IRIGATII

si
DESECARI-DRENAJE
 CLASIFICAREA METODELOR DE UDARE
● UDAREA PRIN SCURGERE LA SUPRAFATA
○ Udarea prin brazde
○ udarea prin fasii
○ udarea prin revarsare
● UDAREA PRIN SUBMERSIE (INUNDARE)
● UDAREA PRIN ASPERSIUNE
● UDAREA PRIN PICURARE
● UDAREA SUBTERANA

FACTORII CARE DETERMINA ALEGEREA METODEI DE UDARE

● FACTORII OROGRAFICI
● FACTORII PEDOLOGICI
● FACORII HIDROGEOLOGICI
● FACORII CLIMATICI
● CALITATEA APEI
● PLANTA CULTIVATA
● FACTORUL SOCAL - ECONOMIC
IRIGATIA PRIN BRAZDE
AVANTAJELE SI DESAVANTAJELE METODEI DE
IRIGARE PRIN BRAZDE

AVANTAJELE METODEI DE IRIGARE PRIN BRAZDE

● Cheltuieli de exploatare mici (energetice < cu 40-50 % comparativ cu
aspersiunea, numar de mutari aripi < 4-5 ori fata de aspersiune)
● Investitii cu echipamente de udare mai mici
● Pretabilitate la folosirea apelor uzate
● Nu favorizeaza atacul bolilor transmise prin apa

DESAVANTAJELE METODEI DE IRIGARE PRIN BRAZDE

● Investitii specifice cu amenajarea mai mari (nivelare)
● Randamente ale udarilor in camp mai mici (0,6-0,9)
● Cerinta de personal calificat pentru aplicarea udarilor
● Necontrolata determina procese de degradare a solurilor (inmlastinare,
saraturare, eroziune sol)
CONDITIILE DE FOLOSIRE ALE UDARII PRIN BRAZDE

CONDITII OROGRAFICE
● Microrelief putin framantat
● Domeniul de pante ale terenului 0,7-5 %
● Pante maxime la culturi prasitoare 5-8 %, la pomi 15 %
● Volum de terasamente la amenajare sub 8oo m3/ha (in medie 500 m3/ha )
CONDITII PEDOLOGICE – Soluri profunde cu particularitati:
● Capacitate mare de inmagazinare a apei
● Textura mijlocie-fina si fina
● Drenaj natural bun
● Rezistenta la eroziunea prin apa
● Neafectate de salinizare
● Evitarea argilelor contractile
CONDITII HIDOGEOLOGICE
● Adancimea apei freatice mai mare de 3-4 m
CONDITII GEOTEHNICE
● Pe loessuri cu grosimi mai mari de 15 m – solutii de reducere a pierderilor
de apa ce determina procese de tasare
 FENOMENUL SCURGERII APEI PE BRAZADA

HIDRAULICA SCURGERII APEI PE BRAZDA

● Scurgere variata (cu variatii ale vitezei de scurgere);
● Scurgere nepermanenta (cu reducerea debitului de apa pe brazda);
FACTORII CARE INFLUENTEAZA SCURGEREA APEI PE BRAZDA
● Debitul de alimentare;
● Viteza de infiltratie a apei in sol functie de textura, structura, caracteristici
hidrofizice si chimice ale solului;
● Panta brazdei;
● Conditiile hidraulice ale brazdei: suprafata sectiunii de scurgere, rugozitatea
brazdei;
● Planta cultivata;
Scurgera pe brazda este rezultanta a doua fenomene: miscarea apei pe brazda
si infiltratia apei in sol
PARAMETRII DINAMICII SCURGERII APEI PE BRAZDA
● Debitul de alimentare a brazdei;
● Viteza de avans a apei pe brazda este conditionata de viteza de infiltratie
(depinzand la randu-i de conditiile de sol) si de caracteristicile brazdei
(panta,rugozitate)
PROCESUL DE INFILTRATIE A APEI PE BRAZDA
 ELEMENTELE TEHNICE ALE BRAZDELOR

DISTANTA DINTRE BRAZDE

● 0,5 m – pe soluri nisipoase
● 0,6-0,7 m pe soluri nisipo-lutoase
● 0,8 m pe soluri lutoase
● 0,8-1,0 m pe soluri luto-argiloase
● 1,0-1,2 m pe soluri argiloase
SECTIUNEA TRANSVERSALA A BRAZDELOR
● forma triunghiulara, trapezoidala
● adancime: 15-30 cm
● latime: fund 25-30 cm → 50-60 cm (vii, livezi, culturi distantate-tomate,pepeni)
● latime la nivel sol: 40-100 cm
DEBITUL BRAZDEI
● debitul brazdei: 0,3 ÷ (3-4) l/sec
qi < qmn < qmt relatia debitelor pe brazde
qmn = 6,3 / Ib (rel. Marr) qmt = 50 . s unde s = sectiunea brazdei (m2)
qi = debit initial qmn = debit maxim neeroziv qmt = debit maxim de
transport
qr = (1/2-1/4).qi qr = debit de regim
INFILTRATIA APEI PE BRAZDE SI CONTURUL DE
UMEZIRE
LUNGIMEA SI PANTA BRAZDEI

