\

ROALD DAHL .A*=

Z l{o,'ld Dahl
MruILDA
Ilustrafii de Quentin Blake

Traducere din englezi gi note

de Christina Anghelina

4RThUR
 \

Cuprins

Cititoarea z
Domnul Wormwood, cel mai grozav
vAnzdtor de magini . ......23
Pildriaqilipiciul ..... ...........32
Fantoma .,,.,....41
Aritmetici. .......54
Unbirbatblond-platinat ..........62
DomniEoara Honey . ......73
DomniEoaraTiunchbull ..........92
Pnringii .........101
Aruncarea cu ciocanul . ..........ll4
Bruce Bogtrotter gi tortul ........132
Lavender. .......149
Examinareasiptdmdnali ........157
Primul miracol ..........176
Al doilea miracol ........188
CisupdomnigoareiHoney .......196
PovesteadomnisoareiHoney. .....214
Numele. ........228
Antrenamentul. . . . . . ....232
Al treilea miracol ........238
Unciminnou ... .......250
 Cititoarea

Se intlmpli un lucru curios cu pirinfii. Indiferent

cAt sunt de nezuferifi qi prost-crescu;i copiii 1or, ei igi
lnchipuie mereu ci sunt cei mai grozavi copii din lume.
Unii merg chiar mai departe. Sunt aga de orbili de
adoralia pe care i-o poarti copilului, incAt ajung siJ
creadi un geniu.
Nu ci ar fi ceva gregit in asta, firegte. A"ga sunt oa-
menii croif din fire. Dar sunt momente in care acegti
pirinfi se trezesc si-gi ridice in slivi odorul chiar in fala
ta - carel gtii ca pe-un cal breaz. Ei, atunci mai ci-fi
vine se strigi: ,,Aduce;i-mi un ligheanl Vomit!"

l

invi;Storii profesorii se lovesc cel mai des de lal-
gi
dele degdnfate ale unor mAndri progenitori la adresa
progeniturilor; dar nu se lasi nici ei mai prejos gi le dau
replica in scris, prin intermediul carnetului de note.
Dac-ag fi profesor, ap scrie nigte comentarii extrem
de dure la adresa acestor plozi. ,,Fiul dumneavoastri,
Maximilian", aq zice, ,,nu e bun de nimic. Sper ci
avefi o afacere de familie in care sil bigali dupi ce
termini gcoala, fiindci e limpede ci nu-gi va gisi
de lucru niciunde altundeva." Sau, daci aq fi cumva
intr-o dispozilie lirici in acel moment, aq zice: ,,Este
8l
I
.t frr /.
4
o curiozitate a naturii faptul ci licustele au organele
auditive pozilionate pe lateralele abdomenului. Fiica
dumneavoastri, Vanessa, judecAnd dupi cAt a lnvefat
ln acest trimestru, pare si n-aibi aceste organe deloc."
Ba chiar ag putea face o incursiune in qtiinlele na-
turale, scriind: ,,Cicadele Petrec $ase ani zub pirnAnt
in stadiu larrar gi doar gase zile ca fluturi liberi, bucu-
rAndu-se de soare qi de aer. Fiul dumneavoasud, Wilfu,
a petrecut deia pase ani ca larvi la noi ln gcoali 9i
aflteptim si vedem daci va iegi weodati din crisalidd."
O fetili mai urAcioasi m-ar face s5 scriu ceva de genul:
,,Fiona posedi frumusefea glacial5 a unui aisberg, dar,
ls
I
 spre deosebire de acesta, n-are nicio profunzime." Avea o minte aga de ascugitd 9i atAta putere de infelegere,
Da, cred cd mi-ar pldcea sd scriu astfel de comentarii lncAt nici cei mai prostinaci pirinli n-ar fi putut-o trece
despre elevii nesuferili din clasi. Dar si nu pierdem cu vederea. Domnul gi doamna Wormwood erau insi
wemea. Haideli si continuim. atAt de obtuzi gi atAt de tnchistaqi ln propria lor micime,
Din cAnd ln cAnd, mai dai $ peste soiul opus de cI le era cuneputinli si:gi aprecieze corect fiica. Ca si
pirinli: cei cirora nu le pasi de copii gi care, firegte, fiu sincer, cred ci nici n-ar fi bigat de seami daci inu-o
sunt chiar mai rii decAt cei care-i risfali peste m5zuri. bunS zi Matilda s-ar fi tArAt prin casi cu un picior rupt.
Dornnul gi doamna Wormwood erau genul Fratele Matildei, Michael, era un copil cum nu se
,**t+-. de plringi indiferengi. Aveau doi copii: un poate mai obignuit - insi ea, afa cum am mai spus,
bdiat pe nume Michael gi o fati numitd
i ua'i Matilda gi mai ales pe Matilda o priveau
era cu totul gi cu totul deosebitS. La vdrsta de un an 9i
jumdtate votbea cursiv qi avea vocabularul unui adult.
ca gi cum n-ar fi fost buni de nimic - Cu toate acestea, pirinfii, ln loc s-o laude, ii spuneau
ca pe o scami care-fi sti lipiti pe haine ci vorbegte ca o moari neferecati gi-i aminteau tot
pAni cAnd la un moment dat o desprinzi gi timpul ci fetilele trebuie sI se faci vizute, nu auzite.
o zv6rli cAt colo. Domnul gi doamna PAni la trei ani, Matilda lnvifase deja si citeasci cu
Wormwood aqteptau ziua in care aiutorul ziarelor gi al revistelor din casi. La pafru ani
vor putea sclpa de Matilda
trimilAnd-o departe, in ;ara
vecini, sau poate gi mai departe.
. E destul de neplicut si vezi nigte pirinfi
care se poartA urAt cu copiii lor obignuiSi,
insi e strigdtor la cer si-i vezi ci trateazi
un copil cu totul neobignuit caqi cum n-ar
fi bun de nimic. $i, cAnd spun neobignuit,
weau si spun un copil sensibil gi inteligent. Matilda
avea ambele calitfii, dar era, mai ales, foarte inteligenti.

