Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a

Banatului, "RegeleMihai I al Romaniei" din

Timisoara

Tema de proiectare: Determinarea consumului de apa la

cultura de soia

Student: Vapit Iulius Robert

Grupa 1131

Facultatea de Agricultura
Specializare:Agricultura

Timișoara
2019-2020
 Cuprins
CAPITOLUL I : Seceta,caracteristica,calasificare.Gestioanarea secetei.

CAPTOLUL I I : Consumul de apa al culturilor agricole

2.1. Particularitati consumului de apa la soia

CAPITOLUL III : Consideratii geomorfologice

3.1 Hidrografia si hidrogelogia zonei

3.2 Consideatii climatice
3.2.1 Regimul termic
3.2.2 Regimul Precipitatilor
3.2.3 Regimul eolian
3.2.4 Hidrografia si hidrogelogia zonei
3.3 Caracterizarea soiului dominant
Capitolul IV : Proiectarea lucrarilor de irigatii

4.1 Determinarea consumului de apa prin metode indirecte

4.2 Determinarea consumului de apa la cultura de soai

 CAPITOLUL I : Seceta,caracteristica,calasificare.Gestioanarea secetei.

Seceta şi fenomenele asociate acesteia, respectiv aridizarea şi deşertificarea, reprezintă,

după poluare, cea de-a doua mare problema cu care se confrunta omenirea, în ultima jumătate de
secol. Extinderea acestor fenomene distructive la nivel global este pusă în evidenţă de datele
climatice care relevă o încălzire progresivă a atmosferei şi o reducere a cantităţilor de
precipitaţii, care conduc la apariţia secetei.
Permanetizarea acestui fenomen determină producerea aridizării in primul rând, ca o
primă fază în instalarea unui climat secetos, iar ulterior, a deşetificării, care se recunoaşte prin
scăderea drastică a disponibilităţilor de apă, prin reducerea producţiilor culturilor agricole, a
biomasei necesare ca material furajer şi a biomasei necesare, precum şi prin extinderea zonelor
nisipoase.
Seceta poate fi clasificată ca:
- Secetă meteorlogică când domneşte o perioadă mai lungă de timp lipsa completă a
precipitaţiilor sau când precipitaţiile cad în cantităţi foarte mici.
●Secetă agricolă când există o cantitate insuficientă de apă necesară agriculturii
(provenită din precipitaţii sau ape freatice)
●Secetă hidrogeologică când scade substanţial nivelul pânzei de ape freatice (rezervorul
de apă subterană), nivelul apelor curgătoare şi al celor stătătoare.
Principalele efecte ale secetelor consta în distrugerea recoltelor, diminuarea numărului de
animale, prin pierderea lor şi reducerea resurselor de apă, care afectează în fiecare an milioane de
oameni din ţările în curs de dezvoltare
Diminuarea capacităţii ţărilor afectate de secetă şi deşertificare de a produce hrană
determină deficite de alimente, cu efecte asupra rezervelor de hrană ale lumii şi asupra
comerţului cu cereale.Prin impactul asupra producţiei de hrană, seceta poate avea efecte
devastatoare asupra sănătăţii umane.
Aceasta cu atât mai mult cu cât seceta este un fenomen cu frecvenţă mare în zone extinse
din state în curs de dezvoltare, cu populaţie numeroasă.Insuficienţa de hrană determină un nivel
mai ridicat al morbidităţii, cauzat de o serie de afecţiuni, intre care se deosebesc anemia,
hipocalcemia, dar şi slăbirea rezistenţei organismului faţă de factori patogeni.
 CAPTOLUL I I : Consumul de apa al culturilor agricole

Planta, ca şi animalul sau omul, are nevoie de apă pentru ca să funcţioneze în bune
condiţii: să o menţină proaspătă, să păstreze o bună temperatură şi altele. În plus faţă de animale,
planta are nevoie de apă deoarece ea primeşte cea mai mare parte a hranei odată cu apa, această
hrană găsindu-se în apa pe care plantele o folosesc.