● Lungimea brazdei depinde de:

○ starea de nivelare a terenului;
○ panta brazdei (corelatie panta-lungime, creste panta brazdei scade
lungimea brazdei-grafic);
○ proprietatile fizice si hidrofizice ale solului;
○ gradul de umectare a terenului;
○ cultura
● Lungimea brazdei conditioneaza uniformitatea si randamentul udarii:
○ brazdele prea lungi nu distribuie uniform apa si determina pierderi mari
de apa;
○ brazdele cu pante si lungimi mici asigura uniformitatea distributiei apei,
dar au productivitati ale udarilor reduse
● Lungimea brazdei cel mai adesea se incadreaza in limitele 100-300 m
● Lungimile brazdei pot depasi 300 m daca panta brazdei Ib=0,4-0,7%
● Pantele peste 0,7% limiteaza lungimea brazdei pentru a preveni eroziunea si
debitele mici
● Brazdeele se categorisesc in functie de panta:
○ brazde normale, cu pante apropiate de panta terenului (It<1,5-2%) sau mai
mici ca panta terenului (It=1,5-2÷2,5-3%);
○ brazde de contur, avand pante Ib<1%, la pante ale terenului peste 2,5-3%
It=panta terenului Ib=panta brazdei
CORELATIE DINTRE LUNGIMEA BRAZDEI SI PANTA
TERENULUI
 TEHNOLOGIA REALIZARII BRAZDELOR DE UDARE

● Momentul deschiderii brazdelor: inaintea primei udari

● La deschiderea brazdelor: umiditatea solului recomandata 60-70% din IUA

(intervalul umiditatii active) = sol umed, la ore tarzii din zi, talie plante 70-80 cm

● Utilaje folosite:
○ cultivatoare CPU- 4,2 si CP-6 in agregat cu tractorul U-650;
○ dispozitive de deschis brazde DBU-7 cu rarita R-25, pe terenuri bine
nivelate si fara panta transversala;
○ masina de modelat solul MMS-4,5: deschide brazde cu dimensiuni
b=18-20 cm, B=46 cm, pe 3 benzi later de 104 cm, pe soluri cu textura
grosiera si mijlocie
 ELEMENTELE TEHNICE
ALE REGIMULUI DE IRIGATIE
LA IRIGATIA PLANTEI
ELEMENTELE TEHNICE ALE REGIMULUI DE IRIGATIE

DURATA APLICARII UDARII PE GRUPURI DE BRAZDE SUCCESIVE

● Numar de brazde udate concomitent:
n0 = Q0 / q0 unde n0 = numar brazde in functiune
Q0 = debitul conductei de udare (l/s)
q0 = debitul brazdei (l/s)
● Timpul necesar aplicarii normei de udare cu un debit optim:
t0 = m0 . d . L0 / 36000 . q0 unde :
t0 = durata udarii pe brazda (ore)
m0 = norma de udare (m3/ha)
d = distanta intre brazde (m)
L0 = lungimea brazdei (m)
○ Abaca (grafic) de determinare a lui t0 in functie de: L0, q0, m0 si d

REGIMUL DE DISTRIBUTIE A APEI PE BRAZDA

● Regim uniform de alimentare a brazdei
○ utilizeaza o singura valoare a debitului brazdei q0
○ este specific brazdelor lungi, deschise la cap in rigola de colectare-
evacuare
● Regim variabil de alimentare
- utilizeaza un debit initial q 0 ≈ qmn, pe 70-80% din L0
- un debit de regim qr < q0 pe restul brazdei asigurand nedeversarea in
aval (brazde infundate)
● Situatiile de parcurgere apei pe brazda in timpul t 0 necesar aplicarii intregii
norme de udare m0:
○ apa avanseaza incet (curba 1)
ta1 > t0 ta1 – timpul de avans pentru cazul 1
- deja s-a aplicat norma de udare m 0 parcurgandu-se doar o parte din
brazda L`0
(curba 1 din grafic), continuarea udarii insemnand:
- adaus de apa peste norma cu pierderi in profunzimea brazdei;
- spalarea ingrasamintelor;
- nu se poate respecta timpul de revenire cu udarea urmatoare.
- aceasta situatie este intalnita pe soluri permeabile si la prima udare pe
soluri cu permeabilitate normala (la udarile urmatoare solul este mai
compactat )
- solutii: - tratamente de compactare a fundului brazdei cu dispozitive
speciale pentru reducerea infiltratiilor;
- udarea doar a jumatate de brazda cu echipamentul de udare,
necesitand astfel un numar dublu de udari
○ apa avanseaza apropiat de proiect (curba 2) ta2 ≈ t0 ta2 - timpul de
avans, caz 2
- situatie buna, nu sunt necesare masuri speciale

