Sunteți pe pagina 1din 32

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A

RAPIEI











2011
INMA Bucureti - P2


2











TEHNOLOGIA DE
CULTIVARE A RAPIEI





DIRECTOR GENERAL,
Prof. dr. ing. Ion PIRN

DIRECTOR TIINIFIC,
Dr. ing. Emil VOICU

RESPONSABIL TIINIFIC PROIECT - P2,
Dr. ing. Valentin VLDU



2011


3




CUPRINS

1. GENERALITI
1.2. Clasificare tiinific
1.2. Soiuri
1.3. Factorii de risc la cultivarea rapiei
1.4. De ce s preferm hibrizii i nu soiurile de rapi ?
2. ROTAIA CULTURII DE RAPI
3. FERTILIZAREA CULTURII DE RAPI
3.1. Fertilizarea cu azot
3.2. Fertilizarea cu fosfor
3.3. Fertilizarea cu sulf
4. LUCRRILE SOLULUI
4.1. Zona cultivrii
4.2. Clima
4.3. Asolament
4.5. Lucrrile de ntreinere
5. RECOLTAREA CULTURII DE RAPI
6. ECHIPAMENTE TEHNICE PENTRU LUCRRILE CULTURILOR DE RAPI
7. BENEFICIILE ECO-ECONOMICE ALE RAPITEI
8. BIBLIOGRAFIE












4
1. GENERALITI
1.2. Clasificare tiinific
Rapia (Brassica napus L.) (fig. 1) face parte din familia plantelor crucifere (Brassicaceae).
La flori se formeaz psti de 5-10 cm cu semine de forma rotunda, de culoare negru-albstrui
pana la maro-albstrui, care au o greutate la 1000 de semine intre 3,5 si 6,5 g. Intre nceputul
perioadei de nflorire si maturitate este o distanta de 70 zile.
Rapia (Brassica napus oleifera i Brassica rapa oleifera) este o plant din familia
cruciferelor Brassicaceae cu florile galbene i cu tulpina subire, lung i ramificat. Seminele sale
sunt bogate n ulei folosit la producerea biodieselului.
Rapia - canola este o marc nregistrat a unui hibrid de rapi, iniial produs i cultivat n
Canada, n zone cu clima uscat temperat continental excesiv . Uleiul din semine de rapi a fost
produs n secolul al 19-lea ca o surs de lubrifiere pentru motoarele cu abur. Uleiul are un gust amar
din cauza nivelului ridicat de acizi. Canola a fost produs tocmai pentru a reduce aceast cantitatea
de acid, rezultnd un ulei gustos.


Fig. 1. Rapia (Brassica napus L.)


5
Rapia se cultiv pe o suprafa de peste 27 mil. ha., la nivel global. Cele mai mari
cultivatoare sunt China cu 7,2 mil. ha. si India cu peste 6,9 mil. ha., urmate de Canada cu 5,1 mil.
ha., Germania cu 1,3 mil. ha., si Franta cu 1,2 mil. ha.
Progresele realizate pe plan mondial si in tara noastra, in ameliorarea acestei plante si in
utilizarea multipla a uleiului motiveaza pe deplin reconsiderarea suprafetelor cultivate cu aceasta
planta si in Romania.
Radacina este pivotanta, slab ramificata; patrunde in sol la 70-100 cm adancime. Masa
principala de radacini este raspandita la adancimi de 25-45 cm.
Tulpina este erecta, ramificata, inalta de 1,2-2 m, rezistenta la cadere; gradul de ramificare
este mult influentat si de densitatea culturii.
Frunzele bazale sunt petiolate, lirate, penat-sectate; cele mijlocii si de varf sunt sesile,
lanceolate sau oblong-lanceolate.
Inflorescenta este un racem. Florile sunt alcatuite pe tipul patru. Polenizarea este
predominant alogama, entomofila.
Fructul este o silicva cu 10-30 seminte. Pe o planta se pot forma pana la 800 de silicve. La
maturitatea deplina silicvele se deschid usor, semintele putandu-se scutura.
Semintele sunt rotunde, cu suprafata neregulat-reticulata. Continutul de grasimi este de 37,
2 49,6%. Germinaia este epigeica.
Perioada de vegetaie a soiurilor de toamna este de 270-300 zile, iar a soiurilor de
primvara de 110-130 de zile.
1.2. Soiuri
n catalogul oficial al soiurilor de plante din Romnia sunt inregistrate 24 de soiuri de rapita,
dupa cum urmeaza:
Soiul Madora, de toamna, a fost creat de firma Saaten Union din Germania. Inaltimea
plantelor este de 105-125 cm, cu 6-12 ramificatii si 70-106 silicve pe planta. Soiul este semitardiv,
cu o perioada de vegetatie de 265-285 zile. Are rezistenta buna la iernare si cadere. Continutul
semintelor in ulei este de 45,0-45,5%, fara acid erucic si glicozinati. Capacitatea de productie este
de cca.. 2900 kg/ha.
Soiul Valesca de toamna, a fost creat de firma Saaten Union din Germania. Inaltimea
plantelor este de 112-129 cm, cu 3-8 ramificatii, avand 60-97 silicve pe planta. Soiul este
semitardiv, cu rezistenta buna la cadere si satisfacatoare la iernare. Continutul semintelor in ulei
este de 43-44%, fara acid erucic si glicozinolati. Capacitatea de productie se situeaza intre 2600-
3700 kg/ha.
Soiul Wotan, de toamna, a fost creat de firma Saaten Union din Germania. Plantele au
inaltimea de 105-120 cm. Samanta este ovoidala, iar soiul este semitardiv, cu rezistenta buna la


6
irnare, cadere si frangere. Continutul semintelor in ulei este de 41-44%, fara acid erucic si
glicozinolati. Capacitatea de productie este de 2500-3200 kg/ha.
Soiul Triumf, de toamna a fost creat la USAMV Bucuresti. Plantele au inaltimea de 125-
175 cm, viguroase, cu cca. 112 silicve pe planta. Continutul in ulei este de 42,45%, fara acid erucic
si glicozinolati. Are capacitatea ridicata de productie.
Soiul Colvert, de toamna a fost creat de firma Verneuil Semences din Franta. Talia
plantelor este de 49-55 cm, avand samanta 4,4-6,0 si de 65-72 kg. Soiul are perioada de vegetatie de
271-278 zile si cu buna rezistenta la iernare si scuturare. Continutul in ulei este de cca.. 40%.
Capacitatea de productie este de 2552-4000 kg/ha.
Soiul Amor, de toamna, a fost creat de firma RAPS GBR, din Germania. Inaltimea plantelor
este de 53-54 cm, perioada de vegetatie este de 227 zile, cu buna rezistenta la scuturare si arsita.
Continutul semintelor in ulei este de 38-39%, productia medie este de cca.. 2048 kg/ha.
Soiul Praska, de toamna a fost creat de firma RAPS GBR din Germania. Inaltimea plantelor
este de cca.. 45 cm, cu perioada de vegetatie de ca 278 zile si o buna rezistenta la iernare si
scuturare.
Soiul Astra, de toamna, a fost creat de firma Raps GBR din Germania. Plantele au talia
inalta, Silicva de lungime medie, cu seminte mici. Este un hibrid semitimpuriu, rezistent la iernare,
scuturare si la atacul de Phoma. Continutul de ulei este de 41,01%, a realizat o productie medie de
1948 kg/ha.
Soiul Capitol, de toamna a fost creat de firma Cargill din Franta. Planta are talia inalta, cu
rezistenta foarte buna la boli. Semintele au un continut de 40,26% ulei, lipsit de acid erucic.
Productia medie a fost de 1814 kg/ ha.
Soiul Dolomit, de toamna, este un soi cu polenizare libera, creat de firma Raps CBR din
Germania. Talia plantelor este mijlocie, cu silicva de marime medie si rostul lung, cu perioada de
vegetatie mijlocie si buna, rezistenta la cadere, foarte buna toleranta la atacul Phoma si Verticilium.
Samanta are un continut de ulei de 41,88%, fara acid erucic si continut scazut in glucozinolati.
Productia medie a fost de 1889 kg/ha.
Soiul Orlando, cu polenizare libera, de toamna, a fost creat de firma Raps GBR din
Germania. Talia plantelor este medie spre inalta, cu silicva medie-lunga, cu ciocul scurt spre mediu,
iar continutul in ulei este de 40,67%, fara acid erucic si continut scazut in glucozinolati. Soiul este
semitimpuriu, cu buna rezistenta la scuturare, seceta si atacul de Phoma. A realizat o productie de
1958 kg/ha.
Soiul Bristol, de toamna, a fot creat de firma Monsanto SAS, Franta. Inaltimea tulpini este
medie spre lunga, cu buna rezistenta la iernare. Continutul semintelor in ulei este de 41,59, fara acid