Pentru aceste motive, plantele folosesc mult mai multă apă decât animalele, şi nu pot trăi
deloc fără o cantitate ridicată de apă. Un consum de 5.000 de metri cubi de apă la 1 hectar pe an,
adică de aproximativ l metru cub de apă pentru a obţine 1 kilogram de boabe, este o cantitate
obişnuită.

2.1. Particularitati consumului de apa la soia

Există diferite metode de preluare a apei din canalele de irigaţie sau din alte surse şi de
împrăştiere a ei pe terenurile agricole, în special 3 astfel de metode:

• irigaţie prin brazde deschise cu plugul înainte de semănat, la distanţă de circa 1 m una
de cealaltă, lungi de până la 200 m, brazde prin care apa se scurge şi din care se împrăştie pe
întreg terenul;

• irigaţie prin aspersiune, numită şi ploaie artificială, metodă prin care apa se preia cu
mici staţii de pompare (de punere sub presiune), se conduce prin mici conducte de aluminiu
(aripi de ploaie) şi ajunge la un dispozitiv special, aspersorul, care împrăştie picături de apă pe o
suprafaţă de teren reprezentată printr-un cerc cu raza de 15 -18 m;

• irigaţie prin picături, sistem mai recent introdus, în care apa se preia de la staţia de
punere sub presiune şi se conduce prin conducte perforate aşezate la suprafaţa terenului, din care
ea iese sub formă de picături.

În cazul în care fermierul foloseşte apă preluată de la un sistem de irigaţie el urmează să

folosească metoda de udare prevăzută în sistemul respectiv. Cea mai mare parte a sistemelor
mari de irigaţie din România sunt amenajate prin aspersiune
 CAPITOLUL III : Consideratii geomorfologice

Din punct de vedere administrativ și teritorial, municipiul Orăştie este situat în partea
dinspre est a judeţului Hunedoara, iar din punct de vedere regional, județul este parte a Regiunii
de dezvoltare Vest.

Municipiul Orăştie este situat la 27 km distanţă de reşedinţa judeţului Hunedoara, oraşul

Deva, în Culoarul Muresului.

Municipiul Orăştie se situează în Culoarul Mureşului, ce este încadrat de Munţii Şureanu

(Munţii Orăştiei), parte a Carpaţilor Meridionali şi de ramura sudică a Munţilor Apuseni (Munţii
Metaliferi). Relieful municipiului Orăștie are un aspect deluros pe circa o treime din suprafaţă,
iar restul este compus dintr- o asociere de câmpuri şi şesuri aluvionare dispuse în terase.

Localitatea este străbătută de două cursuri de apă principale: Grădiştea (Orăştia sau Apa
Oraşului) şi afluentul său Sibişelul. Acestora li se adaugă Canalul Morii ce provine din râul
Grădişte şi se varsă apoi, tot în acesta. Toate vin dinspre sud, urmând a se vărsa în Mureş, la 2
km nord, de Orăştie

La nord de oraş,se găseşte un mic lac natural tipic de luncă - Şumuştău, alimentat din
pânza freatică şi înconjurat de vegetaţie hidrofilă, iar la ieşirea spre Sebeş (Est), în vecinătatea
râului Grădişte, se găsesc două lacuri artificiale, denumite de localnici "Băltuţe".
3.1 Hidrografia si hidrogelogia zonei

Hidrografia este o ramura a hidrologiei care se ocupa cu descrierea si caracterizarea

apelor de suprafata de pe un anumit teritoriu , precum si cu modul de reprezentare grafica a
diverselor elemnte ale cursurilor de apa. In cadrul hidrografiei se studiaza urmatoarele notiuni:
bazinul hidrografic si reteaua hidrografica, precum si elementele unui curs de apa.

Hidrogeologia este stiinta care se ocupa cu studiul apelor subterane. Mai precis, cu
geneza, dinamica si cu propietatile fizico-chimice si biologice ale apelor subterane.