○ apa avanseaza repede pe brazda (curba 3), timpul t a3 de parcurgere a

brazdei fiind mai mic decat t0
ta3 < t0 ta3 – timpul de avans cazul 3
- in aceasta situatie pentru a administra toata norma de udare m0, brazda
mai trebuie alimentata cu apa, cu un debit de regim (q r), mult diminuat
fata de debitul initial (q0) astfel ales ca pierderile de apa la capul brazdei
sa fie minime
qr < q 0
- aceasta situatie apare frecvent dupa prima udare, cand brazda s-a netezit
iar infiltratia s-a redus, sau in situatia brazdelor scurte
- timpul udarii cu debitul de regim (tr) se calculeaza cu relatia:
tr = q0 . (t0 – ta3) / qr = K . (t0 – ta3) unde:
q0 – debitul initial (l/s)
t0 – timpul necesar pentru administrarea intregii norme de udare
m0 (ore)
K = q0 / qr = 2, 3, 4, 5
K – raport de demultiplicare a debitului initial (cu valori invers
proportionale cu viteza de infiltratie pe brazda) pentru
stabilirea debitului de regim. Acest raport se determina in
practica irigatiei.
DURATA DE FUNCTIONARE SI STATIONARE A CONDUCTEI DE UDARE

● Se calculeaza prin raportul intre volumul de apa necesar a fi administrat

prin norma de udare planificata si volumul de apa capabil a fi administrat
prin echipamentul de udare, cu relatia:
Tu = m0 . L0 . Lc / 36000 . Q0
Tu`= m0 . L0 . Lc / 36000 . Q0 . ηse unde:
Tu – durata efectiva de udare (ore) intro pozitie de lucru
Q0 – Debitul conductei de udare (l/s)
m0 – norma de udare (m3/ha)
Lc – lungimea conductei de udare cu orificii in functiune (m)
L0 – lungimea brazdei de udare (m)
Tu`- durata de stationare a conductei cu orificii (ore)
ηse – randamentul (sistem-echipament) al plotului amenajat si al
instalatiilor de udare, care in prima mana se ia ca raport intre
durata de functionare zilnica (ore) si 24 ore
● Randamentul de aplicare a udarilor in camp se determina cu relatia:
ηu = V0 / Vd = 1 – Vp / Vd
ηu – randamentul de aplicare a udarilor in camp ηu = 0,65 – 0,90
V0 – Volumul de apa inmagazinat la adancimea H (m3/ha)
Vd – volumul de apa distribuit pe brazde (m3/ha)
Vp = Vd – V0 volumul pierderilor prinpercolare, scurgeri exterioare,
evaporatie
 NUMARUL POZITIILOR DE LUCRU

● In functie de dimensiunile sectorului si schema de udare se determina

lungimea conductei de udare (Lc) si numarul pozitiilor de lucru (Np)

Np = 36000 . Q0 . Trev . tf / Lc .L0 . m0 unde:

Np – numar pozitii de lucru
Q0 – debitul de alimentare al conductei de udare
m0 – norma bruta de udare (m3/ha)
Lc – lungimea conductei de udare cu orificii (m)
L0 – lungimea brazdei (m)
tf – durata zilnica de udare (functionare) – ore / zi
Trev – timp de revenire a conductei de udare pe pozitia initiala (zile)

SUPRAFATA SECTORULUI DE UDARE

Su (ha) = 3,6 . Q0 . Trev .tf / m0
Su (ha) = Np . L0 . Lc / 10000
NUMARUL DE TRONSOANE ALE CONDUCTEI DE UDARE
NT = Ng .Nt . K unde:
NT – numarul total al tronsoanelor ce compun conducta de udare
Ng – numarul grupurilor de udare alimentate cu debit de regim, un grup avand
Nt . K tronsoane active
Incazul mutarii manuale a conductei de udare, in cadrul grupurilor se prevede un numar de
tronsoane de rezerva egal cu Nt . K , rezultand
NT = Nt . K . (1+Ng)
 ABACA DE DETERMINARE A DURATEI DE ALIMENTARE A
BRAZDELOR (t0) IN FUNCTIE DE ELEMENTELE TEHNICE ALE
UDARII
REGIMUL DISTRIBUTIEI APEI PE BRAZDA
 SCHEME DE UDARE LA IRIGATIA PRIN BRAZDE
● Amenajarile de irigatie prin brazde sunt de doua categorii:
○ amenajari clasice, la care pe langa elemente ale retelei permanente apare
si o retea provizorie: canale provizorii (2) si rigole de udare (3)
○ amenajari moderne, cu conducte ingropate (antene), cu echipamente
mobile de udare
● Schema de udare - modalitatea de dispunere a brazdelor in teren, se
stabileste in functie de conditiile din teren privind panta, caracteristicile
echipamentului de udare, costurile legate de amenajare, intretinere si
exploatare
● Sunt doua scheme ce se diferentiaza dupa pozitia brazdei fata de ultimul
element permanent al amenajarii (canal, jgheab, conducta):
○ Schema longitudinala (A) – brazdele (4) sunt perpendiculare pe ultimul
element permanent, traseul parcurs de apa fiind mai lung, intre canalul
provizoriu si brazda interpunandu-se rigola de udare
○ Schema transversala (B) – brazdele sunt paralele cu ultimul element
permanent, traseul parcurs de apa fiind mai scurt, neexistand rigola de
udare, brazdele alimentandu-se direct din canalul provizoriu
SCHEME CLASICE LA IRIGATIA PRIN BRAZDE
SETUL DE UDARE CU CONDUCTE MOBILE IN SCHEMA
LONGITUDINALA (A) SI SCHEMA TRANSVERSALA (B)
ECHIPAMENTE DE UDARE LA IRIGATIA PRIN BRAZDE