7
erucic si cu un continut foarte scazut in glucozinolati. A realizat productii de 1144 kg/ha. Se
recomanda in toate zonele de cultura.
Soiul Contact, de toamna, a fost creat de firma Monsanto SAS, Franta. Tulpina are
inaltimea scurta spre medie. Are o buna rezistenta la iernare si scuturare. Rezistenta la boli,
semintele contin 41,19% ulei cu un continut slab in acid erucic si glucozinolati. A realizat in medie
1134 kg/ha. Se recomanda in toate zonele.
Soiul Dexter, de toamna a fost creat de firma Raps CBR, Germania. Tulpina este scurta sau
foarte scurta, cu perioada de vegetatie de cca.. 280 kg/ha, cu buna rezistenta la iernare si scuturare.
Continutul semintelor in ulei este de 39,75% realizand o productie medie de 1197 kg/ha. Se
recomanda in toate zonele.
Soiul Doublol, de toamna, a fost creat de firma Monsanto SAS, Franta. Plantele au inaltime
medie, buna rezistenta la iernare si scuturare. Samanta are un continut de 39,78% ulei, realizand o
productie medie de 1114 kg/ha. Se recomanda in toate zonele de cultura.
Hibridul Artus, de toamna, a fost creat de firma Lembke din Germania. Perioada de
vegetatie este asemanatoare cu soiul Valesca. Are o buna rezistenta la iernare, seceta si scuturare.
Semintele au un continut in ulei de 41,3%, fara acid erucic. A realizat productii de cca.. 874 kg/ha.
Se recomanda in toate zonele.
Soiul Rasmus, de toamna, a fost creat de firma Lembke din Germania. Tulpina are
inaltimea medie, semintele au un continut de 41,6% ulei, fara acid erucic. A realizat o poductie de
1767 kg/ha.
Soilu Bolero, de primavara, a fost creat de firma Saaen Agentur din Germania. Inaltimea
plantelor este de 98 cm. Perioada de vegetatie este de 95 zile, cu buna rezistenta la saturare.
Continutul in ulei este de 39,2%, lipsit de acid erucic si glicozinolati. Productia medie 1162 kg/ha.
Soiul Cyclone, de primavara, a fost creat de firma DLF Trifolium din Danemarca. Inaltimea
plantelor este de cca.. 96 cm, are perioada de vegetatie de cca.. 95 zile, cu buna rezistenta la
scuturare. Continutul semintelor in ulei este de cca.. 38,4%, lipsit de acid erucic si glicozinolati.
Capacitatea de productie este de cca.. 1125kg/ha.
Soiul Star, de primavara, a fost creat de firma DLF Trifolium din Danemarca. Inaltimea
plantelor este de cca. 106 cm, cu samanta rotunda. Perioada de vegetatie este de cca. 96 zile, fiind
rezistenta la scuturare. Contine 38,9% ulei, lipsit de acid erucic si glicozinolati realizeaza cca. 1150
kg/ ha samanta.
Soiul Heros, de primavara, a fot creat de firma Raps GBR, Germania. Plantele au talia
scurta spre medie. Semintele au un continut in ulei de 39,89%. Perioada de vegetatie este de 117
zile, cu buna rezistenta la seceta si scuturare. Samanta este lipsita de acid erucic. Se recomanda in
toate zonele favorabile rapitei de pimavara.


8
Soiul Hunter, de primavara, a fost creat de firma Raps GBR Germania. Perioada de
vegetatie mai scurta ca a soiului Bolero, cu o buna rezistenta la cadere, seceta si scuturare. Samanta
are continutul in ulei de 39,6% fara acid erucic. A realizat 1919 kg/ha. Se recomanda in toate zonele
de cultura.
Soiul Lambada, de primavara, a fot creat de firma Lambke din Germania. Tulpina este
scurta spre medie. Perioada de vegetatie apropiata de cea a soiului Bolero. Are o buna rezistenta la
cadere, seceta, scuturare. A realizat 2052 kg/ha.
Soiul Olga, de primavara, a fost creat de firma Lambke din Germania. Planta are inaltime
medie, cu perioada de vegetatie de 95 zile. Are o buna rezistenta la cadere, seceta si scuturare,
samanta are continutul in ulei de 38,0%, lipsit de acid erucic. Productia medie a fost de 2116 kg/ha.


1.3. Factorii de risc la cultivarea rapiei
Seceta din perioada semnatului poate determina rsrirea neuniform sau ntrzierea
rsritului, putnd afecta producia sau/i profitul, deoarece plantele rsrite cu ntrziere pot fi
distruse mai uor de ngheurile timpurii din toamn sau de cele din timpul iernii.
n anii n care se manifest secet n perioada semnatului, din cauza lipsei apei din sol,
rsrirea are loc numai dup prima ploaie. Analiznd datele climatice din ultimii 30 de ani, s-a
constatat c n perioada 2-7 septembrie, n majoritatea anilor cade o ploaie de cel puin 10 l/m
2
, care
este suficient s determine germinaia.
n condiiile din Romnia, cele mai mari pagube le provoac desele alternri ntre nghe i
dezghe ce au loc obinuit ctre primvar: perioadele de nclzire mai lungi de 3 zile urmate de
perioade mai lungi de 3 zile cu temperaturi sczute.
Analiznd datele climatice din ultimii 30 de ani, se constat c riscul de nghe nu este unul
din factorii care ar putea diminua semnificativ suprafaa semnat cu rapi pe teritoriul rii
noastre.


1.4. De ce s preferm hibrizii i nu soiurile de rapi ?
Hibrizii sunt preferai altor soiuri de rapi deoarece au toleran ridicat la secet i ari, i
utilizeaz mai eficient a substanele nutritive, n special a azotul.
Pioneer a fost prima companie care a realizat cei dinti hibrizi de porumb comerciali cu mai
mult de 80 de ani n urm i cu aceast metod a schimbat lumea culturii porumbului pentru a oferi
fermierilor americani i mai trziu fermierilor din ntreaga lume, un flux constant de hibrizi de
porumb cu o productivitate mult mai ridicat.


9
Hibrizii au o performan mbuntit a randamentului datorit efectului binecunoscut al
vigorii hibride-heterozisul.
n condiii de stres, hibrizii de rapi avnd o vigoare mult mai puternic, depesc ca
performan soiurile.
Vigoarea hibridului nseamn un sistem radicular mult mai puternic, rezisten mai bun la
iernare i o adaptare mai bun la diverse condiii de mediu.
Aceast adaptabilitate mult mai bun a hibrizilor le confer o oportunitate s fie cultivai n
zone foarte variate de cultur din punct de vedere al condiiilor climatice n timp ce soiurile sunt
cultivate pe suprafee mult mai mici datorit cerinelor pentru condiii specifice.
Cele mai importante avantaje ale cultivrii hibrizilor Pioneer MAXIMUS sunt
urmtoarele:
- nlimea plantelor (semi-pitice) i rdcinile extrem de profunde confer o rezisten excelent la
cdere.
- Talia mic a tulpinii reduce riscul la ngheul din primverile timpurii.
- Biomasa mai redus (cu aproximativ 20%) comparativ cu hibrizii nali, determin utilizarea mai
bun a azotului, putndu-se reduce dozele de azot, n condiiile n care se obine aceeai producie
cu cea a hibrizilor nali.
- Nu exist tendina de alungire a tulpinii n toamn. Aceast gam de hibrizi este recomandat
pentru semnatul timpuriu, fr riscul de cretere exagerat. Exist astfel posibilitatea demarrii
semnatului la nceputul epocii optime de semnat.
- Nu este necesar aplicarea regulatorilor de cretere.
- Dezvoltarea omogen a silicvelor determin o coacere uniform.
- Ramificarea puternic d posibilitatea obinerii unui randament satisfctor, chiar i n cazurile n
care densitatea este mic (ca urmare a unor accidente climatice sau tehnologice).
- Protecia culturii se realizeaz mai uor i mai eficient, deoarece echipamentele terestre ptrund
(mai) uor n lan, chiar i n a doua parte a vegetaiei, nlocuind tratamentele avio.
- Recoltare mai uoar, mai rapid, cu costuri mai mici, pierderi reduse de recolt.

De ce hibrizii PIONEER ?
Pe pia se gsesc att soiuri ct i hibrizi cu rezultate bune de producie.
Produciile profitabile se obin prin alegerea cultivarelor adaptate condiiilor pedoclimatice
specifice fiecrei exploataii i a itinerarelor tehnice corespunztoare.
Odat cu hibrizii marca Pioneer, v oferim i repere tehnologice verificate prin parteneriatul
pentru performan pe care vi-l propune firma Pioneer i colaboratorii si.


10
Hibrizii Pioneer au fost testai n condiii diferite de mediu (peste 300 fermieri, n mai mult
de 300 locaii din 35 de judee).
De aceea, putem afirma c hibrizii Pioneer ofer productorilor de rapi cea mai mare
valoare genetic fa de orice alt hibrid de rapi disponibil pe pia.
Cu noii hibrizi semi-pitici MAXIMUS, compania PIONEER HI-BRED a stabilit noi
standarde de cultivare a rapiei. Cu aceti hibrizi, cultivatorii au posibilitatea de a crete
profitabilitatea culturii de rapi comparativ cu perioada trecut.
Argumente suplimentare pentru a cultiva hibrizi:
- Randament excelent (cu aproximativ 5-10 % mai mult dect soiurile).
- Efectul vigorii hibride (heterozis) influeneaz pozitiv vigoarea i pornirea n vegetaie.
- Producii mai mari i o mai bun stabilitate datorit unei plasticiti ecologice superioare.
- Producii stabile n condiii diferite de mediu.
- Posibilitatea de a semna la finalul epocii de semnat corespunztoare, datorit unei stabiliti mai
ridicate i a dezvoltrii rapide toamna, n stadii timpurii.
- Ramificarea puternic permite stabilirea unei densiti optime cu norme mai mici de semine. Mai
multe silicve pe plant i mai multe semine/silicv confer un potenial sigur i mai mare al
produciei.
- Sistemul radicular puternic i foarte dezvoltat confer o competitivitate mai mare la ap n stadiile
timpurii (cu buruienile) i n cursul perioadei de vegetaie cu deficien n ap.
- Rezisten foarte bun la iernare.

