ABSORBTIA FONDURILOR EUROPENE

 Principala sursă suplimentară pentru finanțarea cheltuielor publice

este reprezentată în mod tradițional de fondurile europene.
 La nivelul UE, absorbția fondurilor europene are un impact pozitiv și
semnificativ statistic asupra ratei de creștere a PIB-ului, dar nu are un
impact semnificativ asupra creării de locuri de muncă pe termen lung,
a micșorării nivelului populației aflate în risc de sărăcie sau a exporturilor
cu valoare adăugată mare .
La nivelul României, cea mai eficientă și utilă absorbție a fondurilor
europene este evaluată de către experți ca fiind cea din zona
investițiilor (ex: infrastructură, agricultură), precum și cea din zona
patrimoniului public (ex: restaurarea obiectivelor istorice – cu efecte
pozitive pe zona productivă din sectorul turismului). Zona de intervenție
cu cea mai slabă performanță este totodată și cea de importanță
strategică pentru dezvoltarea economică a României pe termen lung:
resursa umană.
Performanța perioadei 2007-2016 măsurată prin intermediul ratei de
absorbție în Europa Centrală și de Est
În structura de finanţare a României de către
Comisia Europeană au fost constituie 7
programe: din care 3 programe operaţionale
(PO Regional, PO Dezvoltarea Capacităţii
Administrative, PO Asistenţă Tehnică) şi 4
programe operaţionale sectoriale (POS Mediu,
POS Transport, POS Creşterea Competitivităţii
Economice, POS Dezvoltarea Resurselor
Umane). Alocarea totală pentru intervalul 2007
- 2013 a însumat aproximativ 19,057 mld euro
reprezentând în lei circa 84,7 mld; cifrele diferă
de la un an la altul în funcţie de cursul de
schimb leu/euro. Structura resurselor alocate
pe programele menţionate relevă că POS
Mediu avea prevăzute circa 23%, POS
Transport aproximativ 23%, PO Regional circa
20%, POS DRU – 18%, PODCA 1% şi POAT 0,9%.
POAT (Programul
operational de asistenta
tehnica) este programul
considerat de succes in
Romania datorita gradului
mare de absorbtie obtinut
si a nivelului scazut de
eroare. Pana in 2016,
absorbția se situa in jur de
85% pentru programele ,
POSCCE (Programul
Operațional Sectorial
Creșterea Competitivității
Economice),
POR(Programul Operațional
Dezvoltare Regionala ) ,
restul PO-urilor înregistrând
rate de absorbție de peste
70%. Mai jos redăm rata de
absorbție pe ani pentru
fiecare PO
Printre statele membre, la momentul decembrie 2016, doar
Croația (ce a aderat la UE in 2013) și Malta înregistrează cifre
ale absorbției sub nivelul celei raportate pentru România de
90,4%. Este de remarcat că ne situăm la 3,6 respectiv 4,6
puncte procentuale față de clubul statelor din Europa
Centrală si de Est de care aparținem geografic și cu care ar
trebui măcar să încercăm să ținem pasul .
  Recomandari
 1.Instituțiile publice responsabile să realizeze o analiză a impactului
fondurilor structurale și de coeziune la nivel național și să se folosească
de toate datele de la
nivelul benefciarilor și autorităților de management .
 3. Identificarea tematică a nevoilor, a problemelor procedurale și legale
și analiza cantitativă și calitativă a impactului la nivelul beneficiarilor
finali. Administrația publică trebuie să știe unde se află din acest punct
de vedere pentru a-și dezvolta propria capacitate instituțională și a
deveni sustenabilă, așa cum le cere și benefciarilor de fonduri
structurale să demonstreze în cadrul proiectelor. Trebuie să-și asume
lărgirea spectrului modelului de politici publice, atât la nivel național,
cât și la scară mai mică, la nivel de primărie sau instituție publică
locală.
 4. Guvernele naționale ar trebui să „închidă” oportunitatea pentru
corupție. Un prim lucru pe care l-ar putea face ar fi să impună mai
multă transparență, putând merge până la a transparentiza tot ce ține
de domeniul fondurilor ce nu intră în conflict cu alte prevederi legale, de
exemplu rezultate ale proiectelor și rezultate corelate cu costuri și/sau
contracte de achiziții.
 5.Punerea la punct a unui sistem de indicatori dinamici în cazul
fondurilor structurale și de coeziune care să permită actualizarea în
timp cât mai apropiat de cel real și nu doar la sfârșitul proiectelor când
nu se mai poate interveni