sa
etnii va conduce la formarea viitorului popor grec.
Epoca homerica migratia dorienilor a generat regres al vietii material si spiritual,
iar epoca a dat lumii epopeile Iliada si Odisea.
Epoca marilor colonizari perioada de inflorire, se structureaza clasele sociale,
apare orasul de tip polis. Grecii numiti eleni. Fiecare pokis avea propria moneda, zei
proprii, constitutie, agora piata publica de tip forum, teatru. Polisurile mari Sparta
si Atena. Conditiile geografice, conflictele dintre cetati au impus grecii sa caute noi
pieti de desfacere a marfurilor ulei, masline, vin, ceramic, unelte. Incepe procesul
de colonizare a tarmurilor Marii mediterane, negre. Apar colonii grecesti Tomis,
Tyras, Bizant, astfel are loc raspindirea culturii grecesti.
Epoca clasica apare democratia, epoca celor mai stralucite realizari politica
Pericle, filozofie Socrate, Platon literature Euripide, Sofocle, istoriografie
Herodot.
Spre sf secolului 5-lea regatul Macedonian cucereste coloniile grecesti din Tracia si
supune Grecia, aceste evenimente marcheaza inceputul
Epocii elenistice avint al dezvoltarii culturii, vietii sociale si politiceprogres
economic s. a.
Civilizatia greaca a inceput sa se dezvolte pe insula Creta, a continuat pe continent.
Izvorul de studiere a acestei civilizatii lucrarile lui Herodot si lui Homer, descoperiri
arhiologice in urma sapaturilor, izvoarele care demonstreaza ca civilizatia greaca a
influentat si civilizatia romana, punind bazele civilizatiei moderne contemporane.

Impactul istoric al razboaielor daco-romane asupra formarii poporului

roman
Geto dacii au intrat in contact cu lumea romana preluind elemente ale culturii
materialensi spirituale.
Amenintarea romana s-a manifestat pe timpul regelui Burebista,iar dupa moartea
lui romanii urmareau sa impuna controlul asupra coloniilor grecesti nord-dunariene
(aur, argint, grine)
Seria conflictelor militare este deschisa de predecesorul lui Decebal, Duras, iar
Decebal, reusind sa reface unitatea statului dac, cu capital la sarmizegetusa.
In 87 Domitian trimite in dacia o armata romana care este infrinta la Tapae. Ulterior
in 88 o noua armata ataca dacia, iar Decebal este invins. Urmatorul an se incheie
pacea-compromis intre Decebal si Dominitian, care prevedea transformarea daciei
in stat clientelar Romei:asistenta din partea romanilor.
Conflictele daco-romane se reiau cu urcarea pe tronul Romei lui Traian. In 101
izbucneste primul razboi daco-roman, decebal fiind infrint. Tratatul din 102
prevedea daramarea zidurilor in dacia, cedarea banatului, olteniei si Muntenie. In
anii 105-106 se desfasoara al 2-lea razboi daco-roman, in urma caruia dacia devine
cucerita, decebal se sinucide.
Prin cucerirea daciei romanii si-au extins stapinirile, fiind organizata ca o provincie
de rang imperial cu capital la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Ulterior are loc
reorganizarea daciei in dacia superioara si inferioara, iar apoi in dacia superioara,
inferioara si porolissensis. Consecinta cuceririi daciei a fost romanizarea getodacilor, principalii factori de romanizare fiind armata roman ape teritoriul daciei,
administratia si justitia romana, colonistii latinofoni adusi masiv, invatamintul in
limba latina, religia romana.
Principalul rezultat al romanizarii formarea unui nou popor daco-roman. Atunci
cind imparatul Aurelian a retras armata si administratia din dacia stabilind hotar pe
dunare, pe teritoriu daciei a ramas o populatie daco romana care in conditiile
marilor migratii a dat nastere poporului roman si limbii romane.
Dupa abandonarea daciei, procesul de romanizare a continuat, iar crestinismul a
avut o contribute importanta in procesul de roamnizare , noua credinta fiind
raspindita in limba latina.
Razboaiele daco-romane au jucat rolul determinant in amplificarea procesului de
romanizare a dacilor si constituirii unui nou popor in spatiul Carpato Danubiano
Pontic