De ce s cultivm hibrizi de rapi semi-pitic MAXIMUS ?
Cu aceti hibrizi, cultivatorii au posibilitatea de a crete profitabilitatea culturii de rapi
comparativ cu anii precedeni. Cele mai importante avantaje ale cultivrii hibrizilor Pioneer
MAXIMUS sunt urmtoarele:
- Randamente mai ridicate comparativ cu performana hibrizilor tradiionali.
- nlimea plantei semi-pitice i rdcinile extrem de profunde confer o rezisten excelent la
cdere.
- Talia mic a tulpinii confer plantei rezisten la nghe i reduce riscul la ngheul din primverile
timpurii.
- Biomasa mai redus comparativ cu hibrizii nali, datorit taliei reduse a plantei (20%).
- Raporturi mai mari de semine/biomas - utilizare mai bun a azotului. Consum mai mic de azot.
- Nu exist tendina de alungire a tijei florale n toamn trzie. Nu este necesar aplicarea
regulatorilor de cretere. Creterea este fluent i ncetinit toamna. Aceast gam de hibrizi este
recomandat pentru semnatul timpuriu fr riscul de cretere exagerat. Astfel exist posibilitatea


11
demarrii semnatului la nceputul epocii de semnat (20-25 August, n condiii optime de
semnat).
- Dezvoltarea omogen a silicvelor determin o coacere uniform.
- Ramificarea puternic determin posibilitatea unui randament mai mare al culturii chiar i cu
densitate mai mic.


2. ROTAIA CULTURII DE RAPI
Trebuie acordat mare atenie att rotaiei culturilor, ct i a cultivrii i a erbicidelor pe
fiecare sol. De aceea, trebuie inut o eviden strict a tehnologiei folosite pe fiecare parcel
(premergtoare, fertilizare, cultivare, pesticide etc.).
Includerea rapiei n asolament prezint multe avantaje, fiind o foarte bun premergtoare
pentru cerealele de toamn, deoarece mobilizeaz o cantitate important de elemente nutritive pe
care le las ntr-o mas vegetal bogat, care se descompune uor n stratul arabil. De exemplu,
pentru fiecare ton de semine recoltate, resturile vegetale ale plantelor de rapi restituie solului 35
kg N/ha, 11 kg P2O5/ha i 90 kg K2O/ha.
O parte din aceste elemente care rmn n stratul arabil sunt extrase din straturile mai
profunde ale solului, acolo unde rdcinile grului sunt mai puin eficiente.
Din sortimentul actual de plante cultivate n sudul i sud-estul rii, cerealele pioase sunt
cele mai bune premergtoare pentru rapi, atta timp ct se controleaz eficient samulastra.
Este de dorit ca rapia s revin pe acelai teren dup minimum 3 ani. Rotaia de 3-4 ani este
eficient n reducerea presiunii unor boli cum ar fi mana, putregaiul negru i alternarioza.
De evitat !
Leguminoasele pentru boabe i floarea-soarelui pot fi atacate de Sclerotinia sclerotiorum, de
aceea trebuie evitate n rotaie. Soia poate fi cultivat n cultura a doua dup rapi, deoarece, de
cele mai multe ori, Sclerotinia nu gsete condiii favorabile de dezvoltare n timpul verii.
Atenie !
Rapia este sensibil la efectul remanent al unor erbicide, n special din grupa
sulfonilureicelor. Efectul remanent se poate manifesta de la rsrit pn la nflorire
Nu exist risc zero pentru rapi cnd s-au utilizat erbicide sulfonilureice la premergtoare!
Efectul remanent este mai mic cnd cade o cantitate mare de precipitaii dup aplicarea
erbicidului i cnd se ar dup recoltarea plantei premergtoare la care a fost aplicat.
Ce trebuie fcut ? Alegei sistemul de lucrri al solului (cu artur sau lucrri superficiale),
numai dup ce ai citit cu atenie prospectul erbicidelor.


12
Nu facei analogii sau deducerii proprii! Este valabil numai informaia din prospectul
produsului respectiv! ntr-o anumit formulare i doz, o substan activ ce intr n componena
unui erbicid aplicat la premergtoare poate avea restricii pentru rapi, pe cnd n alt formulare nu
exist nicio restricie.
Fermierii (excesiv de) precaui ar dup toate premergtoarele erbicidate cu produse
sulfonilureice, chiar dac la acestea nu sunt menionate restricii.
Cteva dintre substanele active menionate n literatura de specialitate ca avnd efect
remanent pentru rapi sunt urmtoarele: clorsulfuron, imazamox, metsulfuron-metil, nicosulfuron,
metolaclor, dimetenamid.
Atenie: chiar i n cazul acestor substane, exist formulri care nu au restricii.
De aceea, citii cu atenie prospectul fiecrui erbicid!



13
3. FERTILIZAREA CULTURII DE RAPI
Fertilizarea este unul dintre elementele tehnologice cu cel mai mare impact asupra
produciei.
Rapia este una dintre culturile cu cele mai ridicate consumuri specifice (cantitile de
elemente nutritive exprimate n kilograme substan activ convenional, utilizate pentru
producerea unei tone de recolt principal i a cantitii corespunztoare de biomas).
Dozele recomandate (n lipsa analizelor chimice), variaz n funcie de recolta scontat ntre
80-180 kg N/ha, 50-120 kg P2O5/ha i 65-150 K2O/ha.
Pentru realizarea produciilor, plantele de rapi folosesc ngrmintele aplicate i
elementele din sol, n funcie de fertilitatea solului. Solurile din Romnia ofer plantelor anual
ntre 20-60 (80) kg N, n jur de 20-25 kg azot pentru fiecare procent de humus.
De asemenea, ajung n soluia solului cca. 1,6-1,8 kg P2O5 pentru fiecare ppm P i1,6 kg
K2O pentru fiecare ppm de K. De exemplu, un sol care are 3% Humus, 30 ppm P i 200 ppm K, va
pune la dispoziia plantelor urmtoarele cantiti: 60-75 kg N/ha, 48-54 kg P2O5/ha i 320 K2O/ha.
Cnd fertilizarea a fost necorespunztoare, sau condiiile climatice au influenat negativ
absorbia nutrienilor, pot aprea simptome ale carenelor n diferite elemente chimice.
3.1. Fertilizarea cu azot
Fertilizarea cu azot n toamn La ieirea din iarn, o cultur promitoare de rapi trebuie s
aib biomasa prii aeriene de cel puin 500-600 g/mp (substan proaspt). Pentru realizarea
acestei biomase, plantele de rapi absorb ntre 35-45 kg N/ha, ceea ce nseamn c n sol trebuie s
existe la semnat ntre 45-60 kg azot mineral/ha.
Dac rapia urmeaz dup cereale pioase la care s-au obinut producii mari, iar paiele au
fost tocate i ncorporate, trebuie evitat apariia foamei de azot.
Pentru aceasta, se aplic cte 7-10 kg N pentru fiecare ton de resturi vegetale ncorporat.
Raportul ntre boabe i paie la cereale este urmtorul: la gru 1:1,3, la orz i orzoaic 1:1, iar la
secar i ovz este de 1:1,5.
Unii specialiti consider c pe solurile culturalizate, n care se aplic an de an cantiti mari
de ngrminte cu azot, nu mai trebuie administrat azot pentru descompunerea paielor, sau se
aplic cantiti mici (20 kg N/ha).
Fertilizarea cu azot n primvar
Aplicarea fracionar a azotului mrete eficiena ngrmintelor.
Cnd doza este mai mic de 100 kg N/ha, se poate aplica ntr-o singur fracie, puin nainte de
alungirea tulpinii.


14
Cnd doza calculat depete 100 kg N/ha se fracioneaz n 2-3 aplicri, pentru a mri gradul de
absorbie a azotului din ngrminte i pentru a evita pierderile prin levigare, inndu-se seama de
masa plantelor la ieirea din iarn.
La plantele mici, prima doz se aplic nainte sau n momentul relurii vegetaiei (temperatura
medie zilnic depete 50 C, lucru care se ntmpl de obicei n luna martie). Prima aplicare nu
trebuie s depeasc 60 kg N ha, deoarece plantele, fiind mici, nu pot folosi bine azotul. Restul
azotului se aplic 2-3 sptmni mai trziu, nainte de faza de muguri florali unii (inflorescena
principal nu mai este acoperit de frunze).
La plantele de talie medie se recomand dou aplicri: 60-80 kg N/ha la reluarea vegetaiei i
restul pn n faza de muguri florali unii.
La plantele foarte mari, care au absorbit mult azot n timpul toamnei, se aplic o singur dat
azotul, n cantiti mici, n faza de muguri florali unii.
Dac primvara este secetoas, solul are pH bazic, temperaturile depesc 150 C (cnd azotul se
aplic trziu), pot aprea unele pierderi cauzate de volatilizarea formelor amoniacale (uree,
amoniu). n acest caz, se mrete doza cu 10 kg N/ha. n restul situaiilor, pierderile sunt mici,
deoarece solul este suficient de umed, iar suprafaa foliar este suficient de dezvoltat pentru a
permite reabsorbia amoniacului volatilizat.
Pe solele mari (comasate), pot exista diferene mari ntre dozele ce trebuie aplicate n zone diferite
ale parcelelor.
Azotul nu trebuie aplicat pe solul ngheat sau acoperit cu zpad, deoarece cantitatea
levigat este foarte mare.
3.2. Fertilizarea cu fosfor
Rapia este o cultur cu exigene mari fa de fosfor.
Unii specialiti consider c ngrmintele cu fosfor pot fi aplicate oricnd, pentru a pstra
un nivel ridicat de fosfor mobil n sol.
n majoritatea cazurilor, este bine s se fertilizeze cu fosforul nainte de semnat.
Pe solurile srace n fosfor, specialitii francezi recomand chiar aplicarea ngrmintelor
pe artur, pentru ca, n urma lucrrilor de pregtire a patului germinativ, plantulele de rapi s
gseasc foarte repede fosforul n straturile superficiale.
Dac ar fi fost aplicate nainte de arat, ngrmintele ar fi plasate la adncimi prea mari
pentru tinerele plante (pe fundul brazdei) i ar fi inaccesibile n primele faze de vegetaie.
Nefertilizarea cu fosfor (n special pe solurile slab aprovizionate), penalizeaz puternic
producia.
La rapi, carenele de fosfor pot s apar din primele faze de vegetaie, chiar din a doua
sptmn dup rsrire, deoarece fosforul din rezervele seminei se epuizeaz n primele 7 zile.


