Noțiunile fundamentale ale chimiei

Chimia este știința despre substanțe, obținerea, structura, proprietățile și domeniile lor de utilizare.

Materia este realitatea obiectivă care există independent de conștiința noastră și este în continuă mișcare
și transformare.

Corpul este o porțiune limitată de materie care posedă: masă, stare de agregare, dimensiuni ș.a.

Subsanța este tipul de materie omogenă caracterizată prin proprietăți fizice și chimice.

Molecula este cea mai mică particulă a substanței care mai păstrează proprietățile aceste substanțe.

Atomul este cea mai mică particulă a substanței care nu mai poate fi divizată prin reacții chimice.

O unitate atomică de masă reprezintă a 12 parte din masa reală a unui atom de carbon.

Masa atomică relativă (Ar) este un număr care arată de câte ori masa unui anumit atom este mai mare
decât o unitate atomică de masă.

Masa moleculară relativă (Mr) este un număr care indică de câte ori o moleculă a substanței date este
mai grea decât o unitate atomică de masă.

Formula chimică este notarea convențională a compoziției substanței cu ajutorul simbolurilor chimice și al
indicilor. Formula chimică redă compoziția calitativă și cantitativă a substanței.

Ecuația chimică este scrierea convențională a reacției chimice cu ajutorul formulelor chimice și al
coeficienților.

Reacţia chimică este fenomenul chimic ce reprezintă interacțiuni la nivel molecular dintre substanțe
chimice, în urma cărora reactanții devin produși de reacție.

Efect termic al reacţiei reprezintă cantitatea de căldură care se degajă sau se absoarbe în reacţia chimică.

Catalizatorul este o substanță care modifică viteza unei reacții chimice fără a participa la reacție și fără ca
ea însăși să sufere modificări.

Elementele chimice reprezintă semnele prin care substanțele se aseamănă sau se deosebesc unele de
altele.

Valența este proprietatea atomilor unui element de a se combina cu un număr strict de atomi ai altor
elemente chimice.

Electronul de valență este electronul care participă la formarea legăturilor chimice.

Electronegativitatea (EN) esye proprietatea atomilor unui element de a atrage spre sine electronii de
valență de la atomii altor elemente.

Masa molară a substanței (M) este masa unui mol de substanță dată.

Volumul molar (Vm) reprezintă raportul dintre volumul gazului și cantitatea sa de substanță la condițiile
date de temperatură și presiune. Experimental s-a constatat că la temperatură și presiune (c.n.) volumul
molar al gazelor este o mărime constantă egală cu Vm = 22,4 l/mol.

Un mol este cantitatea de substanță care conține nr. lui Avogadro de particule (molecule, atomi sau ioni).

Soluția este un amestec omogen alcătuit din solvent, substanță dizolvată ți produse ale interacțiunii lor.
Gradul de oxidare este sarcina electrică convențională ce revine atomului într-o singură substanță, dacă
se admite că în această substanță legăturile chimice sunt pur ionice (adică se admite că a avut loc
transferul complet al electronilor de valență de la atom sau spre atom).

Metalele sunt elemente chimice cu proprietăți fizice specifice, precum: luciu caracteristic, bun
conducător de căldura și electricitate, ductil și maleabil ți solid la temp. obișnuită.

Substanțele ale căror soluții și topituri nu conduc curentul electric se numesc neelectroliți.

Oxizii sunt substanțele compuse alcătuite din 2 elemente unul dintre care este oxigenul.

Acizii sunt substanțele compuse moleculele cărora sunt alcătuite din unul sau mai mulți atomi de
hidrogen și un rest acid.

Bazele sunt substanțe compuse alcătuite dintr-un atom de metal și una sau mai multe grupe
monovalente de hidroxil OH.

Sărurile sunt substanțe compuse alcătuite din unu sau mai mulți atomi de metal și unul sau mai multe
resturi acide.

Aliajul este un amestec omogen cu proprietăți metalice a două sau mai multe elemente chimice, din care
cel puțin unul este metal.

Alotropia este proprietatea unor elemente chimice de a se prezenta in una sau mai multe forme cristaline
(sau moleculare). Ea este determinata de formarea unor molecule cu numar diferit de atomi si modificatii
cristaline diferite.

Sistemul periodic al elementelor cuprinde într-o formă tabelară toate elementele chimice, aranjate în
funcție de numărul lor atomic (adică după numărul de protoni dintr-un atom), de configurația electronică
și unele proprietăți chimice.

Perioadă este o linie orizontală al tabelului periodic a elementelor.

Grupa este o linie verticală al tabelului periodic a elementelor.

Subgrupa este o subdiviziune a grupei.

Legătura chimică este forța de atracție dintre atomi (sau ioni) în moleculă.
Legile fundamentale ale chimiei:
Legea conservării masei substanțelot:

Masa totală a substanțelor care intră într-o reacție chimică este egală cu masa totală a substanțelor care
se formează în rezultatul acestor reacții chimice.

ex: 𝑁2 + 3𝐻2 = 2𝑁𝐻3

conform LCMS: m(𝑁2 )+m(𝐻2 )=m(𝑁𝐻3 )

Legea periodicității:

Proprietățile elementelor, precum și formele și proprietățile compușilor lor, se repetă periodic în funcție
de greutățile lor atomice.

*formularea contemporană a legii periodicității:

Proprietățile elementelor, precum și formele și proprietățile compușilor lor, se repetă periodic în funcție
de sarcinile electrice ale nucleelor atomice.

Legea constanței compoziției:

Același compus chimic are o compoziție constantă, indiferent de locul și metoda de obținere a probei.

ex: Clorura de sodiu (NaCl) poate fi obținută prin reacția acidului clorhidric cu hidroxidul de sodiu. A doua
metodă este tratamentul cu acid clorhidric carbonat de sodiu. În două reacții chimice diferite, obținem un
compus a cărui formulă este NaCI. În ambele cazuri, substanța conține 39,33% sodiu și 60,66% clor.

Legea lui Avogadro:

„Volume egale de gaze diferite în condiții identice de temperatură și presiune conțin același nr. de
molecule.”

Consecințele legii lui Avogadro:

1) numere egale de molecule, de gaze diferite în condiții identice de temperatură și presiune vor
ocupa volume egale.
2) Vm = 22,4 l/mol în c.n
P = 1 atm = 101325 Pa
T = 273 K (0°C)
3) Putem stabili de câte ori un gaz este mai greu decât un alt gaz luate cu volume egale, adică
putem stabili densitatea relativa a unui gaz față de alt gaz.
𝑀𝑟ሺ𝐶𝑜2 ሻ 44
ex: 𝐷𝐻𝑒 = = = 11 𝐶𝑜2 este de 11 ori mai greu decât He.
𝑀𝑟ሺ𝐻𝑒ሻ 4
4) Putem stabili densitatea reală a oricărui gaz în condiții normale
𝑀
𝜌 = 𝑉𝑚