Orăştia este aşezată în sudul râului Mureş. În dreptul Orăştiei, Mureşul are lăţimi între 80
şi 120 metri cu adâncimi medii de 1-2 m. Lăţimea luncii variază între 1 şi 5 km. Prin Oraş trec
râurile de munte Sibişel şi Grădişte (râul Orăştiei sau apa oraşului", cum i se mai spune).

Râul Grădiştei, numit şi Râul Beriului sau Apa Oraşului, izvorăşte din Munţii Şureanu
sub vârful Godeanu, trece pe lângă aşezările dacice din zonă, traversează opt localităţi rurale şi
un oraş. Are o lungime de 47 km şi constituie o suprafaţă de bazin de 399 km pătraţi. Primeşte ca
afluenţi: Valea Albă, cu izvoarele în Muncel, Valea Tâmpului, Valea Anineşului, Valea Ursoii,
Valea Făeragului, Valea Stânişorii, Valea Plaiului, Valea Vinţii, Valea Luncii, Valea Popii,
Valea Tulii, în hotar cu Orăştioara de Sus, Valea Mare, Valea Bradului, Valea Pleşii, iar la
Bucium, Valea Casei, la Beriu - Căltăbăul - pâraie ce-i sporesc apele. Se uneşte în dreptul
oraşului cu Sibişelul.

Râul Sibişelului are lungimea cursului de apă de 32 km şi îşi adună apele dintr-un bazin
cu suprafaţa de 171 km pătraţi. Din acest râu se realizează alimentarea cu apă a oraşului
Orăştie.Din reţeaua hidrografică mai fac parte şi lacul Şumuştău, lac alimentat din pânza de apă
freatică.
3.2 Consideatii climatice

Clima Orăştiei - determinată de aşezarea sa din depresiunea montană, în culoarul

Mureşului - este de tipul continental-temperată, destul de blândă, cu ierni nu prea aspre şi veri
călduroase.

Media anuală a temperaturii este de 9,8°C. Media lunii ianuarie este -3°C (în februarie
+1°C) iar media lunii iulie este de +20°C (cam aceleaşi valori înregistrându-se şi în luna august).

3.2.1 Regimul termic

Temperatura medie zilnică depăşeşte 0°C între 21 februarie şi 1 martie şi +10°C după 21 aprilie.
Sub 0°C temperatura coboară numai după 11 decembrie. Temperaturile maxime înregistrate au
fost de 43°C (prin vara lui 1999 ???), iar minima de -30°C (în 1948). Diagrama temperaturii
maxime pentru Orăştie afișează câte zile pe lună ating o anumite temperaturi. 

3.2.2 Regimul Precipitatilor

 Precipitaţiile atmosferice au regim redus, cu un maxim de 80 mm, în luna iulie şi un
minim de 30 mm, în luna februarie
Diagrama precipitațiilor pentru Orăştie arată în câte zile pe lună este atinsă o anumită
cantitate de precipitații. În climatele tropicale și musonice aceste cantități pot fi subestimate
 .

Precipitatii multianuale
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0

Precipitatii multianuale
3.2.3 Regimul eolian
Aşa cum este ilustrat în diagrama de confort de mai jos, ne simţim cel mai bine într-o plajă climatică de
la 20 până la 22 °C cu o umiditate relativă a aerului între 40 şi 60 %. Condiţiile de mediu care nu se
încadrează între aceste valori sunt
percepute ca fiind deranjante de majoritatea oamenilo

Fără control, umiditatea aerului poate oscila puternic în spaţiile interioare şi doar în rare cazuri
poate atinge de la sine valorile optime – şi în funcţie de anotimp şi de condiţiile climatice din exterior.

Raza vânturilor pentru Orăştie arată câte ore pe an bate vântul din direcția indicată.
Exemplu SV: Vântul bate dinspre Sud-Vest (SV) spre Nord-Est (NE)

3.2.4 Hidrografia si hidrogelogia zonei

 Hidrografia este o ramura a hidrologiei care se ocupa cu descrierea si caracterizarea
apelor de suprafata de pe un anumit teritoriu , precum si cu modul de reprezentare grafica a
diverselor elemnte ale cursurilor de apa. In cadrul hidrografiei se studiaza urmatoarele notiuni:
bazinul hidrografic si reteaua hidrografica, precum si elementele unui curs de apa.

