Universitatea de Stiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

Tehnologia de cultur convenional vs.

Tehnologia de cultur de tip no tillage

Trifan Marian Andrei

2016

n SUA cultura plantelor fr artur no tillage farming a devenit o practic curent aa cum
afirm Phillips i Young n cartea lor publicat n anul 1973. Derpsch (2001) care a participat la
Primul Congres Mondial de Agricultur de Conservare inut la Madrid n 1-5 octombrie 2001, arat
c n Statele Unite, sistemul no tillage este practicat pe 21 de milioane hectare ceea ce reprezint
36,6% din totalul terenului cultivat.
n literatura de specialitate,sistemul fr lucrri sau semnatul direct este cunoscut si sub numele de
no tillage sau direct drilling.Acest sistem presupune renuntarea la lucrarile mecanice ale solului,
semanatul facandu-se direct pe terenul de resturi vegetale ale plantei premergatoare,cu ajutorul
unor semanatori speciale,care deschid fasii inguste si permit introducerea semintelor si a
ingrasamintelor.
Combaterea buruienilor se face numai chimic cu ajutorul erbicidelor. Metoda se poate aplica pe
solurile usoare,afanate si in zonele mai umede. Resturile vegetale uscate de la suprafata solului
prezinta un mulci si o buna protectie impotriva eroziunii solului si a evaporarii apei.
In tara noastra, sistemul a fost practicat pe suprafete mici numai pentru culturi succesive de
porumb(in miriste), cu rezultate satisfacatoare.
Cultivarea porumbului si a altor plante cu excluderea totala a lucrarilor solului,inlcusiv aratura, au
aparut ca o necesitate pentru rezolvarea unor probleme de natura economica si tehnica cu care se
confrunta agricultura contemporana, ca de exemplu:

Reducerea consumului de combustibill

Reducerea consumului de munca umana si mecanica
Cresterea productivitatii muncii raportate la hectar sau pe tona
de produs agricol
Evitarea eroziunii solului,atat hidric cat si eolian
Reducerea investitiei cu masinile agricole
Reducerera costului de productie si cresterea beneficiului netun corolar al obiectivelor de baza amintite.
In tara noastra,au fost efectuate experiente la iria (1998-1999) pe
langa Arad pe o suprafata de 20 hectare. Dupa acest sistem, in
aceste zone se cultiva anual peste 120 de hectare, realizand
productii de peste 8.500 kg/ha porumb boabe. (N. arpe,2000)
Ca atare, si in Romania, se pot obtine productii mari de porumb prin
sistemul no tillage, numai ca trebuie indeplinite urmatoarele cerinte:
Existenta unor erbicide capabile sa mentina solul curat pe toata
perioada de vegetatie a culturii
O sistema de masini de semanat direct in teren nelucrat

 Sisteme de irigare functionale pe toata perioada de vegetatie

Pentru extinderea n practic a culturii porumbului fr artur adic dup sistemul no tillage este
nevoie de o sistem de maini speciale fabricate de ctre diferite firme: Massey Ferguson, Maschio
Gaspardo, John Dre etc. Reducerea consumului de combustibil este de asemenea un element de
mare importan, deoarece n condiiile unei agriculturi mecanizate are repercusiuni n reducerea
preului de cost i de sporirea eficienei economice. Reducerea consumului de combustibil pentru
cultivarea porumbului este posibil de realizat numai prin eliminarea unor lucrri mecanice care se fac
asupra solului (arturi, discuiri, praile mecanice) i nlocuirea lor cu diferite erbicide pentru
combaterea buruienilor. De aceea aa cum se constat din datele tabelului 2 cea mai evident
reducere a consumului de combustibil se poate realiza numai prin cultivarea porumbului dup noul
sistem no tillage n care sunt excluse toate lucrrile mecanice ale solului: artura, discuirile,
grpatul i prailele mecanice.

Analiznd datele tabelului 2 se vede foarte clar c la tehnologia clasic n condiiile normale s-au
consumat pentru toate lucrrile solului 52,5 litri de motorin la hectar. La sistemul no tillage
datorit eliminrii arturii i a celorlalte lucrri ale solului s-au consumat numai 10,5 litri de motorin
la hectar.

Metoda clasica pe care majoritatea fermierilor o folosesc este reprezentata de

mai multe lucrari ale solului .
Lucrarile solului reprezinta procese tehnologice cu caracter general in
agricultura,care se executa cu scopul de a crea conditii favorabile pentru
cresterea si dezvoltarea plantelor. Lucrarile solului, ca de altfel toate lucrarile
din fluxul tehnologic, au ca scop final marirea productiei si implcit a profitului.