15
Absorbia deficitar a fosforului se manifest cel mai adesea la plantele tinere, dup perioade
prelungite de vreme rece. n primele stadii ale carenei, plantele pot avea culori normale, dar sunt
mai mici.
3.3. Fertilizarea cu sulf
Pentru rapi, sulful este considerat al treilea element ca importan, dup azot i fosfor.
Deocamdat sunt puine ngrminte cu sulf pe pia. Cele mai utilizate sunt superfosfatul
i sulfatul de amoniu (21% azot i 24% sulf). Cea mai bun variant pentru acoperirea nevoilor de
sulf ar fi folosirea superfosfatului. Datorit coninutului ridicat de sulf, fertilizarea cu 125 kg de
sulfat de amoniu este suficient pentru a acoperi nevoile de sulf a culturii de rapi.
Sulfatul de amoniu este ieftin, dar se aplic mai greu, pentru c se prezint ca o pulbere
(cristale fine) care se mprtie cu oarecare dificultate.
Nu trebuie mprtiat cnd plantele sunt umede sau ngheate.
Sulfatul de amoniu are i avantajul c reduce pH-ul pe solurile bazice, favoriznd absorbia
fosforului.
Exist i ngrminte complexe, granulate, care se aplic uor, care conin sulf, dar sunt
destul de scumpe. Ele au i avantajul c pot fi folosite att pe solurile bazice, ct i pe solurile acide.
Din pcate nu se acord suficient atenie fertilizrii cu sulf. Plantele de rapi au nevoie de
16 kg S pentru a produce o ton de semine i producia secundar aferent.
Rapia este planta care rspunde cel mai bine la fertilizarea cu sulf. n multe cazuri, carena
n sulf se observ la nceput la rapi i numai peste civa ani se manifest la cereale.
n general, la plantele oleaginoase, randamentul crete direct proporional pn la doza de 60
kg S/ha.
Doza optim de sulf (S) la rapi este de 20-30 kg/ha, (semnificativ mai mare dect la
cereale, unde ar trebui s fie de 10-20 kg S/ha). La rapi, raportul dintre sulf i azot trebuie s fie
de 1/7.
Ionii de sulfat sunt solubili, fiind uor levigabili. De aceea, ngrmintele cu sulf (cu
excepia superfosfatului), nu se aplic toamna.
Dac se observ simptomele carenei de sulf (pete de decolorare ntre nervuri), se aplic 100
kg sulfat de amoniu dizolvat n 500 l de ap.
Specialitii francezi consider c n cazul manifestrii carenei n S, pierderile pot ajunge
pn la 1.000-2.000 kg/ha.
4. LUCRRILE SOLULUI
4.1. Zona cultivrii


16
Rapia necesita un pmnt reavn. Terenurile cu pmnt galben moi sunt propice pentru
cultivare. Att terenurile grele , cat si terenurile nisipoase bogate in humus cu o bun alimentare
nutritiv , mpreun cu precipitaii suficiente duc la ctiguri sigure.
Nu se preteaz:
- terenuri puternic lutifere cu mare nclinaie la pstrare de umiditate. Pe lng problemele cu
structura solului si pregtirea nsmnrii mai apar in aceste locuri foarte des probleme de
supravieuire pe timp de iarna.
- Soluri extrem de uoare si drepte. Insuficienta precipitaiilor face cultura nesigura.
- Soluri cu muchi, unde exista pericol de nghe trziu. Se vor lua in considerare ngheul, plesnirea
tulpinei si distrugerea florii prin nghe.
4.2. Clima
Toamna trebuie sa asigure nc dup asolament un timp suficient de vegetaie, aa nct
plantele s poat intra in perioada de iarna intr-un stadiu de rozeta puternic. Pentru un randament
mai ridicat ar trebui ca la sfritul vegetaiei rozeta frunzei sa aib cel puin 6-8 frunze si o rdcina
principala groasa de 8 mm si adnc de 20 cm. Rapia deine o slaba rezistenta contra ngheului,
care ajunge la -15 pana la -20 C la un sol fr zpada. La un sol care este protejat cu un strat de
zpada, atunci ea poate suporta si temperaturi mai sczute. De aceea regiunile unde temperaturile
sunt sczute fr zpada prezint un risc.
Deja introducerea creterii in lungime nainte de venirea iernii mrete enorm pericolul
ngheului. De aceea toate masurile agricole nu trebuie luate toamna, deoarece plantele nu i iau
punctul de vegetaie din sol.
4.3. Asolament
Rapia nu este auto-compatibil. Pentru o mare parte din rapia este valabila o valoare de 25
%, care altfel ar lua presiunea duntorilor de asolament. La cultivarea de durata a cruciferelor ca si
fructe intermediare apare pericolul apariiei herniei de rdcina de varza. Daca in asolament sunt
floarea-soarelui, atunci creste pericolul cazurilor de cancer. Din cauza apariiei nematozilor de
ridiche se ia in calculul valorii si aceste ridichi.
Printre tipurile de cereale , orzul de toamna este asolamentul cel mai indicat , deoarece
creterea cerealelor czute poate fi garantata cel mai bine. La un management bun al pioaselor se
potrivesc de asemenea si restul celorlalte tipuri de cereale. Chiar si rapia se numr printre multele
plante de cultura care sunt adecvate asolamentului. Ea las solului din cauza rdcinii intensive si a
umbrei un stadiu excepional de afinare. In asolamente strmte de cereale ea oprete lanul de
infecii din cauza diferitelor ciuperci. Fata de ordinea proprie a grului pentru rapia de calculeaz
pentru urmtorul gru de iarna beneficii de costuri si ctig de aproape 130-150 euro / ha.


17
Smna fina a rapiei este de fapt foarte propice la germinare, dar prezint o propulsie slab.
De aceea pentru o cultivare de succes este necesar un strat ntins la smna , intr-un teren
nsmna t suficient de umed. O prelucrare intens de mirite dup recolta de asolament este
favorabila, tocmai pentru a influenta creterea cerealelor czute. Cu ct asolamentul las mai multe
paie, cu att mai adnc trebuie sa aib loc paii de munca in prelucrare.
Artura normala executata la adncimea la care sa nu se scoate bulgari, de obicei la 18-20
cm, dup pajiti si 20-22 cm dup trifoi.
a. Discuirea imediat dup arat cat nc solul este reavn.
b. Pregtirea patului germinativ prin lucrri repetate cu grapa cu discuri. Ultima lucrare se face la
adncimea de semnat si perpendicular pe direcia de executare a semnatului.
c. Folosirea tvlugului inelar, nainte sau dup semnat. Lucrarea este facultativa, dar utila
ndeosebi in toamnele secetoase si pe soluri argiloase.
4.4. Smna si semnatul
Smna, ca si soiul utilizat, constituie un factor biologic deosebit de important pentru
eficienta cultivrii rapiei. De fapt, smna cuprinde in embrionul ei toate nsuirile valoroase ale
soiului. In plus, smna trebuie sa ndeplineasc o serie de alte nsuiri, care odat ndeplinite, au
ca scop o rsrire in cmp uniforma si rapida, obinerea unor plante viguroase, sntoase, cu
nrdcinare profunda.
Smna de rapia pentru semnat trebuie sa fie proaspt, din anul nsmnrii, cu puritate
de cel puin 98% si capacitate de germinaie de cel puin 85% si cu MMB cat mai mare. Dup trei
ani smna de rapia i pierde facultatea de germinaie.
Perioada de semnat: planta trebuie sa formeze pana la intrarea in iarna o rdcina puternica
si o rozeta din 6-8 frunze bine dezvoltate, stare biologica ce ii confer rezistenta la factorii
nefavorabili din timpul iernii, ndeosebi la temperaturile sczute. Condiiile menionate se
realizeaz prin semnatul rapiei la nceputul lunii septembrie in cmpie si la sfritul lunii august in
zona de deal.
Se vor evita :
- un sol nsmna t prea afnat : Motivul ar fi introducerea ne-egala a seminei si condiii
nefavorabile de germinare ; de aici apare si creterea lacunoas si ezitanta.
- Prelucrarea intensiva a solului. Dup precipitaii puternice pot aprea nnmolirile si formarea de
crusta , acestea ne-putnd fi depite de germenii rpitei.
- Un sol nsmna t prea dur :de regula temperaturile mari duc la uscarea seminei de rapia , deci a
orizontului de smna a rapiei. Ca urmare apare o urcare grea pe cmp, respectiv o cretere etajat.
In plus spaiile goale devin locul preferat al melcilor.