Hidrogeologia este stiinta care se ocupa cu studiul apelor subterane. Mai precis, cu
geneza, dinamica si cu propietatile fizico-chimice si biologice ale apelor subterane.

Orăştia este aşezată în sudul râului Mureş. În dreptul Orăştiei, Mureşul are lăţimi între 80
şi 120 metri cu adâncimi medii de 1-2 m. Lăţimea luncii variază între 1 şi 5 km. Prin Oraş trec
râurile de munte Sibişel şi Grădişte (râul Orăştiei sau apa oraşului", cum i se mai spune).

Râul Grădiştei, numit şi Râul Beriului sau Apa Oraşului, izvorăşte din Munţii Şureanu
sub vârful Godeanu, trece pe lângă aşezările dacice din zonă, traversează opt localităţi rurale şi
un oraş. Are o lungime de 47 km şi constituie o suprafaţă de bazin de 399 km pătraţi. Primeşte ca
afluenţi: Valea Albă, cu izvoarele în Muncel, Valea Tâmpului, Valea Anineşului, Valea Ursoii,
Valea Făeragului, Valea Stânişorii, Valea Plaiului, Valea Vinţii, Valea Luncii, Valea Popii,
Valea Tulii, în hotar cu Orăştioara de Sus, Valea Mare, Valea Bradului, Valea Pleşii, iar la
Bucium, Valea Casei, la Beriu - Căltăbăul - pâraie ce-i sporesc apele. Se uneşte în dreptul
oraşului cu Sibişelul.

Râul Sibişelului are lungimea cursului de apă de 32 km şi îşi adună apele dintr-un bazin
cu suprafaţa de 171 km pătraţi. Din acest râu se realizează alimentarea cu apă a oraşului
Orăştie.Din reţeaua hidrografică mai fac parte şi lacul Şumuştău, lac alimentat din pânza de apă
freatică.
 3.3 Caracterizarea soiului dominant

Soia (Glycine max) este o planta oleo-proteica cultivata pentru semintele sale bogate in
proteine (27-50%) si grasimi (17-27%). Planta se foloseste in alimentatia oamenilor, in
obtinerea  furajelor combinate, pentru productia de faina, pentru extragerea grasimilor sau pentru
producerea de lapte, sosuri sau supe. Proteina caracteristica soiei este glicinina. Aceasta este usor
digestibila si se apropie mult de caracteristicile proteinei de origine animala. Grasimile din
semintele de soia sunt: palmitina, stearina, oleina, linoleina, fitosterina, colesterina si lecitina.
Uleiul obtinut din soia contine 75-85% acizi grasi nesaturati.

Sistemul radicular este pivotant si patrunde in sol pana la adancimea de doi

metri. Tulpina este acoperita cu perisori, erecta si ramificata. Frunzele de la primul nod sunt
provenite din cotiledoane.

Ciclul de vegetatie al soiei este format din trei faze:

faza cresterii vegetative: dureaza 30-40 de zile;

faza reproductiva: dureaza 35-50 de zile;

faza maturizarii semintelor: 30-50 de zile;

Cerintele fata de clima si sol.  Temperatura minima de germinatie este de 7 grade

Celsius. Dupa rasarire temperaturile din timpul zilei trebuie sa fie cuprinse intre 20 si 30 grade
Celsius, iar pe timpul noptii nu trebuie sa coboare sub valoarea de 14 grade Celsius. Cerintele
fata de apa sunt ridicate. Perioadele critice pentru apa se inregistreaza in faza de formare a
organelor de reproducere, inflorire si umplerea semintelor. Insuficienta apei in aceste perioade
duce la scaderea productiei la jumatate. Soia este o planta de zi scurta, dar valorifica
bine lumina intensa.  .