Prin afantarea solului, prin cresterea si respectiv imbogatirea solului in apa,

aer,caldura, substante nutritive,este regenerata capacitatea de productie a
solului.
Lucrarile solului sunt insa specifice fiecarui tip de sol, planta si climat,fiecare
lucrare corespunzand anumitor cerinte.
Caracteristicile fiziologice ale unor specii,ca si locul lor in sistemul de
cultura,fac sa fie deosebit de sensibile la defectele de pregatire a patului
germinativ,care induc pierderi considerabile de randament (scaderi de
productie). Pentru mai multe specii, minusul de denistate este datorat
imposibilitatii de a rasari in conditii bune sau de a-si dezvolta in mod
corespunzatornsistemul radicular.Lucrarile aplicate solului sunt importante
pentru ca se realizeaza urmatoarele activitati:
Afaneaza solul,realizand conditii optime pentru indroducerea semintelor,
germinarea lor si a dezvoltarii sistemului radicular al plantelor
Incorporeaza in sol resturile organice dupa recoltarea culturilor,a
ingrasamintelor minerale,organice,verzi si a amendamentelor,a
erbicidelor utilizate etc.
Favorizeaza combaterea buruienilor.Semintele de buruieni si organele
vegeative de inmultire sunt ingropate mai adanc. Dupa germinarea
semintelor,buruienile sunt distruse mecanic( prin prasit, grapat,cultivat
sau arat)
Actioneaza asupra combaterii bolilor si daunatorilor ca urmare a plasarii
resturilor vegetale sub aratura, unde conditiile din adancime sunt
nefavorabile pentru unele boli sau daunatori. Sunt incorporate in
profunzime sursele de infectie(resturi organice sau organe ale
patogenilor),este intrerupt ciclul de dezvoltare la insecte,sunt distruse
cuiburile de rozatoare etc.
Influenteaza pozitiv activitatea microorganismelor aerobe din sol.
Influenta este brnefica si asupra microorganismeor si proceselor
biochimice. Intr-un sol afanat si bine aerat,activitatea microorganismelor
este mult mai intensa.Acestea folosesc oxogenul pentru oxidarea
substantelor organice din care isi procura dioxidul de carbon si energia
necesara proceselor metabolice ale acestora(respiratie,sinteza etc.).
Descompunerea organica se desfasoara cu intensitate normala numai in
soluri lucrate si soluri bine aerate. Intensificarea proceselor chimice ce

au loc in sol prezinta un rol deosebit de important in cresterea

continutului in elemente nutritive,in elemente usor accesibile
plantelor(usor asimilabile)
Lucrarile principale care se executa la sol cu unelte si masini agricole sunt:
aratul, grapatul,desfundatul,cultivatia,tavalugitul,modelarea
solului,rarititul,trasarea de brazde sau coame,lucrarea solului cu freza etc.
Dupa executarea acestor lucrari, in sol se petrec o serie de procese
tehnologice:
afanarea,maruntirea,intoarcerea,amestecarea,nivelarea,modelarea,tasarea
etc.

Agricultura clasic continu s aib marele avantaj de a face foarte uoar controlarea/gestionarea
buruienilor i a duntorilor pentru c brazda se ntoarce i terenul rmne negru. n momentul n
care un fermier alege s mearg ctre minimum tillage, trebuie s fie sigur c poate controla
buruienile i duntorii n mod chimic foarte repede. Adic cineva care alege s fac agricultur
convenional, va investi mai mult n combustibil la nceput la prima lucrare i probabil i la
urmtoarele, pentru c va trebui s fac mai multe treceri ca s pregteasc patul germinativ, dar i
va fi mai uor apoi n cultur. Va face mai puine treceri pentru mprtiere de ierbicide i de
asemenea pentru controlul eventualelor boli care se pot transmite de la o cultur la alta. n plus, va
trebui s fie foarte atent cu ce cultur vine dup cultura precedent, deci s fie foarte atent la
asolamentul pe care-l face. La no tillage, dup anumite culturi poi s revii cu aceeai cultur pe
aceeai parcel doar dup 3 sau 4 ani. Fermierul va trebui s urmreasc mult mai atent.
Monocultura se poate face pentru gru i orz, iar pentru porumb parial, adic nu muli ani unul dup
altul.
n plus, ce mpiedic din nou n Europa rspndirea tehnicii no tillage este faptul c aici foarte
multe produse chimice sunt interzise, ceea ce nu se ntmpl n SUA. Ei au culturi modificate
genetic mult mai rezistente la aciunea produselor chimice care acioneaz asupra buruienilor, ceea
ce n Europa nu este posibil. n momentul n care vorbim de culturi modificate genetic, putem vorbi i
de tehnicile de cultivare minim. Fr culturi modificate genetic este foarte greu s vorbim de no
tillage. n plus, n SUA ei au ngrminte lichide, care iar, din nou, n Romnia sunt greu de gsit,
pentru c nu sunt muli de astfel de productori n Europa.
Atunci se nate ntrebarea legitim dac avantajul dat de impactul mecanic negativ mai redus
asupra solului, nu e contrabalansat de efectul negativ al chimizrii excesive cu pesticide, sau, dac
acestea nu se folosesc, de pierderile generate de invaziile de duntori, cum a fost cazul oriceilor
care au dat nval n sudul Romniei.

5 argumente pentru utilizarea sistemului de lucrri minimum till:

1.Reducerea consumului de combustibil;
2.Conservarea apei n sol n zonele cu climat artid;
3.Reducerea eroziunii solului prin aciunea vntului, a apei;
4.Economie de timp, efort, uzur a echipamentelor;
5.Conservarea structurii solului (pori intaci, sol necompactat).