AMENAJARI CLASICE
● Canalele provizorii
- parametrii: Q=50-60 l/s, L=400-1000 m, I=0,07-0,7 %, sectiune
trapezoidala: b=0,3-0,5 m, h=0,4-0,6 m, se deschid inainte de prima udare
cu pluguri PPC
● Rigolele
- parametrii: Q=20-40 l/s, L=50-500 m, sectiune trapezoidala: b=0,3 m,
h=0,3-0,4 m, se refac dupa fiecare udare
● Distributia apei din canalele provizorii sau din rigole:
- sifoane sau - tuburi, confectionate din conducta de aluminiu sau material
plastic, avand debite:
q0 = μ . a0 . (2 . g . h)1/2 unde:
q0 – debitul sifonului sau tubului
a0 - sctiunea de scurgere (dm2)
μ – coeficient de debit al sifonului μ = 0,6 – 0,9
h – sarcina hidraulica de alimentare (dm)
g – acceleratia gravitationala (98,1 dm/s2)
- debitul pe brazde se diferentiaza fie utilizand 1,2,3 sifoane in lucru
concomitent pentru a asigura debite initiale si de regim, fie diferentiind
coloana depa pe canal utilizand panouri mobile
SIFOANE SI TUBURI PENTRU ALIMENTAREA BRAZDELOR
a-regim de curgere libera b-regim innecat
 AMENAJARI MODERNE
● Echipamente de udare mobile (ce inlocuesc canalele provizorii sau rigolele
de udare), alimentate din conducte ingropate (antene), din jgeaburi sau
canale:
○ Echipamente cu conducte flexibile – conducte din tesatura de fibre
sintetice, cu cauciuc mobil pe ambele fete, cu parametrii:
- tronsoane cu lungimi de 30 m si diametre de: 210, 254 si 307 mm
- conducte cu functii de transport fara orificii si de udare cu orificii
- conductele de udare prezinta 37 orificii, distantate la 0,8 m, cu
diametre de 38 mm, cu sertarase pentru reglajul debitelor si furtunase
pentru dirijatul jetului de apa pe brazde
- piese auxiliare: mansoane si coliere de racord pentru inbinarea
tronsoanelor de conducte, piese pentru derivatii, reductii, schimbarea
directiei
- presiunea de lucru: 12, 10, 8 m CA, corespunzator celor 3 diametre
○ Echipamente cu conducte rigide - tronsoane de conducte de aluminiu, de
doua tipuri: conducte de transport, fara orificii si conducte de udare, cu
orificii
ECHIPAMENTUL DE UDARE EUBA – 150 are caracteristicile:
● Conducte de transport (fara orificii) cu lungimea L=6,10 m si diametrul
Φ = 150 mm
● Conducte de udare cu lungimi de: 6,18 m; 6,48 m; 6,58 m avand un numar
de 6; 8; 9 si 10 orificii distantate la 0,6 m; 0,7 m; 0,8 m si 1 m, in functie de
distanta dintre brazde
● Echipamentul EUBA – 150 functioneaza la presiuni de lucru in limitele
0,3 – 30 m CA
● Debitul de transport asigurat este de 20 – 25 l/s (maxim 30 l/s)
● Pierderile de sarcina la transport sunt de 1,1; 1,6; 2,2 m CA/100m conducta
corespunzator celor 3 debite (20; 25 si 30 l/s)
● Setul EUBA – 150 T poate fi mutat mecanizat, prin tractare
● Piese accesorii la echipament: bransamente, coturi, teuri, dopuri
● Transportul echipamentului se asigura cu remorci speciale, pe culoare
deschise prin discuire perpendicular pe directia brazdelor
● Sectorul de udare = suprafata deservita de un echipament, corespunde cu
marimea solei din asolament si are marimea de 20 – 60 ha
● Udarea incepe din partea de jos a sectorului si de la dopul de cap spre
conducta de alimentare (udatorul sa lucreze pe teren uscat)
● Echipamentele mixte pot folosi la transport coducte flexibile iar la udare
conducte rigide
COMPONENTELE ECHIPAMENTULUI DE UDARE EUBA-150
AMENAJAREA CULOARELOR SI BRAZDELOR IN VEDEREA
MECANIZARII TRANSPORTULUI CONDUCTEI DE UDARE
 METODA DE UDARE PRIN FASII
PRINCIPIUL METODEI:
● Udare prin scurgere la suprafata ce se aplica pe terenuri in panta
● Administrarea apei dintr-o rigola situata in capul amonte al fasiei, scrgerea
efectuandu-se in strat subtire, pe toata latimea fasiei, delimitata de digulete
CONDITII DE APLICARE:
● Se aplica la culturi cu densitate mare: cereale paioase, leguminoase
perene (lucerna, trifoi)
● Conditii de panta: longitudinala 0,2-2,0 %, transversala maxim 0,2 %
SCHEMA DE AMENAJARE:
● Forma dreptunghiulara, cu lungimi, Lf = 100-300 m (functie de panta) si
latimi, l = 15-20 m (panta f. mica), 10-12 m (I = 0,3-0,4 %) si 4-8 m (I >0,4%)
ELEMENTE TEHNICE:
● Strat de apa de scurgere pe fasie h=2-10cm
● Debitul de scurgere pe fasie (Qf) Qmin <Qf <Qmn Qmin-debitul minim