Rotatia. Soia nu este o planta pretentioasa la planta premergatoare. Totusi, prefera ca

premergatoare plante care lasa in sol o cantitate mare de apa. Cele mai bune rezultate se obtin
dupa cereale paioase, graminee furajere, unele prasitoare, iar in zonele umede se poate semana
dupa sfecla pentru zahar, porumb sau cartof

Fertilizare. Soia consuma pentru 100 kg de seminte si biomasa aferenta 7-11 kg azot,

1.6-1.9 kg fosfor si 1.8-4.0 kg potasiu. Aprovizionarea plantelor cu azot se face pe doua cai:
absorbtia din sol si fixarea bacteriana a azotului atmospheric

Lucrarile solului. Soia prefera solul bine afanat, aerisit, fara resturi vegetale la suprafata
si fara buruieni. Amendamentele si ingrasamintele trebuie incorporate in sol, iar patul germinativ
sa fie de calitate. Adancimea araturii trebuie sa fie de 25-28 cm. Aceasta operatiune se executa
imediat dupa eliberarea terenului. Daca aratura nu se poate realiza in conditii optime, se executa
o lucrare cu grapa cu discuri la adancimea de 7-11 cm. 
Capitolul IV : Proiectarea lucrarilor de irigatii

4.1 Determinarea consumului de apa prin metode indirecte

Valorile consumului de apă sunt diferite, depinzând de zonă, condițiile climatice

ale anilor experimentali, de metoda de determinare folosită.

Metoda Thornthwaite este o metodă de referință pentru calculul consumului

de apă prin metode indirecte, dar și un etalon în cazul metodelor directe de calcul.

Evapotranspiraţia potenţială s-a calculat după metoda Thornthwaite, bazată

pe temperatura medie a aerului, cu relaţia:

10⋅tn a
ETP=16 ( )
I
⋅K

în care:

ETP- evapotranspiraţia potenţială lunară (mm);

tn -temperatura medie lunară, pentru care se calculează ETP în °C;

I- indicele termic al zonei (suma indicilor termici lunari);

12

I=∑
n=1
i n

t
1, 514

i= n ()
5
n

a = exponent care depinde de I

 a = 0,0000006751 I³- 0,00007711 I² + 0,0179211 I +0,49239.

In = indicele termic lunar .

Temperaturi medii lunare (0C) si media multianuala

Luna Anul 2015 Anul 2016 Media multianuala

Ianuarie 1.9 -0.1 -0.5
Februarie 2.5 6.4 0.8
Martie 7.2 7.5 5.2
Aprilie 10.4 13.7 11.0
Mai 17.5 16.5 16.6
Iunie 21.3 21.5 20.5
Iulie 24.7 22.8 23.4
August 24.6 21.6 22.8
Septembrie 18.9 18.9 17.1
Octombrie 11.2 10.2 11.4
Noiembrie 6.7 5.4 5.3
Decembrie 3.0 0.6 1.0
Media anuala 12.6 11.9 11.0
Media (IV-IX) 19.7 19.2 18.6

−0.6 5.2
i1=( 5 )1.514=0 i3=( 5 )1.514=1.06

0.8 11.0
i2=( 5 )1.514=0.06 i4=( 5 )1.514=3.29
 16.6 17.1
i5=( 5 )1.514=6.15 i9=( 5 )1.514=6.43

20.5 11.4
i6=( 5 )1.514=8.46 i10=( 5 )1.514=3.48

23.4 5.3
i7=( 5 )1.514=10.34 i11=( 5 )1.514=1.09

22.8 1.0
i8=( 5 )1.514=9.94 i12=( 5 )1.514=0.08

Am calculat indicele termic lunar pentru fiecare luna in parte, urmand sa

calculam indicele termic a zonei ( I) pentru anul 2015.