18
- Solidificrile in urmele tractorului si ale plazului : rdcina fina pivotanta nu poate trece prin
solidificrile solului ;urmarea sunt plantele slab dezvoltate si cele care sunt supuse pericolului iernii.
La sortimentele de linie cum e cazul rapiei 00 se seamn cca. 50-60 boabe pe m. La
termene timpurii de nsmna re ar trebui mers la grania inferioara, la nsmna rea ntrziata in
septembrie suplimentele ar trebui sa fie de maxim 20 de boabe pe m. La o dezvoltare de cmp
trebuie apreciat corespunztor starea cmpului. La un termen de nsmna re in jurul datei de 25
august si la o dezvoltare a cmpului apreciata la 80 % se va avea in vedere urmtoarea cantitate de
smna :
- 60 ( numr boabe/m2) x 4,5 ( g/1000 boabe) = 3,4 kg/ha
- 80(dezvoltarea ateptat a cmpului)
Se obinuiete sa fie semnata la 12,5-25 cm intre rnduri.
Adncimea de semnat variaz dup textura si umiditatea solului. In solurile grele si umede
smna se ngroap la adncimea de 2-3 cm; cnd solul este uscat smna se seamn cu 1-2 cm
mai adnc.
4.5. Lucrrile de ntreinere
Lucrrile solului dup semnat au ca scop completarea realizrii calitative a patului
germinativ prin lucrri ale solului (tvlugire, eliminarea excesului de umiditate), combaterea
buruienilor a bolilor si duntorilor.
In tehnologia culturii rapiei lucrrile solului dup semnat au o pondere redusa si caracter
facultativ.
Principalele lucrri care se pot aplica, dup caz, sunt tvlugitul si eliminarea excesului de
umiditate.
Tvlugitul dup semnat este util pe terenurile care au rmas bulgroase dup pregtirea
patului germinativ si cu smna ne-incorporat. Tvlugitul este util si dup semnatul rapitei, dar
trebuie urmrit ca solul sa fie bine zvntat, altfel adera la tvlug si se taseaz excesiv. Se utilizeaz
tvlugul inelar. Avnd in vedere specificul seminelor mici de rapia se folosete tvlugul, daca la
semnat solul este prea afnat, att nainte cat si dup semnat.
Eliminarea apei de pe semnaturile de rapia este necesara, deoarece bltirea apei provoac
moartea plantelor din lipsa de aer. Pentru prevenire, imediat dup semnat sau la desprimvrare, se
traseaz brazde pentru scurgerea apei de pe terenurile cu exces de umiditate
ngrmnt: must de blegar pentru acoperirea cererii de N in toamna, poate fi introdus pe
miristea asolamentului( prelucrare pe cat posibil rapida) sau dup nsmna re de la nceputul lui
octombrie. Din cauza ofertei prea mari de N si pentru a nu mari creterea in lungime nedorit,
mustul de blegar se va introduce doar in limite restrnse. Dup prelucrarea paiului si pe sol care


19
dispune de doze minime de N pana la 20 m/ha blegar de bovine si pana la 10m/ha pentru blegar
de porcine. Aceste cantiti corespunde la circa 40 kg N ha intr-o forma rapida de efect.
Pe timpul iernii planta i pierde din putere si pare ca ar fi ngheat, dar odat cu primvara
aceasta i revine si ncepe creterea in nlime. Chiar si la o supravieuire a numai 25 plante pe m
merita cultivarea in continuare a rapiei.
De abia de la o pierdere totala de la 40 pana la 60 euro /ha face sens o lupta chimica
mpotriva buruienilor.

5. RECOLTAREA CULTURII DE RAPI
Rapia este una din plantele agricole pentru semine care solicit o deosebit atenie n ceea
ce privete stabilirea momentului de recoltare. ntrzierea recoltrii acestei culturi poate duce la
pierderi foarte mari astfel, tecile de rapi dup o anumit perioad plesnesc nregistrndu-se astfel,
prin scuturare pierderi de 30-40 i chiar 50 %. Recoltarea rapiei se face atunci cnd plantele sunt
aplecate, ntreg lanul capt o culoarea galben ruginie, tecile sunt galbene-liliachii, iar pe
majoritatea seminelor se observ un punct cafeniu.
Recoltarea n dou faze const n tierea plantelor n faza de coacere n prg (culoarea
galben a silicvelor i smna cu nceput de brunificare) dup care se treier cu combina. Plantele
se taie cu vindroverul i rmn pe miritea nalt de 25-30 cm, pn se maturizeaz seminele (pn
ajung la umiditatea de 12-14 %). Treieratul se face cu combina echipat cu ridictor de brazd. Se
poate lsa o mirite mai nalt (30-40 cm) iar combina taie miritea de sub plantele (brazdele)
recoltate care sunt astfel conduse, la aparatul de treierat. Aceast metod prezint avantajul c
Rapi de toamn-efectul ngheului la sol se obin semine cu un coninut redus de umiditate i mai
curate de impuriti. Prin aceast metod pierderile de semine sunt practic foarte reduse, astfel
sporul de recolt care se obine acoper cheltuielile suplimentare cu recoltarea n dou etape.
Recoltarea direct cu combina este o metod mai practic. Este eficient numai dac
pierderile sunt minime i dispunem de posibiliti de uscare a seminei. Recoltarea ncepe cnd
seminele sunt brunificate i umiditatea ajunge la 16-18%. Se lucreaz numai dimineaa sau seara,
iar timpul n care ntreaga suprafa trebuie recoltat este de 2-3 zile.
Pentru a se diminua ct mai mult pierderile se iau urmtoarele msuri:
nlturarea rabatorului sau reducerea vitezei de rotaie a acestuia la 20 rotaii/minut, precum i
reducerea numrului de palete i cptuirea acestora cu cauciuc;
viteza de naintare a combinei 2-3 km/or;
turaia tobei 500-700 rotaii pe minut;
reglarea corespunztoare a distanei ntre bttor i contrabttor pentru a nu se sparge sau decoji
seminele.


20
Cu toate msurile de precauie, aceast metod de recoltare determin pierderi nsemnate,
boabele au coninut ridicat de ap, iar n masa lor se gsesc resturi de tulpini cu umiditate ridicat.
Dup recoltare seminele se cur imediat de impuriti (restul de tulpini) i se trec la usctor
pentru reducerea umiditii la 10%. n cazul n care nu este asigurat uscarea artificial seminele se
depoziteaz n magazii, oproane, la nceput ntr-un strat foarte subire (5-10 cm) i se lopteaz de
mai multe ori pe zi, pn cnd umiditatea scade la 10 %. Pentru uscare, seminele se pot ine i n
straturi subiri pe prelate la soare.

6. ECHIPAMENTE TEHNICE PENTRU LUCRRILE CULTURILOR DE RAPI
6.1. Pluguri
Plugurile sunt destinate pentru efectuarea arturii, lucrare prin care se realizeaz
desprinderea solului n brazde, mrunirea i rsturnarea acestora, pe o adncime determinat din
stratul arabil al solului, crendu-se condiiile agronomice necesare pentru buna dezvoltare a
plantelor.
Plugurile, indiferent de construcia lor (purtate, semipurtate, clasice sau reversibile, cu sau
fr lime de lucru variabil a trupielor) sunt concepute i realizate cu posibilitatea de reglare a
adncimii cu o abatere n lucru de maximum 7 % fa de adncime reglat, n funcie de
construcia lor.
Ele realizeaz o bun mrunire i nivelare a solului astfel nct bulgrii cu diametrul sub 5
cm s reprezinte peste 75 % din totalul bulgrilor n condiiile de umiditate normal a solului
(umiditate 18 20 %). De asemenea plugurile realizeaz o rsturnare uniform a brazdelor
asigurnd o ncorporare foarte bun a resturilor vegetale.
Parametrii principali ai plugurilor cu traciune mecanic. Un plug se caracterizeaz n
general prin urmtorii parametrii: numrul de trupie (n buc.); adncimea de lucru (a cm);
limea de lucru a unei trupie (b cm); rezistena maxim a solului la arat (K
'
daN/cm
2
); masa
specific (g
b
kg/cm lime de lucru) i puterea necesar motorului tractorului cu care lucreaz n
agregat (P
e
kW).
Plugurile au n general urmtoarele pri componente:
- organele de lucru: trupie, antetrupie, cuite, scormonitori, cu ajutorul crora execut lucrarea de
arat;
- organele ajuttoare: cadru, diferite mecanisme, triunghi de prindere sau de traciune, axe, roi etc.
care servesc pentru fixarea organelor de lucru i reglarea acestora corespunztor diferitelor condiii
n care se execut lucrarea de arat.
Firma S.C. MAT S.A. Craiova realizeaz plugul PP5V (fig. 2) i plugul reversibil PR5 (fig.
3) destinate tractorului de 195 CP i plugul cu discuri PDU3 (fig. 4) destinat tractorului de 65 CP.


21
Plugurile au lime mare, deci capacitate ridicat de lucru, mas redus fiind
recomandate pentru zonele cu culturi care nu necesit lucrarea solului la adncimi mari.
Principalele caracteristici tehnice ale plugurilor sunt prezentate n tabelul 1.
Tabelul 1
MOD




cm cm N
o
Kg CP
PP5V 2545 1530 5 1300 195
PR5 3045 30 5 duble 1715 195
PDU3 30 25 3 548 65


Fig. 1. Plugul PP5V


Fig. 2. Plugul reversibil PR5 Fig. 3. Plugul cu discuri PDU3

Firma S.C. MECANICA CEAHLU S.A. Piatra Neam fabric dup tehnologia Lemken
pluguri Opal 110 i Opal 140 (fig. 4) precum i plugul pentru arturi normale pe terenuri plane sau
n pant pe toate tipurile de sol P 325 M (fig. 5).