Q mn-debitul maxim neeroziv

● Durata udarii pe fasie (Tf) Tf=mb.Lf/36000.Qf mb-norma bruta de
udare pe fasie (mc/ha)
● Diguletele se executa cu ridgere (cu lame in forma V, ce strange pamantul),
separat sau odata cu semanatul
UDAREA PE FASII
 METODA DE UDARE PRIN REVARSARE
● Metoda de scurgere la suprafata, se utilizeaza la irigatul pajistilor , in teren
accidentat, este simpla, eftina, valorifica bine cadrul ororgrafic si hidrologic
● Se foloseste din vechime in depresiunea Tismana, Tg. Jiu, Tara Hategului
SCHEMA DE AMENAJARE SI ELEMENTE TEHNICE
● Priza de apa este la un parau, in amontele terenului irigat, cu derivare prin
barare cu baraje permeabile de piatra
● Aductiunea apei se asigura gravitational, prin canale si rigole de alimentare,
executate in debleu, pe cotele mai inalte ale terenului, iar aplicarea udarii
prin rigole de distributie
● Rigolele de alimentare au debite, Q=40-60 l/s, sectiune trapezoidala cu
b=0,2-0,4 m; h=0,2 m; pante 0,1-o,15% si viteza apei 1-2 m/s
● Rigolele de distributie sunt executate in debleu, au debite, Q=20-30 l/s
sectiuni parabolice, coloana de apa de 0,10 m, pante de 0,10-0,27% si viteze
de 0,6-0,9 m/s
● Rigolele de revarsare sunt elementele ce distribuie apa in teren, au lungimi
de 10-20 m, distante intre ele de 20-35 m, sectiuni triunghiulare cu adancimi
de 0,08-0,10 m
● Rigolele de revarsare pot fi inclinate avand pante de 0,5%, debite 0,5-1 l/s,
sau orizontale (pe curbele de nivel), pe terenuri bine inerbate, cu I=0,2-3,0%
UDAREA PRIN RIGOLE
a-in spic b-orizontale
 METODA DE UDARE PRIN SUBMERSIE
● Definire: Irigarea prin submersie este metoda ce asigura irigarea prin
mentinerea unui strat de apa cu diverse adancimi permanent pe cultura,
asigurandu-se atat cerinta de consum cat si fiziologica a plantei.
● Se foloseste la cultivarea orezului, impune terenuri plane, nivelare, volume
mari de apa, amenajari speciale, costisitoare si impicit randamente agricole
ridicate.
● Suprafetele in dinamica: 4000 in 1938, au crescut la 38000 in 1938 si 65000 in
1989, dupa 1990 ramanand in exploatare doar cateva mii de hectare
● Criterii de alegere a terenurilor pretabile:
- conditii climatice: constanta termica (suma temperaturilor zilnice din
perioada de vegetatie) 2800-32000C, conditii asigurate intre paralele 43,5-450
(in lunca Dunarii intre Calafat si Braila pe o banda de 40 km);
- orografic: teren plan cu pante sub 4‰;
- conditii hidrologice: sursa de apa asigurand debite specifice de 4-6
l/s.ha in perioada inundarii parcelelor si 2,5-3,7 l/s.ha in rest, apa cu
mineralizare sub 2g/l reziduu de saruri solubile;
- conditii pedologice: soluri argilo-lutoase si argiloase, cu permeabilitate
redusa, cu pierderi din parcela orizicola sub 2 l/s.ha;
- se valorifica prin orezarie terenurile slab productive, afectate de
saraturare, exces de apa, aciditate, argilozitate ridicata;
- suprafete minime recomandate pentru amenajari orizicole: 150-200 ha.
● Schema hidrotehnica a amenajarii orizicole:
- retea de alimentare: canale de transport a apei – canale de aductiune,
principale, secundare (de tarla), de repartitie (de sector), executate in rambleu
(pentru a domina terenul), cu pante in limitele 0,3-1,5 ‰;
- canalul de ultim ordin (de repartitie), are nivelul apei cu 25-35 cm
deasupra terenului;
- reteaua de evacuare: canale tertiare (dispuse lateral parcelelor), canale
secundare de evacuare (la limita inferioara a sectoarelor), canale principale de
evacuare si canale colectoare ce transporta apa catre emisar, cu pante ale
fundului in limitele 0,5-2 ‰;
- canalele de evacuarne de ultim ordin au nivelul apei cu 15-30 cm sub
nivelul apei din parcela orizicola
● Amenajarile orizicole de tip ameliorativ, folosite pe solurile saraturate, avand
efect drenant mai pronuntat (prin adancimea si densitatea canalelor de
evacuare), asigura ameliorarea acestor soluri
● Elementele tehnice ale udarii prin submersie:
- stratul de apa (h) mentinut in parcela orizicola variaza in limitele 3-25 cm,
in functie de fenofazele culturii de orez;
- semanatul culturii se poate efectua in strat de apa: inundare sola cu 1-2
zile inainte de semanat cu 10-15 cm coloana de apa, semanatul, evacuare apei
dupa 6-10 zile de la semanat pentru inradacinare (pe o durata de 4-5 zile se
mentine parcela goala), apoi se reinunda, mentinandu-se coloane de apa de
10-20 cm;
 - semanatul in uscat: se seamana fara apa, se inunda parcela cu un strat de
apa de 5-10 cm dupa rasarire, dupa infiltrarea apei se lasa 4-5 zile fara apa
pentruinradacinare, apoi se trece laregimul de inundare ca la samanatul in
strat de apa;
- pentru efectuarea tratamentelor culturii (fertilizari, erbicidari, combaterea
bolilor si daunatorilor) se efectueaza uscari scurte;
- la maturitatea in ceara se opreste alimentarea cu apa, golirea parcelelor
efectuandu-se cu 10-14 zile inainte de recoltat
● Debitul de alimentare, pentru atingerea stratului “h”
qa (l/s.ha) = 1,16 . h / Tu + (Pe + Pf) unde:
Tu – durata umplerii parcelei: 1-3 zile; a intregii orezarii 10-15 zile
h – inaltimea stratului de inundare (cm)
Pe – pierderi de apa prin evaporatie: 0,2-0,3 l/s.ha, in functie de climat
Pf – pierderi prin filtratie: 0,1-0,3 l/s.ha, in functie de permeabilitate sol
● Debitul de primenire (qp), asigura mentinerea stratului de apa in parcela
pentru a acoperi consumul orezului, pierderile de apa prin filtratie si evaporatie
qp = 1,16. (h2 – h1) / Tp + (Pe + Pf) unde:
h2 – inaltimea stratului de apa atins (cm)
h1 – strat de apa existent (cm)
Tp – timpul de primenire 10-12 zile
qp = (1,5-2,5) l/s.ha ÷ (2,5-5,0) l/s.ha, in functie de permeabilitatea solului
● Intervalul dintre doua completari tehnologice:
T (zile) = 10 . Δh / [ (e+t+i) – P ] unde:
T – intervalul de timp dintre doua completari (zile)
Δh – scadera admisibila a stratului de apa (cm)
(e + t + i) – consumul zilnic al plantei si pierderile prin evaporatie si
infiltratie (mm/zi)
P – precipitatiile (mm/zi)
● Debitul de evacuare a apei din parcela orizicola:
q ev = 1,16 . h / T ev in care:
q ev – debit de evacuare (l/s.ha)
h – strat de apa evacuat (cm)
T ev – timp de evacuare din parcela orizicola, deobicei 1–4 zile.
SCHEMA GENERALA DE AMENAJARE A UNEI OREZARII
SPALAREA SARURILOR PRIN CULTURA OREZULUI
SCHEMA REGIMULUI DE IRIGATIE PRN SUBMERSIE LA
OREZ
VEDERE DE ANSAMBLU INTR-0 AMENAJARE ORIZICOLA
PENTRU AMELIORAREA SOLURILOR SARATURATE
NIVELAREA PARCELEI ORIZICOLE
NIVELAREA DE EXPLOATARE A ARCELEI ORIZICOLE
CANAL PRICIPAL DE EVACUARE IN OREZARIE
DREN COLECTOR DE PARCELA ORIZICOLA
CANAL DE EVACUARE SI DIGULET LA PARCELA ORIZICOLA
AMELIORAREA SOLULUI SARATURAT PRIN OREZARIE
EXPERIENTE DE CREERE A NOI SOIURI DE OREZ
EXPERIENTE DE CREERE A NOI SOIURI DE OREZ
SEMANATUL OREZULUI IN APA
IRIGATIA PRIN ASPERSIUNE
ARIPA MOBILA DE UDARE IN LUCRU
 METODA DE UDARE PRIN ASPERSIUNE