12

I=∑
n=1
i n

I=0+0.06+1.06+3.29+6.15+8.46+10.34+9.94+6.43+3.48+1.09+0.08=50.38

I=50.38

a = 0,0000006751 I³- 0,00007711 I² + 0,0179211 I +0,49239.

a=0.0000006751*50.383-0.00007711*50.382+0.0179211*50.38+0.49239=

a=0.0863261947-0.1957163147+0.902865018+0.49239

a=1.28

k=0.79

Evapotranspiraţia potenţială la temperatura medie a aerului, cu relaţia:

10⋅tn a 10∗1.9
ETP1= 16( 50.38 )1.28*0.79=3.62
ETP=16 ( )
I
⋅K
 10∗2.7 10∗24.6
ETP2= 16( 50.38 )1.28*0.79=5.68 ETP8= 16( 50.38 )1.28*0.79=96.21

10∗7.2 10∗18.9
ETP3= 16( 50.38 )1.28*0.79=19.96 ETP9= 16( 50.38 )1.28*0.79=68.66

10∗11.4 10∗11.2
ETP4= 16( 50.38 )1.28*0.79=35.94 ETP10= 16( 50.38 )1.28*0.79=35.14

10∗17.5 10∗6.7
ETP5= 16( 50.38 )1.28*0.79=62.22 ETP11= 16( 50.38 )1.28*0.79=18.20

10∗21.3 10∗3.0
ETP6= 16( 50.38 )1.28*0.79=80.01 ETP12= 16( 50.38 )1.28*0.79=6.50

10∗24.7
ETP7= 16( 50.38 )1.28*0.79=96.71

ETPtotal=3.62+5.68+19.96+35.94+62.22+80.01+96.71+96.21+68.66+35.14+18.20+
6.50=

ETPtotal=528.85

Calcule pentru anul 2016.

 −0.1 22.8
i1=( 5 )1.514=0 i7=( 5 )1.514=9.94

6.5 21.6
i2=( 5 )1.514=1.48 i8=( 5 )1.514=9.16

7.5 18.9
i3=( 5 )1.514=1.84 i9=( 5 )1.514=7.48

13.7 10.2
i4=( 5 )1.514=4.59 i10=( 5 )1.514=2.94

16.5 5.4
i5=( 5 )1.514=6.09 i11=( 5 )1.514=1.12

21.5 0.6
i6=( 5 )1.514=9.10 i12=( 5 )1.514=0.04

I=0+1.48+1.84+4.59+6.09+9.10+9.94+9.16+7.48+2.94+1.12+0.04=

I=53.78

a = 0,0000006751 I³- 0,00007711 I² + 0,0179211 I +0,49239.

a=0.0000006751*53.783-0.00007711*53.782+0.0179211*53.78+0.49239=

a=0.1050099621-0.2230243585+0.963796758+0.49239=

a=1.33

k=0.79
 Precipiatiile lunare(mm) si media multianuala

Lunile anului Anul 2015 Anul 2016 Media multianuala

I 41,9 35,5 30,2
II 22,6 52,9 25,5
III 21,9 31,5 37,1
IV 17,0 10,9 45,6
V 71,1 52,6 57,8
VI 7,1 218,5 61,8
VII 95,5 52,8 59,0
VIII 39,6 27,2 47,1
IX 61,0 41,7 48,7
X 68,6 78,7 41,8
XI 34,3 35,6 41,5
XII 1,3 1,8 34,7
Suma anuala 497,9 660,7 540,8
Suma(IV-IX) 290,3 403,7 320,0

250

200

150
Axis Title
100 Precipitaţiile (mm)
ETP (mm)

50

0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Axis Title

Curbele de bilant hidroclimatic Orastie, 2015

 250

200

150
Axis Title
100 Precipitaţiile (mm)
ETP (mm)
50

0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Axis Title

Curbele de bilant hidroclimatic Orastie, 2016

În figurile de mai sus se poate observa reprezentarea grafică a curbelor

precipitațiilor lunare și ale evapotranspirației lunare din anii 2015 și 2016 la
Orastie, respectiv existența perioadelor cu deficit de umiditate.

4.2 Determinarea consumului de apa la cultura de soai

Valorile consumului de apă sunt diferite, depinzând de zonă, condițiile

climatice ale anilor experimentali, de metoda de determinare folosită.