22

Fig. 4. Pluguri realizate de firma Mecanica Ceahlu dup tehnologia Lemken

Fig. 5. Plugul P 325 M realizat de firma Mecanica Ceahlu

Principalele caracteristici tehnice ale plugurilor realizate de firma Mecanica Ceahlu sunt
prezentate n tabelul 2.
Tabelul 2
MOD




cm cm N
o
Kg HP
Opal 110 3035 30 2 duble 745 70
Opal 110 3050 30 2+1 duble 900 80
Opal 140 3050 30 4 duble 1235 160
Opal 140 3050 30 4+1 duble 1235 190
P 325 M 25 25 3 460 65

Pe plan mondial, nivelul tehnic i tehnologic atins este foarte ridicat. Firmele strine au
adoptat o diversitatea mare de soluii constructive, de tipodimensiuni realizate i de posibilitile de
execuie etc.


23
6.2. Grape cu discuri
Grapele cu discuri pot fi grupate n dou mari categorii:
- grape cu discuri cu bateriile de discuri aezate n form X ;
- grape cu discuri cu bateriile de discuri aezate n V.
Discurile grapelor sunt sferice-concave, cu muchia lis sau crestat, sau conice cu muchia
lis sau crestat. Discurile se caracterizeaz prin diametrul, raza de curbur, grosimea tablei i
unghiul de ascuire a muchiei tietoare.
Grapele cu discuri se folosesc la: lucrri de mrunire i nivelare a solului dup artur,
lucrri de dezmiritit, lucrri de baz a solului n toamnele secetoase n vederea nsmnrii
cerealelor de toamn, lucrri de ntreinere a arturilor de var n msura n care acestea s-au
mburuienit, lucrri cu scopul mrunirii resturilor vegetale n vederea asigurrii condiiilor optime
pentru executarea arturii.
Firma S.C. MECANICA CEAHLU S.A. Piatra Neam produce a gam larg de grape
cu discuri (fig. 6) destinate pregtirii terenului dup arat. Acestea execut distrugerea buruienilor,
sfrmarea bulgrilor, afnarea i nivelarea terenurilor.


Fig. 6. Grapele cu discuri produse de firma Mecanic Ceahlu

Firma S.C. MAT S.A. Craiova produce grapele uoare cu discuri GDV2,2 (fig. 7), GDU3,3
(fig. 8) i grapa cu discuri tractat SUPERDISC 640 (fig. 9) destinate pregtirii terenului dup arat,
care au ca scop distrugerea buruienilor, sfrmarea bulgarilor de pmnt cat i afnarea i nivelarea
solului.


24

Fig. 7. Grapa cu discuri GDV2,2 Fig. 8. Grapa cu discuri GDU3,3

Fig. 9. Grapa cu discuri SUPERDISC 640

6.3. Combinatoare pentru pregtit patul germinativ
Combinatoarele C-2,6 i C-3,9 sunt folosite pentru pregtirea patului germinativ, n
terenurile arate, n vederea semnatului. Prin procesul de lucru, combinatoarele execut distrugerea
buruienilor i a miritei, afnarea i mruirea solului, nivelarea suprafeei solului i tasarea uoar a
acestuia sub nivelul adncimii de semnat, ncorporarea n sol a erbicidelor sau a ngrmintelor
Firma S.C. MECANICA CEAHLU S.A. Piatra Neam realizeaz combinatoare tip
V321 i VM321 (fig. 10) destinate pentru pregtit solul prin mrunire i afnare dintr-o singur
trecere n vederea efecturii semnatului. Aceste combinatoare au ca elemente active de lucru
discuri i elemente vibratoare (arcuri), care mrunesc i afneaz pmntul i grape elicoidale care
l niveleaz.

Fig. 10. Combinator realizat de firma MECANICA CEAHLU


25
6.4. Semntori pentru cereale pioase
Firma S.C. MAT S.A. Craiova produce semntori pentru cereale pioase cu care se poate
semna rapia tip SC 21C pe 21 rnduri cu brzdare culturale i cu discuri, tip SC 21D destinate
tractoarelor de 45CP (fig. 11). Aceste maini se utilizeaz n principal la semnatul culturilor de
cereale (gru, orz, ovz, orez, etc.) sau la semnatul seminelor de legume, furaje i alte ierburi.


Fig. 11. Semntoarea SC 21C realizat de firma MAT

Totodat, firma MAT mai produce i semntori pentru cereale pioase pe 31 rnduri cu
brzdare culturale tip SC 31MC i cu discuri tip SC 31MD (fig. 12) i semntoarea pneumatic
MULTIGRAM 5000 destinate tractoarelor de 65 CP pe roi (fig. 13).


Fig. 12. Semntoarea SC 31MC realizat de firma MAT


Fig. 13. Semntoarea MULTIGRAM 5000 realizat de firma MAT


26
Firma S.C. MECANICA CEAHLU S.A. Piatra Neam fabric semntori pentru cereale
pioase cu care se poate semna rapia, pe 15 rnduri tip SUP15, pe 21 rnduri tip SUP21 i pe 29
rnduri tip SUP29BP/DK(brzdare culturale/disc) destinate tractoarelor de 45 i 65 CP pe roi (fig.
14).

Fig. 14. Semntoare tip SUP21 realizat de MECANICA CEAHLU

6.5. Maini pentru tratamente fitosanitare
O lucrare buna de calitate se executa cu respectarea urmatoarelor cerinte agrotehnice :
- diametrul picaturilor maxim 0,9 mm;
- uniformitatea la stropire sa fie minim 70%;
- uniformitatea la prafuire sa fie minim 80%;
- sa se respecte normele de substanta prescrise pentru diferite tratamente ;
- tratamentele sa se faca intr-un timp cat mai scurt;
- sa nu se produca vatamarea culturilor ce se trateaza.
Firma MAT produce maina de erbicidat MIRA 500 (fig. 15) purtat de tractoare de
minimum 45 CP care este utilizat pentru administrarea pe suprafeele de tratat sau pe plante a unor
picturi de lichid coninnd substane chimice active pentru combaterea duntorilor, bolilor,
buruienilor(erbicidare), ngrarea plantelor ct i pentru stimularea dezvoltrii lor.

Fig. 15. Maina de erbicidat MIRA 500 realizat de firma MAT


27
7. BENEFICIILE ECO-ECONOMICE ALE RAPITEI
Valorificarea potentialului agricol prin ncurajarea culturilor alternative de plante tehnice,
rapita, n vederea asigurarii unei surse energetice alternative de combustibil pentru tractoare si
masini agricole autopropulsate, reprezinta un deziderat energetic actual cu largi perspective de
dezvoltare. Cultivarea de plante ca rapita sau porumb care ulterior sa poata fi transformat in
combustibil este benefic pentru economie si pentru cei care fac agricultura insa asupra mediului are
un efect benefic avand in vedere faptul ca se scote din circuit partial o parte din combustibili clasici
foarte toxici pentru mediu.
Trecerea la o cultivare masiva si valorificarea chibzuita a terenurilor disponibile fara efecte
negative asupra altor ramurii ale economiei agro-alimetare ar fi o solutie ideala pentru cei care cauta
noi alternative dar si pentru cei care lucreaza acum in agricultura si au neviue de culturi noi in
circuitele lor de productie. Rapita este printre putinele culturi care aduc si benefici economice si
ecologice in acelas timp insa intelegerea adapratii acestei culturii la ansamblul general al economiei
inca necesita studii si interes si din partea celor care trebuie sa faca pasul spre al ceva. n Romnia
rapia s-a cultivat pe suprafete mai mari nainte de primul razboi mondial si ntre cele doua razboaie
mondiale. Astfel, n anul 1913, ea a ocupat 80,38 mii ha, iar n anul 1930 cca. 77,32 mii ha.
Dupa 1948, suprafetele au variat de la un an la altul, trecnd putin peste 20 mii ha doar n
anii 1953, 1955, 1956. n anul 1935 anuarul statistic al Romniei mentioneaza 5,9 mii ha. Tarile din
Europa de Est, care se afla n procesul de integrare n Comunitatea Europeana, dispun de suprafete
cu potential agricol ridicat. n conditiile unor productii medii agricole comparabile cu cele din
Comunitatea Europeana, acest potential ar putea fi folosit pentru producerea de culturi cu un real
potential energetic. n aceasta situaie se afla si Romnia, care n perspectiva integrarii n UE si a
diminuarii importului de produse energetice, trebuie sa dezvolte o noua categorie de combustibili,
care se regenereaza an de an, spre deosebire de combustibilii din hidrocarburi, ce, odata scosi din
scoarta Terrei, de la adncimi din ce n ce mai mari, nu se mai regenereaz.
Febra biodieselului din Europa si SUA a cuprins si Romania, insa numai la nivelul
productiei de materie prima rapita pe care o serie de companii intentioneaza sa o cultive aici la
scara larga pe suprafete de zeci de mii de hectare. Mai multe companii din vestul Europei au pornit
o ofensiva pe piata romaneasca cautand mari suprafete de pamant pe care sa cultive rapita pe care
ulterior sa o transforme in ulei care, la randul lui, in urma aditivarii sa se transforme in biodiesel.
Biodieselul este un combustibil folosit pentru automobile in loc de motorina, fiind mai
ieftind si mai putin poluant. La nivelul UE, exista o directiva in care statele membre sunt obligate sa
utilizeze in proportie de peste 6% din consumul de energie biodiesel in perspectiva anului 2010.
In Romnia se obin randamente destul de mici la rapita de doar 2-2,5 tone/hectar, iar pretul
unei tone ajunse in depozitele portului Constanta variaza intre 220-225 de dolari/tona. Suprafaa