● Definire: metoda care asigura administrarea apei la planta prin pulverizare cu

dispozitive speciale (asspersoare, microaspersoare, duze)
● Avantajele metodei:
- asigura control riguros al apei administrate;
- asigura economie de apa de 15-30 % fata de irigatia prin brazde;
- randamente ridicate, ajungand la echipamentele performante la 0,9-1;
- se utilizeaza pe majoritatea formelor de relief si pe toate tipurile de sol
(inclusiv pe cele restrictive la alte metode: saraturare, nivel freatic, profunzime
sol);
- scoate din cultura suprafete reduse, asigurand desfasurarea lucrarilor
mecanice;
- asigura productivitati ridicate prin utilizarea echipamentelor performante;
- asigura nivele ridicate de automatizare;
- poate indeplini functii multiple: fertilizare, tratamente chimice, combatere
inget tarziu, spalare saruri, umectari de rasarire
● Desavantajele metodei:
- costuri energetice ridicate, mai mari cu 40-50 % fata de brazde;
- utilizeaza in constructia echipamentelor de udare materiale energointensive;
- calitatea udarii (uniformitatea) se reduce la viteze de vant ce depasesc 3,5
m/s;
- lipsa corelatiei intre finetea ploii si structura solului poate determina procese de
degradare a structurii solului prin impactul picaturilor
- conditiile de microclimat umed poate determina manifestarea bolilor plantei
- mutarea manuala este dificila pe terenurile acoperite de culturi cu talie inalta
● Componentele amenajarii de irigatie prin aspersiune:
- statii de pompare de alimentare si punere sub presiune;
- canale de aductiune a apei;
- conducte ingropate;
- instalatii de udare.