'"1 l*

deja citea foarte bine, aga ci se apuci si caute cirfi.
La ei in casi insi nu se gisea decAt o carte - un volum
intitulat Bucdtdria pentru tofi care aparfinea mamei
ei. Dupi ce o studie din scoarfi-n scoa4i gi lnvi;i pe
de rost toate rEetele, Matilda decise ci vrea ceva mai
interesant.
Tati, zise ea, pogi s5-mi cumperi o carte?
- O carte? La ce naiba i1i trebuie fie o carte?
- Vreau si citesc, tati.
- Adicd televizorul nu-fi mai place? Avem un
-
televizor grozav cu diagonala de treizeci de centimetri
gitu wei o carte? Egti cam risfifatS, domnipoarS!
in timpul siptiimAnii, apnrape tn fiecare dupi-amiazi
Matilda rlmAnea singrri acasi. Fratele ei (care era
cu cinci ani mai mare) era plecat la gcoalS. Tatil ei
mergea la lucru, iar mama se ducea si joace bingo
,r]
intr-un origel aflat la treisprezece kilometri distangi.
Doamna Wormwood era lnnebuniti dupi bingo gi juca
de cinci ori pe siptimAni. in dupi-amiaza zilei ln care
tatil ei refuzase si-i cumpere o carte, Matilda porni
singurici spre biblioteca din origel. P59i lniuntru pi
se prezenti domnipoarei Phelps, bibliotecara, apoi ln-
trebi daci i se permite si stea acolo gi si citeasci o
carte. Domnigoara Phelps rimase desnrl de surprinsi
de aparilia prichindulei care venise singuri, neinso;itl
de niciun adult, lnsi ii rispunse ci era bineveniti.
Putefi si-mi spuneli, vi rog, unde gisesc'cir1i
-
pentru copii? intrebi Matilda.
Uite acolo, pe rafturile de jos, rispunse domni-
-
goara Phelps. Vrei s5-fi caut eu una frumoasi, cu multe
imagini?
Nu, mullumesc, rispunse fetila. Mi descurc
-
singuri.
$i uite-a9a, de atunci incolo, in fiecare dupi-masd,
imediat dupi ce maici-sa pleca la bingo, Matilda se
ducea la biblioteca din origel. li lua doar zece minute
de mers pe jos pAni acolo gi, odati ajunsi, se Putea
bucura de doui ore neintrerupte de pace, in timpul
ctrrora gedea comod lntr-un colliqor gi devora carte
dupi carte. CAnd termini de citit toate ci4ile pentru
copii, se apuci si caute altceva.
i,,
 Domnigoara Phelps, care o privise fascinati pe par-
cursul ultimelor siptimAni, se ridicl de la birou qi li
lntimpinare.
iegi in