28
cultivata cu rapita in anul 2011 atinge 85.000 de hectare, iar in anii buni aceasta a depasit 120.000
de hectare. Primul combustibil folosit de Rudolf Diesel, inventatorul motorului diesel, a fost uleiul
de arahide. Deoarece industria cultivatoare si cea procesatoare de oleaginoase de la acea vreme nu
puteau produceau cantitati mari de ulei, s-a adoptat motorina pentru acest motor.
Utilizarea in energie a cerealelor si nu numai a rapitei reprezinta o solutie foarte buna pentru
excedentul de productie. Rapita este cea mai economicoasa cultura, iar preturile pe plan mondial
sunt bune. Din pacate, Romania se vede in situatia de a exporta rapita ca materie prima si nu ca
produs cu valoare adaugata cum este uleiul sau, de ce nu, chiar biodieselul.
Astazi, pe coasta de vest a SUA si in Brazilia, sunt statii de combusitibili unde se poate
alimenta automobilul numai cu combustibili bio.Motivul pentru care in SUA se produc combustibili
bio este acela ca productiile de porumb si soia sunt foarte mari deoarece sunt subventionate, dar si
pentru ca fermierii americani au o sustinere puternica in Senatul american. In Brazilia, biodieselul
este disponibil pentru ca sunt culturi uriase de porumb si soia. In Romnia exista puine facilitai de
producie a uleiului de rapita, cea mai mare fiind cea a Expur Urziceni, o afacere detinuta de un
investitor elveian. Cultivarea rapitei va deveni o afacere in scurt timp pentru agricultorii romani.
Mana de lucru foarte ieftina comparativ cu celelalte tari din UE, costurile de productie foarte
avantajoase si, nu in ultimul rand, solul si clima, care sunt atuuri extrem de importante, vor putea
face din Romania un jucator important pe piata biocarburantilor dupa anul 2007.
Potrivit Directivei UE 2003/30/CE privind promovarea combustibililor regenerabili, de la 1
ianuarie 2007 combustibilii ecologici trebuie sa acopere 2% din piata carburantilor, iar pana in anul
2020 procentul sa ajunga la 20%. O astfel de oportunitate nu avea cum sa fie ratata de investitorii
straini si ofertele au inceput sa curga. Prima care si-a facut cunoscuta intentia de a investi in
Romania pentru a produce biodiesel a fost compania portugheza Martifer. Investitia este de aproape
47%, iar viitoarea rafinarie va asigura 30% din necesarul pietei interne de combustibil ecologic. A
urmat compania germana MAN, care si-a amplasat cartierul general in zona Sibiului si a anuntat ca
are pregatite pentru inceput 183 milioane euro pentru punerea pe picioare a unui centru agricol si
construirea unei rafinarii. Marile companii petroliere care activeaza pe piata romaneasca, Petrom,
Lukoil, OMV si Rompetrol, au anuntat ca se vor implica puternic in producerea si promovarea
combustibililor verzi. Ultimii investitori veniti pe aceasta piata, cu un potential de crestere foarte
mare, sunt niste oameni de afaceri spanioli care intentioneaza sa aloce 18 milioane euro pentru
constructia unei rafinarii cu o capacitate de productie anuala de 100.000 de tone. Daca de investitori
in acest domeniu nu ducem lipsa, nu acelasi lucru se poate spune si despre materia prima, fie ca
vorbim despre rapita, floarea-soarelui, soia sau chiar porumb. Ei trebuie sa gaseasca solutii pentru
constituirea asociatiilor astfel incat sa aiba la dispozitie suprafete mari pentru culturi, sa
subventioneze cultura rapitei pentru ca de la bugetul de stat nu se aloca bani pentru asa ceva si, nu


29
in ultimul rnd, sa-i conving pe agricultori sa-si asigure culturile, pentru ca, daca este sa vorbim
despre rapia, trebuie tiut ca aceasta planta este extrem de plpnda in condiii de ger.
Pe de alta parte, un handicap pentru agricultura noastra il constituie si randamentul scazut al
rapiei. In prezent, Romnia este capabila sa produc circa 2,6 milioane de tone de biomasa care sa
fie utilizata la obinerea combustibililor verzi.
Costurile si beneficiile la un ha de rapia
Avnd in vedere preul actual al motorinei si al orei de lucru putem spune ca
- Aratul costa 400 de Ron
- Discuitul si grpatul 150 RON
- Semnatul 100 RON
- ngrmnt, erbicid si smna 1200 RON
- Recoltatul 400 RON
- Total costuri lucrri pe un ha de rapia este de 2250 RON
Daca toate condiiile climatice si tehnice sunt adecvate se poate produce 3,4 t/ha si chiar mai
mult, din vnzarea acesteia pe pia putndu-se obine peste 1000 EUR venit iar prin prelucrarea
acesteia n ulei putndu-se dubla profitul.
Folosind o linie tehnologica de la SC Mangus Sol Srl se poate obine 1 litru de ulei de rapia
la sub 1 EUR cost cu o amortizare a afacerii sub 6 luni. Se poate folosi de asemenea si o presa
clasica care produce 50 l/ora si costa 5000 $, ns aceasta se preteaz pentru afacerile de familie
unde rapia se cultiv pe minim 10 hectare, amortizarea acesteia realizndu-se n primul an.
Avantajele biodieselului
In general, biomasa pentru producerea biocarburantilor poate fi obtinuta din orice planta
oleaginoasa. Deocamdata la noi investitiile au fost orientate pentru obtinerea biomasei din rapita si
floarea-soarelui. Biodieselul se obtine din semintele de rapita, care la o productie de circa 3 tone/ha
pot asigura cam o tona de ulei.
Acesta poate fi folosit direct in motoare, intr-o concentratie mai mica sau mai mare, in
functie de anotimp. Prelucrat mai departe (prin procedeul numit esterificare), din uleiul de rapita se
obtine biodieselul care se amesteca cu motorina. In amestec cu benzina se foloseste un alt produs,
denumit bioetanol, dar la noi deocamdata investitiile pentru obtinerea lui sunt foarte firave.
- Combustibilii verzi reprezinta o piata care va genera profituri foarte mari pentru investitori;
- Nu este clasificat ca lichid inflamabil, astfel poate fi depozitat si transportat fara autorizatie
- Nu este accizat pentru ca nu este poluant (prin lipsa sulfului si a fosforului din gazele de ardere);
- Are aceeasi putere calorica cu motorina si arderea este completa;
- Pretul este mult mai mic decat al combustibililor clasici;
- Puterea motorului scade putin, iar consumul creste.


30
8. BIBLIOGRAFIE
1. NEGUCIOIU, Aurel (coord.), DRGOESCU, Anton, POP, Sabin, Economie politic, vol. I,
Editura Gheorghe Bariiu, Cluj-Napoca, 1998.
2. NEGUCIOIU, Aurel (coord.), DRGOESCU, Anton, POP, Sabin, Economie politic, vol. II,
Editura Gheorghe Bariiu, Cluj-Napoca, 1998
3. NEGUCIOIU, Aurel (coord.),PETRESCU Daciana Crina,, Introducere in eco-economie, Editura
Fundatiei pentru studii europene, 2006.
4. ***Agricultorii vrnceni cultiv rapi pentru fabricarea combustibilului
biodiesel,http://www.ecomagazin.ro/agricultorii-vranceni-cultiva-rapita-pentru-fabricarea-
combustibilului-biodisel/
5. ***Cultivarea rapitei, http://articole.cartiagricole.ro/articol/Cultivarea-RAPITEI.html
6. ***Pret Rapita, http://www.anunturiagricultura.ro/t-8676.php.
7. ***Procesoare diesel, oferta speciala, http://www.mangus.ro/.


31
TEHNOLOGII DE CULTIVARE
Denumire Caracteristici Fertilizarea (produse recomandate) Pregatirea solului Semanatul Lucrrile de ntreinere














Rapia
Compoziia
chimic ale rapiei
n funcie de soi i
condiiile de
vegetaie,
compoziia chimic
a seminelor, se
caracterizeaz
printr-un coninut
de:
- 33-49% grsimi
- 19-20% protein
brut
- 17-18% extractive
neazotate
Zona cultivrii
Rapita necesit un
pmnt reavn.
Terenurile cu
pmnt galben moi
sunt propice pentru
cultivare. Atat
terenurile grele , ct
i terenurile
nisipoase bogate n
humus cu o buna
alimentare
nutritiv, mpreun
cu precipitaii
suficiente duc la
cstiguri sigure.
Nu se preteaz:
- terenuri puternic
lutifere cu mare
nclinaie la
pstrare de
umiditate
- soluri extrem de
uoare i drepte
- soluri cu muchi,
unde exist pericol
de nghe trziu.
Asolament
Printre tipurile de
cereale, orzul de
toamn este
asolamentul cel mai
indicat , deoarece
creterea cerealelor
czute poate fi
garantat cel mai
bine.
Rapia este o cultur mare consumatoare de elemente
fertilizante, cu un consum specific de 50-60 kg azot,
30-60 kg fosfor, 40-50 kg potasiu la tona de semine
producie
n funcie de calitatea solului, dozele optime sunt:
- azot 80-180 kg/ha
- fosfor 50-80 kg/ha
- potasiu 60-80 kg/ha