ASPERSOARELE
● Definire: Componenta tehnica a echipamentului de udare ce pulverizeaza apa
asigurand parametrii de calitate ai ploii aspersate: intensitate, suprafata udata,
finetea udarii, uniformitate,sa.
● Calitatile aspersorului: fiabilitate, indici superiori (uniformitate ploaie, pulverizare,
sa.), raza de lucru dupa cerinta, uniformitate de rotatie, raport optim calitate- pret
● Tipuri de aspersoare – tabel
- difera dupa: diametrul duzei, presiunea de lucru, debitul asigurat, diametrul de
stropire;
- ASJ-1M- aspersor cu soc (socul de la bratul oscilant ce asigura rotirea), de
joasa presiune (presiunea la duza), cu un singur jet (jetul de apa ce iese prin duza),
cu rotire in cerc complet, folosind trei duze interschimbabile (5, 6 si 7 mm).
Asigura un grad ridicat de pulverizare a apei, unformitate buna de udare, se
poate folosi pe toate solurile si toate culturile.
 - Aspersoarele telescopice (Pop-Up), uda in cerc sau sector de cerc,
prezinta raze de lucru, debite si presiuni foarte diferite;
- Microaspersarele- aspersoare mici, montate pe suporti metalici sau de
plastic, uda localizat, cu raze de udare de1-3 m, functioneaza la presiuni
reduse si debite mici (20-100 l/ora). Apa trebuie filtrata (desavantaj) dar este
administrata economicos, in zona radacinilor si la pluviometrii reduse. Se
utilizeaza la irigarea culturilor valoroase (legume, plante ornamentale).

INDICII CALITATIVI FUNCTIONALI AI ASPERSOARELOR

● Debitul aspersorului:
Qa = μ . W . (2 . g . h)1/2 unde:
Qa – debitul aspersorului (m3/s)
W – sectiunea duzei (m2)
h – presiunea apei (mCA)
μ – coeficient de debit μ = 0,93 – 0,97
g – acceleratia gravitationala g = 9,81 m/s2
● Raza de actiune a aspersorului:
R = 1,35 . (d . h)1/2 unde:
R – raza de udare a aspersorului (m)
d – diametrul duzei (mm)
h – presiunea la aspersor (mCA)
TIPURI DE ASPERSOARE
TIPURI DE ASPERSOARE
CARACTERISTICILE UNOR ASPERSOARE
ROMANESTI SI STRAINE
INSTALATIE FIXA DE ASPERSIUNE
INSTALATIE IAT – ASPERSOR IN LUCRU
INSTALATIE IATF - TURBINA DE APA IN LUCRU
INSTALATII IAP – STROPITORI (ASPERSOARE)
 ● Schema de udare (la aripile mobile) – se refera la distanta dintre aspersoare
(d1) si distanta dintre aripi (d2)
- Sunt 3 scheme de dispunere a aspersoarelor pe aripa in functie de d1 si
d2: in dreptunghi, patrat (cel mai frecvent) si triunghi;
- la stabilirea schemei de udare se aleg astfel valorile d1 si d2 spre a nu se
depasi 65% din dametrul udat, valorile reducandu-se la 60% la viteze ale
vantului de 2,5 m/s, la 50% la viteze de 2,5 – 5 m/s si la 30% la viteze de peste
5 m/s;
- pentru a diminua efectul vantului asupra uniformitatii udarii, la schema
dreptunghi latura lunga se dispune pe directia vantului;
● Intensitatea ploii (pluviometria) – cantitatea de apa distribuita de un aspersor
in cadrul unei scheme de udare in unitate de timp (mm/ora sau mm/min), si
depinde de tipul aspersorului, presiunea de lucru, duza, schema de udare
● Finetea ploii indica gradul de pulverizare al jetului de apa, marimea picaturilor
recomandate fiind 0,5 – 1 mm, picaturile prea fine determinand pierderi mari de
apa prin evaporare iar cele prea grosiere afectand structura
● Coeficientul de pulverizare – Kp cuntifica calitatea ploii si se determina cu
relatia:
Kp = d / h unde:
d – diametrul duzei aspersorului (mm)
h – presiunea apeila aspersor (mCA)
 Kp > 0,5 – ploaie grosiera recomandata pe soluri cu textura grosiera si la
culturi furajere;
Kp = 0,3 – 0,5 – ploaie mijlocie recomandata pentru culturile de camp, pe
soluri mijlocii si mijlocii fine;
Kp < 0,3 – ploaie fina indicata pentru toate solurile si culturile
● Coeficient de uniformitate – este indicele ce caracterizeaza calitatea udarii
- se determina prin observatii in teren privind distributia pluviometrica a
apei de irigatie si determinandu-se coeficientul de uniformitate (Cu) interpretat
astfel:
Cu > 85% - uniformitate foarte buna
Cu = 75-85% - uniformitate medie
Cu = 65-75% - uniformitate slaba
Cu < 65% - uniformitate nesatisfacatoare
ECHIPAMENTE DE UDARE
PRIN ASPERSIUNE
ARIPA MOBILA DE UDARE IN LUCRU
 CONDUCTE PENTRU ARIPI DE UDARE MOBILE