In lucrare, consumul de apă a fost determinat prin metode indirecte, folosind

formule de calcul, utilizând metodele Thornthwaite și Lawry-Johnson, metode care
iau în calcul elementele climatice, respectiv temperaturile medii lunare și mediile
multianuale.

Metoda Thornthwaite este o metodă de referință pentru calculul consumului

de apă prin metode indirecte, dar și un etalon în cazul metodelor directe de calcul.
Consumului zilnic de apa la cultura de soia pentru anul 2015

Metoda IV V VI VII VIII IX Total

Thornthwaite 12 20 27 31 31 23 144
Lawry- 17 25 32 36 36 28 174
Johnson
Media 15 23 30 34 34 26 159

Media
40
35
30
25 Media
Axis Title 20
15
10
5
0
IV V VI VII VIII IX

Din figura de mai sus se poate observa evoluția consumului mediu zilnic de
apă al culturii de soia în anul 2015, cu un minim în luna aprilie și un maxim in
lunile iulie si august.

Consumul de apă al culturii de soia (mc/ha), 2015

 Metoda IV V VI VII VIII IX Total

Thornthwaite 211 1032 1508 1162 798 421 5132

Lawry- 245 805 1139 796 680 645 4310

Johnson
Media 228 918 1323 979 740 533 4721

Chart Title
1200

1000

800

Axis Title 600

400

200

0
IV V VI VII VIII IX
Axis Title

Din graficul respectiv se observa ca cel mai mare consum s-a obtinut prin
metoda Lawry-Johnson ,iar media atinge un minim in luna aprilie si un maxim in
luma iulie.

Consumului zilnic de apa(mc/ha) la cultura de soia pentru anul 2016

Metoda IV V VI VII VIII IX Total

Thornthwaite 15 18 27 28 26 22 136
Lawry- 21 24 32 33 31 28 169
Johnson
Media 18 21 30 31 29 25 153
 Media
35

30

25

20 Media

15

10

0
IV V VI VII VIII IX

Dint table se obesrva un consum minim de apa la cultura de soia in luna

aprilie si un consum maxim in luna iulie. Cel mai mare consum s-a obtinut prin
metoda Lawry-Johnson fiind de 169mc/ha.

Consumul de apă al culturii de soia (mc/ha) , 2016

Metoda IV V VI VII VIII IX Media

Thornthwaite 5.0 26 46 37 19 5.0 28

Lawry- 5.0 21 33 27 19 7.0 23

Johnson
Media 5.0 23 40 32 19 6.0 21
 Chart Title
1200

1000

800

Axis Title 600

400

200

0
IV V VI VII VIII IX
Axis Title

In urma calculelor si reprezentarilor se poate observa media consumului lunar la

cultura de soia minim care este in luna aprilie calculate prin metoda Lawry-
Johnson fiind de 527 mc/ha si consumul maxim fiind in luna iulie .
Acoperirea din precipitaţii (mc) a consuului de apă a culturii de soia

Orastie, 2015 și 2016

Anul PP Consumul ETRO Acoperire din Necesar de apă
(mc) precipitaţii
(mc) (mc)
(%)

Soia 2015

IV 170 359 47% 189

V 711 622 114% -

VI 61 800 7% 739

VII 955 967 98% 12

VIII 396 962 41% 566

IX 610 686 88% 76

Suma 2903 4396 66% 1582

Soia 2016

IV 109 438 24% 329

V 526 561 93% 35

VI 2185 798 273% -

VII 528 863 61% 335

VIII 272 803 33% 531

IX 417 672 62% 255

Suma 4037 4135 97% 1485

Bibliografie

 https://biblioteca.regielive.ro/referate/geografie/seceta-61937.html
  https://www.icpa.ro/documente/coduri/Utilizarea_eficienta_a_apei_la_nivelul_fer
mei.pdf
 http://www.orastie.info.ro/docs/strategia_2014.pdf
 http://www.orastieinfo.ro/geografie.html

https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/modelclimate/orăştie_românia_671757