- Fertilizare de baz de toamn:
- Fertilizarea foliar de toamn:

- Fertilizarea fazial I:

- Fertilizarea fazial II:

- Fertilizarea foliar de primvar:

In condiii normale:
- Artura normal executat la adncimea la
care s nu se scoat bulgri, de obicei la 18-
20 cm
- Discuirea imediat dup arat ct nc solul
este reavn
- Pregtirea patului germinativ prin lucrri
repetate cu grapa cu discuri. Ultima lucrare
se face la adncimea de semnat i
perpendicular pe direcia de executare a
semnatului.
- Folosirea tvlugului inelar, nainte sau
dup semnat. Lucrarea este facultativ, dar
util ndeosebi n toamnele secetoase i pe
soluri argiloase
Este foarte important controlul buruienilor
pana la semanat. Acest lucru se realizeaza
prin mai multe metode (mecanice sau
utilizand erbicide), tinand seama de spectrul
de buruieni din fiecare sola, de rezerva de apa
din sol si de dotarea tehnica disponibila.
Cand este suficienta apa in sol:
Dupa aratura, solul trebuie maruntit de obicei
prin doua lucrari. Este bine ca cel putin cea
de a doua lucrare sa fie cu combinatorul (sau
cu un utilaj complex care taseaza superficial
solul). Daca nu se poate realiza acest lucru si
patul germinativ este prea afanat, trebuie
tavalugit inainte de semanat.
Cand exista putina apa in sol:
In functie de dotarea tehnica si de
caracteristicile solului din fiecare exploatatie,
se pot alege mai multe variante de pregatire a
patului germinativ:
- prin lucrari reduse (1-2 lucrari cu discul /
combinatorul / utilaje complexe);
- scarificarea urmata de cultivatie totala (cand
se seamana cu o semanatoare complexa);
- dezmiristire superficiala (5-7 cm) pentru
stimularea imburuienarii, urmata de o lucrare
cu discul pentru distrugerea plantelor aparute
(cand semantul se realizeaza cu o masina care
seamana direct in miriste);
- paiele sunt tocate la recoltarea plantei
premergatoare, samulastra si buruienile ce
apar inainte de semanat sunt distruse prin
aplicarea unui erbicid total (in situatia in care
se seamana direct in mirite).

Smna i semnatul
Smna, ca i soiul utilizat, constituie un
factor biologic deosebit de important pentru
eficiena cultivrii rapiei. De fapt, smna
cuprinde n embrionul ei toate nsuirile
valoroase ale soiului. n plus, smna
trebuie s ndeplineasc o serie de alte
nsuiri, care odat ndeplinite, au ca scop o
rsrire n cmp uniform i rapid, obinerea
unor plante viguroase, sntoase, cu
nrdcinare profund.
Smna de rapi pentru semnat trebuie s
fie proaspt, din anul nsmnrii, cu
puritate de cel puin 98% i capacitate de
germinaie de cel puin 85% i cu MMB ct
mai mare. Dup trei ani smna de rapi i
pierde facultatea de germinaie.
Se seamn cu semntorile de cereale
pioase: SUP-21, SUP-29
Se obinuiete ca rapita s fie semnat la
12,5-25 cm ntre rnduri.
Adncimea de semnat variaz dup textura
i umiditatea solului. n solurile grele i
umede smna se ngroap la adncimea de
2-3 cm; cnd solul este uscat smna se
seamn cu 1-2 cm mai adnc.
Pentru vegetaia din toamn rapia are nevoie
de 800-900 grade temperaturi active mai
mari de zero grade. Cu aceast cantitate de
cldur i condiii de umiditate
corespunztoare planta formeaz o rdcin
puternic i o rozet din 6-8 frunze bine
dezvoltate, stare biologic ce i confer
plantei rezisten la factorii nefavorabili din
timpul iernii, ndeosebi la temperaturile
sczute. Condiiile menionate se realizeaz
prin semnatul rapiei colza n perioada 5-15
septembrie n zona de sud a rii.
Cantitatea de semine la hectar prin care se
asigur desimea optim a plantelor este
dependent de soiul utilizat i condiiile
culturale. Avnd n vedere c la o mas de
1000 boabe de 5 grame i o capacitate de
germinaie de 85% nseamn c la 6 kg revin
la metru ptrat 102 semine germinabile, la 8
kg 136, iar la 10 kg 170. innd seama de
pierderile de plante care se pot nregistra pe
timpul iernii, este necesar ca la metru ptrat
s se asigure n jur de 150 semine
germinabile, ceea ce nseamn cel puin 12
kg/ha asigurndu-se astfel cel puin 100
plante recoltabile la metru ptrat.
Lucrri dup semnat:
Principalele lucrri dup semnat care
se pot aplica, dup caz, sunt
tvlugitul i eliminarea excesului de
umiditate.
- Tvlugitul dup semnat este util
pe terenurile care au rmas
bulgroase dup pregtirea patului
germinativ i cu smna
nencorporat. Tvlugitul este util i
dup semnatul rapiei, dar trebuie
urmrit ca solul s fie bine zvntat,
altfel ader la tvlug i se taseaz
excesiv. Se utilizeaz tvlugul inelar.
Avnd n vedere specificul seminelor
mici de rapi se folosete tvlugul,
dac la semnat solul este prea afnat,
att nainte ct i dup semnat.

- Eliminarea apei de pe
semnturile de rapi este
necesar, deoarece bltirea apei
provoac moartea plantelor in lips de
aer. Pentru prevenire, imediat dup
semnat sau la desprimvrare, se
traseaz brazde pentru scurgerea apei
de pe terenurile cu exces de
umiditate.

Combaterea buruienilor:
Se tie c buruienile, numite i
inamicul verde al culturilor agricole,
produc pagube enorme, att de ordin
cantitativ, mergnd pn la
compromiterea culturilor, ct i
calitativ, depreciind calitatea
recoltei.Combaterea buruienilor din
cultura rapiei prezint o serie de
particulariti generate de perioada de
semnat, distana dintre rnduri etc.
care o avantajeaz n concurena cu
buruienile comparativ cu majoritatea
plantelor de cultur. Cu toate acestea
practic nu se pot obine producii
satisfctoare, profitabile, fr a
aplica un minim de msuri de
combatere a buruienilor.



32
TEHNOLOGII DE RECOLTARE

Rapia este una din plantele agricole pentru semine care solicit o deosebit atenie n ceea ce privete stabilirea momentului de recoltare. ntrzierea recoltrii acestei culturi poate duce la pierderi
foarte mari astfel, tecile de rapi dup o anumit perioad plesnesc nregistrndu-se astfel, prin scuturare pierderi de 30-40 i chiar 50 %. Coculescu (1942) menioneaz c recoltarea rapiei se
face atunci cnd plantele sunt aplecate, ntreg lanul capt o culoarea galben ruginie, tecile sunt galbene-liliachii, iar pe majoritatea seminelor se observ un punct cafeniu.
Recoltarea n dou faze const n tierea plantelor n faza de coacere n prg (culoarea galben a silicvelor i smna cu nceput de brunificare) dup care se treier cu combina. Plantele se taie
cu vindroverul i rmn pe miritea nalt de 25-30 cm, pn se maturizeaz seminele (pn ajung la umiditatea de 12-14 %). Treieratul se face cu combina echipat cu ridictor de brazd. Se
poate lsa o mirite mai nalt (30-40 cm) iar combina taie miritea de sub plantele (brazdele) recoltate care sunt astfel conduse, la aparatul de treierat. Aceast metod prezint avantajul c Rapi
de toamn-efectul ngheului la sol se obin semine cu un coninut redus de umiditate i mai curate de impuriti. Prin aceast metod pierderile de semine sunt practic foarte reduse, astfel sporul
de recolt care se obine acoper cheltuielile suplimentare cu recoltarea n dou etape.
Recoltarea direct cu combina
Este o metod mai practic. Este eficient numai dac pierderile sunt minime i dispunem de posibiliti de uscare a seminei. Recoltarea ncepe cnd seminele sunt brunificate
i umiditatea ajunge la 16-18%. Se lucreaz numai dimineaa sau seara, iar timpul n care ntreaga suprafa trebuie recoltat este de 2-3 zile.
Pentru a se diminua ct mai mult pierderile se iau urmtoarele msuri:
- nlturarea rabatorului sau reducerea vitezei de rotaie a acestuia la 20 rotaii/minut, precum i reducerea numrului de palete i cptuirea acestora cu cauciuc;
- viteza de naintare a combinei 2-3 km/or;
- turaia tobei 500-700 rotaii pe minut;
- reglarea corespunztoare a distanei ntre bttor i contrabttor pentru a nu se sparge sau decoji seminele. Cu toate msurile de precauie, aceast metod de recoltare determin pierderi
nsemnate, boabele au coninut ridicat de ap, iar n masa lor se gsesc resturi de tulpini cu umiditate ridicat.
Dup recoltare seminele se cur imediat de impuriti (restul de tulpini) i se trec la usctor pentru reducerea umiditii la 10%. n cazul n care nu este asigurat uscarea artificial seminele se
depoziteaz n magazii, oproane, la nceput ntr-un strat foarte subire (5-10 cm) i se lopteaz de mai multe ori pe zi, pn cnd umiditatea scade la 10 %. Pentru uscare, seminele se pot ine i
n straturi subiri pe prelate la soare.
Normele internaionale de comercializare a rapiei sunt: umiditate maximum 9%, impuriti maximum 2%, ulei minimum 40%.