● Parametrii conductelor: tip: cu priza si fara priza; lungimi 6m si 9 m;

diametre 100 si 125 mm; materiale: aluminiu, otel zincat, material plastic;
supape de golire si garnituri de autogolire; urchi de tractare longitudinala
● Cuplaje rapide: hidraulice, mecanice.
● Piese accesorii la conducte: vana hidrant, bransamentul, dopul de capat,
piciorul suport, prelungitorul aspersorului, trepiedul, cotul, teul, crucea
AGREGATE DE POMPARE
● Asigura prelevarea apei din canal si administrarea acesteia pe aripile de
udare
● AGREGATUL DE POMPARE APT 50/60- tractat, motor termic de 65 CP si o
pompa centrifuga AS-125 pe sasiu cu 4 roti, debite de 35-53 l/s si presiuni de
65 mCA (6,5 atmosfere tehnice).
● AGREGATUL DE POMPARE RDN 150-250 – pompa cu electromotor de 75 Kw,
60-90 l/s, presiuni de 48-78 mCA, asigura 6-7 aripi cu cate 17 aspersoare ASJ-
1M cu duze de 7 mm
CONDUCTE DE IRIGATIE
VANA HIDRANT
BRANSAMENT MONTAT LA HIDRANT
PRIZA PENTRU ASPERSOR PE CONDUCTA
ELEMENTELE COMPONENTE ALE ARIPEI MOBILE DE
IRIGATIE
ASPERSOARE IN LUCRU
INSTALATII DE ASPERSIUNE STATIONARE PE DURATA UDARII
INSTALATII DE ASPERSIUNE AUTODEPLASABILE
TRANSVERSAL
INSTALATIE DE ASPERSIUNE CU DEPLASARE FRONTALA
INSTALATII DE ASPERSIUNE CU TAMBUR SI FURTUN - IATF
INSTALATIE DE IRIGATIE CU TAMBUR SI FURTUN
INSTALATIE CU TAMBUR SI FURTUN (IATF)
PENTRU IRIGAT PRIN ASPERSIUNE
INSTALATIA IATF – SCHEMA COMPONENTELOR
INSTALATIE IATF ROMANEASCA
CARACTERISTICILE TEHNICE ALE INSTALATIEI IATF
INSTALATIA IATF – POZITII DE UDARE
SCHEME DE LUCRU CU INSTALATIA IATF
INSTALATIE IATF IN DEPLASARE
INSTALATIE IATF – DESFASURARE FURTUN
INSTALATIE IATF – ASPERSOR IN LUCRU
INSTALATIIIATF CU RAMPE DE UDARE IN LUCRU
INSTALATIE IATF CURAMPE DE UDARE IN LUCRU
SCHEMA DE UDARE CU IATF CU RAMPE DE UDARE
INSTALATIE DE ASPERSIUNE CU PIVOT CENTRAL
INSTALATIA IAP – TABLOUL DE COMANDA
MODELE DE STROPITORI (ASPERSOARE) PENTRU
DISTRIBUTIA APEI
IAP – ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALATIEI
IRIGAREA PRIN PICURARE
IRIGAREA PRIN PICURARE – AVANTAJE - DEZAVANTAJE
IRIGATIA PRIN PICURARE – COMPONENTELE AMENAJARII
ANSAMBLUL COMPONENTELOR FRONTALE LA INSTALATIA
DE IRIGATIE PRIN PICURARE
IRIGAREA PRIN PICURARE – SCHEME DE UDARE
IRIGARE PRIN PICURARE
IRIGAREA PRIN PICURARE
IRIGAREA PRIN RAMPE PERFORATE
IRIGAREA PRIN RAMPE PERFORATE
IRIGAREA PRIN RAMPE PERFORATE
 ELIMINAREA EXCESULUI DE
UMIDITATE DE PE TERENURILE
AGRICOLE

DESECAREA – DRENAJUL TERENURILOR

AGRICOLE
CANAL DE DESECARE – COMUNA SATMAREL
RASPANDIREA TERENURILOR CU EXCES DEUMIDITATE
FACTORII CE DETERMINA EXCESUL DE UMIDITATE
ELEMENTE CLIMATICE PE ZONE CLIMATICE
EFECTELE EXCESULUI DE UMIDITATE ASUPRA SOLURILOR SI
PLANTELOR AGRICOLE
CLASIFICAREA METODELOR DE DESECARE - DRENAJ
SURSELE EXCESULUI DE APA IN LUNCA
SCHEME DE SISTEME DE DESECARE
SISTEMUL DE DESECARE SOMES-CRASNA
SISTEMUL DE DESECARE SOMES-CRASNA
CONSTRUCTII HIDROTEHNICE IN AMENAJARI
 PODET TUBULAR
SECTIUNE LONGITUDINALA
CONSTRUCTIE DE SUBTRAVERSARE