Temă pe acasă la Limba și Literatura Română

1. De demonstrat, prin trei argumente, că textul liric „În aceeași limbă” de

Gr. Vieru aparține genului liric.
Alcătuită din trei strofe, a câte 8 versuri, cu rimă mixtă, forma textului
amintește de o operă lirică. De asemenea, prezența figurilor de stil, precum
hiperbola „râde un pământ”, metafora „Durerea poţi s-o mângâi” și repetiția
„Şi vinul e mai vin,”, cât și prezența eului liric general (pronumele „tu”,
„tău”, „ți”), confirmă apartenența textului „În aceeași limbă” de Grigore
Vieru la genul liric.

2. De comentat trei figuri de stil.

Hiperbola „râde un pământ” are rolul de a sublinia ideea de imensitate prin
atribuirea acțiunii râsului pământului, prin care se face referire la întreaga
populație. Astfel, această figură de stil determină universalitatea râsului ca
limbaj de comunicare: „În aceeaşi limbă/ Râde un pământ,”.
Metafora „Durerea poţi s-o mângâi” creionează puterea imensă a limbii,
care poate ușura chiar și cea mai crudă durere. De asemenea, faptul că limba
în raport cu această figură de stil poartă un caracter personal („Ci doar în
limba ta”) relevă ideea că suferița nu poate fi vindecată în orice limbă, ci
doar în limba eului liric: „Ci doar în limba ta/ Durerea poţi s-o mângâi,”.
Repetiția „Și vinul e mai vin”, alături de motivul propriei limbi („În limba
ta”), redă faptul că aceasta are un efect de intensificare a importanței
valorilor și tradițiilor naționale, reprezentate prin vin.