- Ai nevoie de ajutor, Matilda? zise ea.

ce-ap mai putea citi, spuse Matilda.
- Md intreb
Am terminat toate ci4ile pentru copii.
si spui ci te-ai uitat la poze?
- Vrei
*g - Sigur, dar am citit qi textul.
Domnipoara Phelps era mult mai inalti decAt
Matilda, aga ci o privi pe copilS de sus, iar fetifa ii in-
toarse privirea, serioasi.
Unele nu prea mi-au plicut, spuse Matilda, altele
- mi
lnstr s-au pirut grozave! Mi-a plicut foarte mult
Grddina seoetd. Era plini de mister. O cameri secreti
ascunsi in spatele unei ugi inchise gi o gridini secreti
ascunsi-n spatele unui zid.
Domniqoara Phelps rimase cu gura ciscatS.
m tlir* Matilda, cafi ani ai tu, de fapt? intrebi ea.
- Auzi,patru
II Am ani fi trei luni, rispunse Matilda.
-Domniqoara Phelps rimase cu gura cdscati de ui-
mire, dar se stridui si pistreze o mini calmi.
I
LI
Ce 1i-ar plScea si cites,ti? intrebi ea.
- Aq dori o carte foarte bun5, dintre cele care le plac
-
oamenilor mari, rispunse Matilda. O carte celebri. Nu
gtiu nume de autori.
i

I ,)

Domniqoara Phelps studie cu multi atenfie gi firi
grabi rafturile bibliotecii. Nu prea gtia ce sd aleagi.
De fapt, se intreba ea, ce carte celebri de oameni mari
po;i si alegi pentru o fetili de patru ani? La lnceput se
gAndi si ia un roman de dragoste, cum sunt cele care
le plac adolescentelor, lnsi, firi si gtie din ce motiv,
ocoli in cele din urmi acel raft.
Ia vezi daci-1i place asta, spuse ea intr-un tArziu.
- -
E o carte foarte cunoscuti gi foarte buni. Daci e prea
'6 I lr7
lungi pentru tine, spune-mi gi-am si-;i caut ceva mai
ecurt gi mai uEurel.
Marile speranfe, citi Matilda pe coperti, de
-
Charles Dickens. Da, lreau s-o citesc!
,,Cred c-am lnnebuniti iEi zise domnigoara Phelps,
lnstr Matildei ii spuse:
Sigur cd da, ia gi citegte-o.
-ln dupS-amiezele care urmari, domnigoarei Phelps
li fu foarte greu si-gi ia ochii de la mogildeap care pe-
trccea ore-n gir pe fotoliul din colq, cu cartea-n bra;e.
Cartea era mare gi grea, aga ci fetifa trebuia s-o lind in
1xral5 gi citea aplecati peste 6le. CAt de ciudat era si
vadtr o gAlmi de copili cu pirul negru, care nici micar
nu ajungea cu picioarele la podea, complet absorbiti
tlc aventurile lui Pip gi ale domnigoarei Havisham, de
casa ei nipiditi de pAnze de piianjen 9i de vraja pe care
rnarele scriitor Charles Dickens o fesuse cu miiestrie
rlin cuvinte. Singurul gest pe care-l ficea micula
cititoare era si intoarci pagina, iar domnigoarei Phelps
i sc rupea inima de fiecare datl cAnd venea vremea s-o
batl pe umir gi s5-i spuni:
Matilda, e ora cinci firi zece.
-ln prima
t
siptimAnd in care feti;a incepuse si vini
la biblioteci, domnigoara Phelps o intrebase:
Mimica ta te aduce pAnI aici gi apoi te agteapti
la iegire?