Polisul atenian democratie reprezentativa limitata

Atena domina intreaga Elada, democratia sa s-a cristalizat parcurgind mai multe
etape, iar forma general cunoscuta o capata in epoca clasica, secolul al V-lea.
Solon a pus bazele sistemului democratic, iar Clisthenis prin constitutia sa a facut
Atena cel mai democratic stat.
Sub conducerea lui Pericle au fost adoptate masuri destinate a ajuta cei mai saraci
sa fie judecatori, magistrate s.a prin institutia mistoforia. Aceasta institutie a fost
criticata de partidul aristocratic dar si mai tirziu de Aristotel si Platon.
Democratia antica nu a cunoscut un sistem reprezentativ. Organul detinator al
puterii poporului este adunarea, implicate in toate problemle vitale. Ea voteaza legi
si decrete, decide asupra razboiului si pacii, judeca.
Toti cetatenii Atenei sunt membrii adunarii poporului, iar sedintele au oc 3-4 ori pe
luna.
Bule (sau consiliul) are sarcina conducerii legislatiei, bule era tras la sorti, cite 50
de cetateni pentru fiecare din cele zece triburi (500 total), impartitit in zece sectii,
fiecare raspundea pentru a 10 parte din an.
Punerea in practica a hotaririlor poporului era conferita magistratilor, care la rindul
sau au fost strict controlati de popor.
Sarcinile care cereau competente aparte erau acordate in urma alegerilor, si nu prin
tragere la sorti ( cazul magistraturilor financiare si sarcinile strategilor) . Acesti in
numar de 10 alesi annual au cistigat rapid rol diplomatic, military si financiar care a
facut din ei principalele personaje ale cetatii. Strategii asigura cetatii continuitatea
existentei sale politice si permanenta marilor optiuni interne si externe.
Justitia ateniana se supunea principiului suveranitatii populare. Platon spunea ca a fi
privat de dreptul de a participa la judecati inseamna a fi deposedat de dreptul de a
fi cetatean.
In materie de finantare, democratia ateniana nu a fost lipsita de contradictii.
Cheltuielile crescinde cereau sa gaseasca resurse importante,iar pentru aceasta
trebuia sa se recurga la impozit, iar cetateanul antic nu admitea sa fie supus unei
contributii. Astfel s-a recurs la taxarea bogatilor, ei trebuiau sa contribuie la
cheltuielile statului.

Declinul si caderea Imperiului Roman de Apus proces istoric inevitabil

Inca din secolul 3 d. Hr. sunt observate premisele declinului Imperiului Roman de
Apus,in diferite domenii: politic, economic, social.
In plan economic, in perioada imperiului nu s-a produs o centralizare, ci un echilibru
relative. In agricultura cistiga mult teren marile proprietati funciare latifundiile. In
functie de organizarea acestora, deosebim latifundii centralizate care se bazau pe
munca sclavilor si descentralizate, unde se foloseau coloniile dar si familiile.Pentru
sporirea productiei agricole, Constantin a recur chiar la legarea coloniilor de pamant
pentru a asigura plata impozitelor.
In rindul latifundiarilor, imparatul juca un rol de frunte administrind acestea prin
intermediul unui procurer.
In aspect politic, criza isi trage originea din faptul ca sistemul politic instituit de
Augustus nu reglementa succesiunea la tron, ceea ce duce la lupte pentru tron.
Ulterior s-au adaugat mai multi factori politici carea au dus la instabilitate politica.
Perioada numita a anarhiei militare, a consfiintit prabusirea sistemului politic a
Principatului ( in cca 50 de ani au fost peste 25 imparati, iar numai trei au murit de
moatre naturala). De situatia data au profitat triburile barbare> sarmatii, germanii,
hunii, trecind in imperiu si fiind recrutati in armata care apoi s-a barbarizat.
Anarhia militara ia sfirsit cind la tron urca Dioclitianus, care promoveaza reforme
pentru a revigora statul roman, instituind puterea absoluta a imparatului. El a
instituit tetrarhia ( 2 augusti si 2 caesari). Reforma administrativa> s-a marit
numarul provinciilor, fiscal, monetara, militara etc.
Pe timpul lui Constantin cel Mare statul cunoaste o ultima inflorire, el a emis edictul
de la Milano 313, recunoscind crestinismul, a construit o noua capitala
Constantinopol, pe locul vechii colonii grecesti Byzantion.
Dupa dinastia constantiana, Imperiul cunoaste o decadere rapida, transformarile
economice, presiunea barbarilor adincesc criza statului roman. La moartea lui
Theodosius cel Mare imperiul este difinitiv impartit in 2 parti. Marea migratie a
strapuns linile fortificate romane. Triburile germanice construiesc formatiuni statale
independente, hunii pustiesc balcanii, ataca galia. Invazia triburilor barbare a dus

inevitabil la dezintegrarea Imperiului Roman de Apus, pe teritoriul sau formindu-se

regate romano-germanice.